Normativ Pentru Folosirea Aditivilor La Prepararea Betoanelor Si Mortarelor

NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR SI MO...
Page 1 of 16
NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR SI

MORTARELOR
Indicativ: C 8-75
Înlocuieste: C 8-61; C 84-67; C 99-69; C 134-71; C 141-72; C 111-70.
Cuprins
1. GENERALITATI
1.1. Prezentul normativ stabileşte domeniul şi condiŃiile de utilizare în betoane şi mortare a aditivilor produşi în R.S.R. În
măsura în care se vor produce alte tipuri de aditivi, prezentul normativ se va completa cu domeniul şi condiŃiile de utilizare
respective.
1.2. Aditivii sunt produse care, adăugate la prepararea betoanelor şi mortarelor, au ca efect îmbunătăŃirea unor caracteristici
ale amestecurilor în stare proaspătă şi în stare întărită.
1.3. Aditivii pot fi utilizaŃi sub formă de soluŃie şi atunci cantitatea corespunzătoare proporŃiei optime se adaugă în apa de
amestecare la betoane şi mortare sau pot fi utilizaŃi sub formă de pulbere, în care caz aditivul se amestecă în prealabil cu
cantitatea de ciment.
1.4. Efectele favorabile scontate ale aditivilor pot fi obŃinute numai în cazul unor compoziŃii de beton judicios stabilite şi
asigurării unor amestecuri omogene de beton sau mortar.
1.5. Aditivii, în funcŃie de efectul principal, pot fi clasificaŃi după cum urmează:
- plastifianŃi:
• dispersanŃi,
• antrenori de aer,
• cu caracter mixt;
- întârzietori de priză;
- acceleratori:
• de priză,
• de întărire,
• de priză şi întărire;
- antigel;
- impermeabilizatori.
Pe lângă efectul principal, aditivii pot avea în acelaşi timp şi un efect secundar (de ex. efect de întârzietor de priză şi de
plastifiant).
1.6. Eficacitatea aditivilor se verifică pe baza încercărilor preliminare pe betoane şi mortare.
1.7. În cazurile în care prin proiect se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce se pot obŃine numai cu ajutorul unor
aditivi, în documentaŃia economică a proiectului se va prevedea în mod obligatoriu utilizarea aditivilor respectivi.
1.8. La executarea lucrărilor de betoane şi mortare cu aditivi se vor aplica prevederile din "Norme republicane de protecŃie a
muncii" - EdiŃie 1975 şi "Norme de protecŃie a muncii" (construcŃii-montaj) din 1968, generalizate în sectoarele de activitate
ale M.C. Ind cu ordinul nr. 7/N-1970.
[top]
2. ADITIVI PLASTIFIANTI LSC SI DISAN
mk:@MSITStore:H:\betoane.chm::/c8-75.htm 29.09.2010
NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR SI MO... Page 2 of 16
2.1. Prezentul normativ se referă la utilizarea următoarelor tipuri de aditivi plastifianŃi: aditivul plastifiant dispersant LSC şi
aditivul plastifiant mixt (dispersant şi antrenor de aer) DISAN, care se produc de către Fabrica de celuloză şi hârtie Zărneşti.
2.2. Aditivii LSC şi DISAN se prezintă sub formă de pulbere de culoare brună.
Domeniul de utilizare
2.3. Aditivii plastifianŃi LSC şi DISAN se utilizează la prepararea betoanelor grele - simple sau armate - în scopul îmbunătăŃirii
lucrabilităŃii, reducerii tendinŃei de segregare în timpul transportului, măririi gradului de compactare, a impermeabilităŃii şi a
rezistenŃei la îngheŃ-dezgheŃ repetat. Aditivul LSC se utilizează la betoane cu o consistenŃă corespunzătoare unei tasări de
maximum 11 cm iar DISAN-ul în cazul unei tasări de maximum 8 cm. Aditivul DISAN se recomandă în special în vederea
măririi durabilităŃii betoanelor (mărirea gradului de impermeabilitate şi a rezistenŃei la îngheŃ-dezgheŃ), ca de ex. în cazul
lucrărilor hidrotehnice, betoanelor cu permeabilitate redusă şi de drumuri.
2.4. La utilizarea aditivilor plastifianŃi (LSC şi DISAN) se deosebesc:
a) "Cazuri curente", în ceea ce urmăreşte în principal îmbunătăŃirea caracteristicilor betonului proaspăt şi care nu se
încadrează în cele prevăzute la litera b.
b) "Cazuri speciale"
- betoane care în timpul exploatării sunt supuse unor condiŃii severe în ceea ce priveşte frecvenŃa ciclurilor de îngheŃ-dezgheŃ
(G<100 pentru LSC şi G<150 pentru DISAN);
- betoane la care trebuie asigurat un grad de impermeabilitate mai mare decât P 8 în cazuri utilizării LSC-ului şi mai mare de
P 10 în cazul utilizării DISAN-ului;
- betoane executate cu tehnologii speciale (betoane pompate etc.) sau cu agregate speciale (ex. agregate foarte grele);
- betoane executate prin tratare termică numai în cazul utilizării aditivului LSC; aditivul DISAN este interzis în cadrul
betoanelor tratate termic;
- betoane folosite pentru execuŃia unor lucrări speciale; poduri, construcŃii hidrotehnice, îmbrăcăminŃi rutiere în cazul utilizării
aditivului DISAN;
- betoane la care se folosesc concomitent şi alŃi aditivi (acceleratori sau întârzietori la întărire, impermeabilizatori etc.).
