Un om sfant avea intr-o zi o discutie cu Dumnezeu si a spus:

- Doamne, as vrea sa stiu cum sunt Raiul si Iadul.

Dumnezeu l-a condus in fata a doua usi. A deschis una dintre ele, iar omul sfant a privit
inauntru. in mijlocul incaperii era o masa mare si rotunda. in mijlocul mesei era o oala
mare cu tocana care mirosea delicios si l-a facut pe omul sfant sa saliveze.
Oamenii care stateau in jurul mesei erau slabi si bolnaviciosi. Pareau a fi flamanzi.
Tineau linguri cu cozi foarte lungi si gaseau modalitatea de a ajunge in oala cu tocana
pentru a umple lingura, dar deoarece coada era mai lunga decat mana, nu isi puteau baga
lingura in gura. Omul sfant s-a cutremurat la vederea atatei nenorociri si suferinte.
Dumnezeu a spus:
- Ai vazut Iadul.
Au mers la a doua usa si au deschis-o. Era o incapere exact ca prima. Avea masa mare si
rotunda cu oala mare cu tocana care facea gura omului sfant sa saliveze. Oamenii erau
dotati cu aceleasi linguri cu cozi lungi, dar aici erau bine hraniti si dolofani, radeau si
vorbeau. Omul sfant a spus:
- Nu inteleg.
- Este simplu, a spus Dumnezeu. Este necesara o singura pricepere. Vezi tu, ei au invatat
sa se hraneasca unul pe celalalt, in timp ce lacomii se gandesc doar la ei insisi.