2.5. Încadrarea lucrărilor la care se utilizează aditivii plastifianŃi (LSC şi DISAN) în "cazuri curente" sau "cazuri speciale"
serveşte pentru precizarea modului de stabilire a compoziŃiei betonului şi se face de regulă de către proiectant.
2.6. Prezentul normativ se referă în principal la folosirea aditivilor plastifianŃi în "cazurile curente"; pentru "cazurile speciale"
prescripŃiile au un caracter orientativ, folosirea făcându-se numai pe bază de studii preliminare, conform prevederilor de la
pct. 2.21.
CondiŃii tehnice pentru materialele componente
Cimenturi
2.7. Se vor utiliza cimenturile din grupele I, II, III prevăzute în STAS 6132-74, Ńinând seama de prevederile din "InstrucŃiunile
tehnice privind folosirea cimenturilor în construcŃii", indicativ C.19-72.
Utilizarea altor tipuri de ciment se poate face numai pe baza unor studii preliminare, efectuate conform indicaŃiilor de la pct.
2.21 din prezentul normativ.
Agregate
2.8. Se pot utiliza agregate naturale grele care îndeplinesc condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 1667-70 "Agregate naturale
grele pentru mortare şi betoane obişnuite cu lianŃi hidraulici. CondiŃii generale".
Apa
2.9. Atât la prepararea soluŃiei de aditivi cât şi la prepararea betoanelor se va folosi apa care îndeplineşte condiŃiile
prevăzute în STAS 790-73 "Apă pentru mortare şi betoane. CondiŃii tehnice şi metode de încercare"; nu se admite folosirea
apei de mare sau a apelor minerale.
Aditivi
2.10. Aditivul LSC trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 8626-70, iar aditivul DISAN cele prevăzute
în STAS 8625-70. Depozitarea şi păstrarea aditivilor se face în ambalajul original şi în încăperi ferite de umiditate.
Verificarea calităŃii materialelor componente
2.11. Verificarea calităŃii materialelor componente se face în conformitate cu prevederile din STAS 1799-73 "ConstrucŃii de
beton armat şi beton precomprimat. Controlul executării betoanelor. Încercări şi frecvenŃa lor".
2.12. Calitatea aditivilor plastifianŃi se verifică pe baza buletinului de calitate emis de producător şi pe baza încercărilor
preliminare pe betoane prin care se va determina cantitatea de aer oclus (DISAN) şi densitatea aparentă a betonului în stare
proaspătă.
Prepararea soluŃiei de aditiv
2.13. La prepararea betoanelor, aditivi plastifianŃi se folosesc sub formă de soluŃie, având o concentraŃie de 20 ±1%
substanŃă uscată în unităŃi de masă.
2.14. Pentru prepararea soluŃiei cu concentraŃie indicată la pct. 2.13 se dizolvă aditivul în proporŃie de 25 kg LSC la 100 litri
apă, ceea ce duce la obŃinerea unei cantităŃi de cca. 115 litri soluŃie. La stabilirea acestei proporŃii s-a Ńinut seama că aditivul
se livrează cu un conŃinut de minimum 92% substanŃă uscată.
2.15. Pentru prepararea soluŃiei de DISAN se dizolvă o cantitate de 22 kg la 100 l apă, rezultând o cantitate de cca. 115 l
soluŃie.
2.16. Pentru favorizarea dizolvării şi omogenizării soluŃiei, se va încălzi în prealabil apa la temperatura de 60...80oC, iar după
introducerea aditivului se va amesteca continuu timp de cca. 10 minute, cu ajutorul unei şipci de lemn sau cu un agitator
mecanic.
2.17. Verificarea concentraŃiei soluŃiei se poate face prin determinarea densităŃii acesteia, fie cu ajutorul unui areometru, fie
prin cântărire. În cazul când se utilizează areometru, densitatea trebuie să fie cuprinsă între valorile 1,08...1,09 g/cm3 pentru
soluŃia de LSC şi 1,07 ...1,08 g/cm3 pentru soluŃia de DISAN, la temperatura soluŃiei de 15...25oC.
În cazul când se foloseşte metoda cântăririi se procedează astfel: se cântăreşte un vas de sticlă gradat având o capacitate
de 1 litru, mai întâi gol şi uscat (M1), apoi plin cu apă până la semnul de 1 litru (M) şi, în cele din urmă, tot până la semn, cu
soluŃie de aditiv (M2). Densitatea soluŃiei de aditiv se calculează cu relaŃia:
2.18. SoluŃiile de aditivi se vor păstra în butoaie metalice sau din PVC bine închise, astfel încât să se evite eventualele
impurificări sau modificarea concentraŃiei datorită evaporării apei.
În cazurile în care butoaiele nu au asigurat o închidere etanşă (de ex. butoaie acoperite cu capac), soluŃie se va prepara în
cantităŃi care se consumă în cel mult 2 zile.
2.19. Butoaiele în care se păstrează soluŃiile de aditivi vor fi în prealabil bine curăŃate în interior de orice impurităŃi (praf,
grăsimi, păcură etc.) şi nu vor fi folosite decât numai în acest scop. Pe aceste butoaie se va scrie cu vopsea denumirea
aditivului pe care-l conŃine.
Stabilirea compoziŃiei betonului
2.20. În "cazurile curente", definite la pct. 2.4.a, stabilirea compoziŃiei betonului se face Ńinând seama de prevederile din
"InstrucŃiunile tehnice privind stabilirea compoziŃiei betoanelor", indicativ C.128-71, precum şi de următoarele indicaŃii
suplimentare:
a) ProporŃia de aditiv LSC va fi:
- în cazurile în care se folosesc cimenturi cu până la 15% adaosuri; 0,750...1,0 litri soluŃie de LSC pentru 100 kg de ciment,
ceea ce corespunde de 0,15...0,20% LSC substanŃă uscată, în unităŃi de masă faŃă de ciment;
- în cazurile în care se folosesc cimenturi cu peste 15% adaosuri: 1,00...1,25 litri soluŃie de LSC pentru 100 kg de ciment,
respectiv 0,20...0,25% LSC substanŃă uscată, în unităŃi de masă faŃă de ciment;
- în cazul utilizării aditivului DISAN, proporŃia de aditiv va fi de 1,00...1,50 litri soluŃie pentru 100 kg ciment, ceea ce
corespunde la 0,2...0,3% substanŃă activă uscată, în unităŃi de masă faŃă de ciment.
b) Cantitatea de apă de amestecare stabilită iniŃial conform InstrucŃiunilor tehnice C.128-71, se va reduce cu cca 10% în
cazul aditivului LSC şi cu 10...20% în cazul aditivului DISAN, astfel încât, pe bază de încercări preliminare pe beton
proaspăt, să se obŃină consistenŃa necesară.
Aprecierea consistenŃei necesare se poate face pe baza experienŃei dobândite la executarea unor lucrări similare sau Ńinând
seama de următoarele recomandări:
- pentru elemente masive cu armături rare, o tasare de maximum 5 cm;
- pentru elemente curente, o tasare de 5...8 cm;
- pentru elemente cu secŃiuni subŃiri sau armături dese, o tasare de 8...11 cm.
În cazul utilizării aditivului DISAN, suplimentar se va verifica volumul de aer oclus, conform prevederilor din STAS 3479-67.
Volumul de aer oclus trebuie să se încadreze în limitele date în tabelul 1, în funcŃie de dimensiunea maximă a agregatului.
TABELUL 1
Dimensiunea maximă a
10 16 20 31 40 71
agregatului, mm
% aer oclus, max. 7± 6± 5± 4,5± 4± 3±
Dacă procentul de aer oclus din masa betonului proaspăt nu se încadrează în limitele date în tabel, se va corecta în
consecinŃă proporŃia de aditiv, confecŃionându-se un nou amestec şi procedându-se la o nouă verificare a acestei
caracteristici.
Deoarece condiŃiile referitoare la conŃinutul de aer oclus prevăzute în tabelul 1 trebuie să fie asigurate la locul de punere în
lucrare, se va proceda în modul următor:
- se verifică conŃinutul de aer oclus pentru aceeaşi şarjă la staŃia de preparare şi după transport la locul de punere în lucrare;
- dacă conŃinutul de aer oclus determinat la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele prevăzute în tabelul 1, se
va corecta proporŃia de aditiv sau raportul A/C în mod corespunzător. Pe amestecul nou rezultat se va verifica din nou
volumul de aer oclus, definitivându-se în acest caz proporŃia optimă de aditiv ce trebuie respectată.
c) Pentru efectuarea încercărilor preliminare pe baza cărora se definitivează compoziŃia betonului, se procedează astfel:
- luând de bază compoziŃia amestecului de beton care îndeplineşte condiŃia de consistenŃă şi de volum de aer oclus (în cazul
utilizării aditivului DISAN), se vor prepara în paralel două amestecuri suplimentare, în aceeaşi cantitate şi folosind aceleaşi
materiale, la care cantitatea de ciment va diferi cu +10% şi respectiv -10%, faŃă de cantitatea adoptată pentru primul
amestec, agregatele, apa şi proporŃia de aditiv menŃinându-se constantă.
Pentru fiecare amestec se va verifica consistenŃa şi suplimentar, în cazul utilizării aditivului DISAN, volumul de aer oclus,
confecŃionându-se câte 12 epruvete cubice, în conformitate cu prevederile din STAS 1275-70.
Epruvetele se vor păstra şi încerca în conformitate cu prevederile din STAS 1275-70. Încercările se vor efectua pe serie de 6
epruvete la vârsta de 7 zile, respectiv 28 zile.
d) Din cele 3 compoziŃii se va alege aceea care va îndeplini, atât condiŃiile stabilite cu privire la consistenŃă şi volum de aer
oclus pentru betonul proaspăt, cât şi rezistenŃele medii prevăzute în tabelul 2.
RezistenŃele medii obŃinute pe epruvetele încercate la 28 zile constituie o verificare suplimentară.
TABELUL 2
CondiŃii privind rezistenŃa la compresiune la 7 zile
Raportul R 7/Rb, consistenŃa betonului

corespunzând unei tasări a conului (în cm) de:
Tipul de ciment
2 2,1...5 5,1...8 8,1...11*)
- cimenturi pentru lucrări

curente cu max. 15% 0,75 0,70 0,68 0,65
adaosuri
- idem, cu peste 15%

0,70 0,65 0,63 0,60
adaosuri
- cimenturi cu rezistenŃe
0,85 0,80 0,78 0,75
iniŃiale sau finale mari
- cimenturi rezistente la
agresiuni sulfatice sau
0,65 0,60 0,58 0,55
cu căldură de hidratare
redusă
*) Numai pentru amestecurile cu aditiv LSC.
2.21. În "cazurile speciale", definite la pct. 2.4 b, stabilirea compoziŃiei betonului se va face pe bază de studii preliminare,
efectuate de către un laborator de specialitate şi Ńinând seama de următoarele indicaŃii:
a) De la caz la caz, proiectantul sau executantul trebuie să stabilească caracteristicile urmărite pentru betoanele respective
şi condiŃiile tehnice de îndeplinit, acestea putându-se referi la: marca betonului, rezistenŃele necesare la diferite termene sau
faze tehnologice, rezistenŃa la îngheŃ-dezgheŃ, gradul de impermeabilitate etc.
b) Studiile preliminare vor cuprinde încercări efectuate în paralel pe amestecul de beton fără aditiv şi cu adaos de aditiv, în
proporŃiile alese astfel încât să se respecte condiŃiile stabilite.
c) Pe baza concluziilor rezultate din studiul preliminar se va stabili de către laboratorul de specialitate compoziŃia betonului
corespunzător cerinŃelor lucrării respective, indicate de către proiectant sau executant.
2.22. ProporŃia de aditiv se menŃine atât timp cât nu se schimbă lotul de aditiv sau sursa de agregate.
Prepararea betonului
2.23. Înainte de începerea lucrării, se va face un instructaj cu personalul ce va lucra la prepararea betoanelor, în vederea
dozării corecte a componenŃilor betonului şi în special a proporŃiei de aditiv stabilită prin încercările preliminare. Nu sunt
admise abateri de dozare a soluŃiei de aditiv mai mari de ±0,1 litri/litru.
2.24. Se va asigura o bună omogenizare a soluŃiei de aditiv înainte de utilizare.
2.25. Cantitatea de soluŃie de aditiv stabilită pentru un amestec de beton şi dozată se introduce la preparea odată cu apa de
amestecare.
2.26. Durata de malaxare trebuie să se încadreze în prevederile prescripŃiilor în vigoare pentru betonul fără aditiv.
Punerea în lucrare a betonului
2.27. La punere în lucrare a betoanelor cu aditiv se vor respecta prevederile din "Normativul pentru executarea lucrărilor de
beton şi beton armat", indicativ C.140-71, precum şi eventualele prevederi suplimentare menŃionate în proiectul sau în
caietul de sarcini al lucrării.
2.28. În vederea verificării caracteristicilor betoanelor preparate cu aditiv, laboratorul unităŃii executante va efectua
determinările pe materialele componente, beton proaspăt şi întărit, conform prevederilor din STAS 1799-73, completate
eventual în caietele de sarcini.
[top]
3. ADITIVI ÎNTÂRZIETORI DE ÎNTARIRE PENTRU BETOANE SI MORTARE, RETARGOL SI

REPLASAT
3.1. Aditivii întârzietori RETARGOL Şi REPLASAT se utilizează în stare lichidă şi se adaugă la prepararea betoanelor,
respectiv mortarelor odată cu apa de amestecare, putându-se obŃine o întârziere a timpului de întărire de până la 18 ore
pentru betoane şi de până la 24 ore pentru mortare.
3.2. Aditivii întârzietori se utilizează la prepararea betoanelor de orice marcă, dar având consistenŃa de minimum 4 cm
tasarea (conform STAS 1759-70), în scopul:
- evitării rosturilor de lucru la: întreruperea betonării, executarea fundaŃiilor masive, executarea elementelor de mare
suprafaŃă, execuŃia coloanelor şi piloŃilor pentru fundaŃii şi execuŃia recipienŃilor;
- menŃinerea proprietăŃilor betonului proaspăt pe perioada necesară, în cazul transportului acestuia la distanŃe mari sau pe
timp călduros.
3.3. La prepararea mortarelor de zidărie sau de tencuială de marcă M 25, M 50, M 100, în scopul prelungirii intervalului de
timp între preparare şi punere în lucrare, se recomandă numai aditivul RETARGOL.
3.4. Se interzice utilizarea aditivilor în condiŃii de temperatură sub +5oC.
3.5. În cazul betoanelor situate în medii agresive utilizarea aditivilor este condiŃionată de avizul unui institut de specialitate.
CondiŃii tehnice pentru materialele componente
Cimenturi
3.6. La prepararea betoanelor şi mortarelor se pot utiliza toate tipurile de ciment indicate în InstrucŃiunile tehnice C.19-72, cu
excepŃia următoarelor:
- cimenturi aluminoase A 400, A 500, A 600;
- ciment alb PA 300.
În general, efectul de întârziere a întăririi este cu atât mai eficient cu cât proporŃia de adaos de ciment este mai mare.
Agregate
3.7. Se vor utiliza agregate naturale care îndeplinesc condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 1667-70 "Agregate naturale grele
pentru mortare şi betoane obişnuite cu lianŃi hidraulici. CondiŃii generale".
Apa
3.8. Pentru confecŃionarea betoanelor şi mortarelor la care se utilizează aditivi întârzietori, apa trebuie să îndeplinească
condiŃiile prevăzute în STAS 790-73 "Apă pentru mortare şi betoane. CondiŃii tehnice şi metode de încercare".
Aditivi
3.9. Aditivii trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice date în anexa 1.
Verificarea efectului de întârzietor al aditivilor pe şantier se va face prin încercări preliminare, conform cpt. 3.12.
3.10. Depozitarea şi păstrarea aditivilor se va face în ambalaje închise din material PVC, în locuri ferite de acŃiunea directă a
soarelui şi a îngheŃului.
3.11. ProporŃia în care se utilizează aditivii întârzietori depinde de:
- tipul de aditiv utilizat (RETARGOL, respectiv REPLAST);
- tipul de ciment folosit;
- durata necesară menŃinerii lucrabilităŃii;
- condiŃiile de temperatură.
Limitele în care se poate să varieze proporŃia de aditiv sunt independente de marca betonului şi corespund intervalului
caracteristic tipului de aditiv.
- pentru RETARGOL, (0,9 0,4) litri aditiv la 100 kg ciment;
- pentru REPLAST, (1,7 0,7) litri aditiv la 100 kg ciment.
3.12. CompoziŃia betonului se stabileşte în conformitate cu prevederile din InstrucŃiunile tehnice C.128-71, reducându-se
cantitatea de apă de amestecare cu cca 10%.
Se prepară trei amestecuri de beton corespunzător proporŃiilor de aditiv minime, medii şi maxime. Pe amestecurile obŃinute
se verifică consistenŃa dorită, care însă nu poate fi sub 4 cm tasarea conului.
Din fiecare amestec se iau în găleŃi probe de cca 10 litri de beton, care se acoperă cu folie de polietilenă şi se păstrează în
condiŃiile de temperatură ale lucrării.
După trecerea intervalului de timp prevăzut ca necesar menŃinerii lucrabilităŃii, se procedează la vibrarea probelor de beton
folosind un vibrator de interior.
Se consideră că proporŃia optimă de aditiv, este aceea corespunzătoare amestecului la care apare lapte de ciment în 30...45
secunde de vibrare.
3.13. Adoptând proporŃia de aditiv rezultată ca optimă, se prepară trei amestecuri de beton variind dozajul de ciment,
conform prevederilor din InstrucŃiunile tehnice C.128-71.
Din cele trei amestecuri de beton se vor preleva la prepararea câte 12 epruvete pentru verificarea rezistenŃelor la
compresiune la 7 şi 28 zile. Prelevarea şi încercarea epruvetelor se va face conform prevederilor din STAS 1275-70.
Epruvetele respective se vor păstra în laborator timp de trei zile în tipare acoperite se vor păstra în laborator timp de trei zile
în tipare acoperite cu folii de polietilenă, după care, până la vârsta de 7 zile se vor păstra în apă sau nisip umed, iar apoi în
aer la temperatura de 20 2oC şi umiditate relativă de 65 5%.
3.14.Definitivarea compoziŃiei betonului se va face pe baza rezistenŃelor la 7 zile, Ńinând seama de condiŃiile minime date în
tabelul 3.
TABELUL 3
Raportul minim R 7/Rb, consistenŃa

betonului corespunzând unei tasări a
Tipul cimentului conului (în cm) de:
4...8 8,1...11 >11
- cimenturi pentru lucrări

curente, cu maximum 15% 0,68 0,65 0,62
adaosuri
- idem, cu peste 15% adaos 0,62 0,60 0,57
- cimenturi cu rezistenŃe iniŃiale

0,78 0,75 0,72
sau finale mari
- cimenturi rezistente la
agresiuni sulfatice sau cu 0,58 0,55 0,52
căldură de hidratare redusă
Rezultatele obŃinute la 28 zile constituie o verificare suplimentară.
Stabilirea compoziŃiei mortarelor
3.15. Limitele în care poate să varieze proporŃia de aditiv, în funcŃie de masa mortarului, sunt:
- pentru mortare M 25 (2,4 0,3) litri aditiv/100 kg ciment;
3.16. Pentru stabilirea proporŃiei optime de aditiv se vor prepara trei amestecuri având compoziŃia rezultată din InstrucŃiunile
tehnice C.17-71 şi adăugând aditiv în cantităŃile corespunzătoare proporŃiei minime, medii şi maxime, indicate la pct. 3.15.
3.17. Amestecurile obŃinute se păstrează în cutii metalice sau găleŃi acoperite cu folii de polietilenă, în condiŃiile de
temperatură ale lucrării respective.
3.18. ProporŃia optimă de aditiv se stabileşte prin determinarea consistenŃei mortarului conform STAS 2634-70, punând
condiŃia ca, diferenŃa dintre valoarea consistenŃei (C1) determinată imediat după prepararea şi (C2) determinată după
intervalul de timp necesar menŃinerii lucrabilităŃii să nu depăşească 3 cm.
Prepararea betoanelor şi mortarelor
3.19. Prepararea betoanelor şi mortarelor cu aditivi întârzietori se face conform prevederilor din prescripŃiile tehnice în
vigoare pentru betoane şi mortare fără aditivi.
3.20. Înainte de începerea lucrării, se va face instructaj cu personalul ce va lucra la prepararea betoanelor şi mortarelor, în
vederea dozării corecte a componenŃilor şi în special a proporŃiei de aditiv stabilită. Nu sunt admise abateri la dozarea
soluŃiei de aditiv mai mari de 0,1 litri/litru.
Aditivul trebuie să se omogenizeze înainte de utilizare. Cantitatea de aditiv stabilită pentru un amestec de beton sau mortar
se introduce la preparare odată cu apa de amestecare.
Măsuri în timpul transportului
3.21. Transportul betoanelor sau mortarelor cu aditivi întârzietori se va face cu mijloacele şi în condiŃiile prevăzute pentru
amestecurile fără aditivi.
3.22. În cazul stocării mortarului pe o durată mai mare de o oră, se vor folosi cutii bine închise, umezite în prealabil, iar
amestecul se acoperă cu rogojini sau prelate.
Punerea în lucrare a betoanelor
3.23. Betoanelor vor fi puse în lucrare respectând prevederile din Normativul C.140-71. În cazul transportării pe o distanŃă
mare sau depozitării accidentale de câteva ore, este interzis să se corecteze consistenŃa betonului prin adăugare de apă.
3.24. La betonarea elementelor se pot utiliza aditivi întârzietori numai în zona în care se prevede un rost de întrerupere; în
acest caz lăŃimea betonului din zona rostului va fi de cca 1 m.
Rosturile de lucru vor avea poziŃiile stabilite în conformitate cu prevederile din Normativul C.140-71.
3.25. În cazul întreruperii betonării se vor avea în vedere următoarele:
- reluarea betonării trebuie să înceapă înainte de consumarea intervalului de timp în care zona turnată anterior îşi menŃine
caracteristicile betonului proaspăt;
- la turnarea noului strat de beton se va urmări o revibrare a zonei anterioare, pentru asigurarea unei legături intime;
- dacă la reluarea turnării, stratrul anterior şi-a pierdut proprietăŃile betonului proaspăt, acesta va fi îndepărtat pe întreaga
zonă în care nu prezintă o structură compactă.
Punerea în lucrare a mortarelor
3.26. Punerea în lucrare a mortarelor cu aditiv RETARGOL se face conform prevederilor din "Normativul pentru executarea
zidăriilor din cărămizi şi blocuri ceramice", indicativ C.126-75, precum şi din "Normativul pentru executarea tencuielilor
umede", indicativ C.18-75.
3.27. În cazul stocării mortarului un timp mai îndelungat de la preparare, înainte de punerea în operă se va verifica dacă
aceasta îndeplineşte condiŃia de consistenŃă cerută, fiind permisă adăugarea de apă pentru corectarea acesteia.
Păstrarea betoanelor şi mortarelor puse în lucrare
3.28. SuprafeŃele libere ale betoanelor proaspete vor fi ferite de acŃiunea directă a razelor solare sau a curenŃilor de aer.
După întărire se vor adopta măsurile de protecŃie prevăzute în Normativul C.140-71, luându-se măsuri ca, în primele 24 ore,
betonul să nu fie în contact direct cu apa.
La întreruperea betonării, betonul turnat anterior va fi protejat până la reluarea lucrului, acoperindu-se întreaga lui suprafaŃă
din zona respectivă cu folii de polietilenă, prelate sau rogojini.
3.29. SuprafeŃele tencuite vor fi ferite de acŃiunea directă a apei (ploaie, eventuale infiltraŃii) sau de acŃiunea directă a razelor
solare şi a curenŃilor de aer, acoperindu-se cu folii de polietilenă, saci umezi, rogojini, timp de 24 ore, după care suprafeŃele
respective se vor umezi de 2 ori pe zi, timp de 6 zile de la terminarea tencuielii.
Verificarea calităŃii betoanelor şi mortarelor
3.30. Verificarea calităŃii betoanelor se face conform preverilor din Normativul C.140-71, iar verificarea calităŃii mortarelor
conform prevederilor din STAS 2634-70.
[top]
4. ADITIV ACCELERATOR DE PRIZA SI ÎNTARIRE - CLORURA DE CALCIU -
Definirea produsului
4.1. Clorura de calciu tehnică folosită la betoane trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice prevăzute în STAS 2073-75
pentru tipul C.
4.2. Clorura de calciu tehnică tip C este o substanŃă solidă, de culoare albă-gălbuie sau cenuşie.
4.3. În conformitate cu prevederile din STAS 2073-75, clorura de calciu tehnică tip C se livrează ambalată în butoaie din
tablă de oŃel, închise ermetic, cu un conŃinut net de 100 kg.
4.4. Clorura de calciu fiind foarte higroscopică, butoaiele se vor transporta în vehicule acoperite şi se vor depozita în încăperi
cu umiditate redusă.
Domeniul de folosire
4.5. Clorura de calciu se poate folosi ca accelerator de priză şi de întărire pentru betoane simple şi armate, grele şi uşoare,
preparate cu orice fel de ciment, pe bază de clinker portland.
Utilizarea clorurii de calciu este recomandată în următoarele cazuri:
- betonări pe timp friguros;
- betonarea elementelor de construcŃii, la care urmează a se face o decofrare timpurie.
4.6. Adaosul de clorură de calciu asigură efectul scontat în cazul betoanelor vârtoase şi plastice; în cazul betoanelor fluide
efectul clorurii de calciu este redus.
4.7. Nu se admite folosirea clorurii de calciu la:
- construcŃii la care apariŃia unor pete pe suprafaŃa betonului nu este admisă;
- construcŃii de beton armat care în cursul exploatării se vor afla în mediu umed;
- construcŃii care se află situate la mai puŃin de 100 m de cabluri de înaltă tensiune, centrale electrice, staŃii de transformare
etc.
- betoane cu permeabilitate redusă;
- elemente de construcŃii din beton precomprimat;
- elemente armate cu plase sudate.
Prepararea soluŃiei de clorură de calciu
4.8. Clorura de calciu se foloseşte sub formă de soluŃie de concentraŃie de 20%, care se adaugă odată cu apa de
amestecare prepararea betonului.
4.9. Procentul optim de clorură de calciu, care urmează să fie adăugat la prepararea betoanelor, se va stabili pentru fiecare
tip de ciment.
4.10. Încercările ce trebuie făcute pentru stabilirea cantităŃii optime de clorură de calciu sunt următoarele:
- încercări asupra cimentului pentru determinarea timpului de priză;
NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR SI M... Page 10 of 16
- încercări asupra betoanelor pentru determinarea cantităŃii de apă de amestecare.
Încercări asupra cimentului
4.11. Se determină timpul de priză (conform STAS 227-68), utilizând proporŃiile de clorură de calciu indicate în tabelul 4.
TABELUL 4
SoluŃie cm3/1 kg
25 50 75 100 125 150
ciment
ConŃinut în % de CaCl2 0,5 1,0 1,5 2 2,5 3,0
4.12. Cantitatea optimă de clorură de calciu, care urmează să fie folosită la execuŃia lucrării, reprezintă procentul maxim care
nu reduce timpul de începere a prizei sub o oră, Ńinând seama că la prepararea betoanelor se admite maximum:
- 3% CaCl2 din masa cimentului, la betoane simple;
- 2% CaCl2 din masa cimentului, la betoane armate.
4.13. În cazul în care la unele cimenturi nu se constată, prin încercările specificate la punctele 4.11 şi 4.12, accelerări
importante ale prizei, atunci nu se va folosi clorura de calciu.
Încercări asupra betonului
4.14. Cu procentul optim de clorură de calciu determinat prin încercările efectuate asupra cimentului, se vor face încercări pe
betoane în scopul verificării efectului de accelerare a întăririi precum şi stabilirea cantităŃii de apă de amestecare.
4.15. CompoziŃia betonului se stabileşte în conformitate cu prevederile din InstrucŃiunile tehnice C.128-71, reducând însă
cantitatea de apă de amestecare cu cca 5%.
4.16. Se prepară două amestecuri de beton, din care un amestec cu proporŃia de aditiv stabilită pe baza încercărilor asupra
cimentului şi alt amestec fără aditiv.
Cele două amestecuri vor avea aceleaşi consistenŃă şi dozaj de ciment.
4.17. Din fiecare amestec se vor preleva 6 epruvete pentru verificarea rezistenŃelor la compresiune la 3 zile. Prelevarea şi
încercarea epruvetelor se face conform prevederilor din STAS 1275-70.
4.18. Epruvetele respective vor fi păstrate în tipare în condiŃiile de mediu în care urmează să se execute lucrarea.
4.19. RezistenŃele obŃinute pe epruvete la vârsta de 3 zile trebuie să fie mai mari cu minimum 15% în cazul amestecului cu
clorură, decât aceea stabilită la aceeaşi vârstă pe epruvetele fără aditiv.
În cazul în care nu se realizează această condiŃie se renunŃă la utilizarea clorurii de calciu.
Prepararea şi punerea în lucrare a betonului
4.20. La prepararea betonului cu clorură de calciu se vor respecta prevederile din prescripŃiile tehnice în vigoare pentru
betonul obişnuit.
4.21. Se recomandă a se lua măsuri pentru punerea în lucrare a betonului cu clorură de calciu în maximum o oră de la
preparare.
4.22. Decofrarea elementelor turnate din beton cu clorură de calciu se face pe baza încercărilor pe cuburi de control,
păstrate în condiŃiile de temperatură ale lucrării şi Ńinând seama de condiŃiile prevăzute în Normativul C.140-71.
[top]
5. ADITIV ANTIGEL-ANTIGERO
5.1. Aditivul "ANTIGERO" asigură posibilitatea executării lucrărilor de betonare în perioada de timp friguros, evitând
degradarea structurii betonului sub acŃiunea îngheŃului la începutul perioadei de întărire.
5.2. Calitatea aditivului "ANTIGERO" este garantată de producător, conform condiŃiilor tehnice date în anexa 2.
Aditivul "ANTIGERO" poate coborî punctul de congelare a apei până la - 10oC fără a împiedica reacŃiile de hidroliză şi
hidratare ale cimentului. De asemenea, aditivul are un caracter de accelerator de întărire şi un efect secundar de plastifiant
antrenor de aer. Aditivul conŃine ioni de clor în proporŃie redusă (0,8%), fără să aibă efect de corodare a armăturii.
5.3. La utilizarea acestui aditiv se vor respecta prevederile din:
- "Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", indicativ C.140-71;
- "Normativ pentru realizarea lucrărilor de construcŃii-montaj pe timp friguros", indicativ C.16-62, în măsura în care nu sunt
modificate sau completate prin prevederile prezentelor instrucŃiuni tehnice.
5.4. Aditivul "ANTIGERO" se recomandă a se folosi la prepararea betoanelor grele destinate elementelor şi structurilor de
beton sau beton armat executate în perioada de timp friguros (construcŃii civile sau industriale, drumuri, piste de aeroport,
canale de aducŃiune etc.).
5.5. Aditivul "ANTIGERO" nu se va utiliza la:
- elemente sau structuri de beton precomprimat;
- construcŃii masive;
- betoane cu dozaje mai mici de 280 kg ciment/m3;
- lucrări de beton sau beton armat expuse în medii agresive;
- lucrări de beton armat situate permanent în apă.
Materiale utilizate
Cimentul
5.6. Se vor utiliza în general cimenturi cu rezistenŃe iniŃiale mari şi cu degajări cât mai mari de căldură de hidratare, respectiv
cimentul de tip RIM, cimenturi cu fineŃe de măcinare avansată, fără adaos sau cu maximum 15% adaosuri.
5.7. Durata maximă de depozitare a cimenturilor este de 15 zile pentru cimentul de tip RIM şi 30 de zile pentru celelalte
tipuri.
5.8. Se interzice utilizarea cimenturilor a căror temperatură depăşeşte 40oC.
Agregate
5.9. Agregatele trebuie să corespundă condiŃiilor tehnice din STAS 1667-70.
Apa
5.10. Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să corespundă condiŃiilor tehnice prevăzute în STAS 790-73.
Aditiv
5.11. Aditivul se livrează sub formă de soluŃie şi la depozitare se vor lua măsuri pentru evitarea temperaturilor sub - 10oC.
5.12. La stabilirea compoziŃiei betonului se va Ńine seama de instrucŃiunile tehnice C 128-71, cu următoarele menŃiuni:
- se va adopta raportul A/C minim posibil;
- utilizarea aditivului "ANTIGERO" permite reducerea cantităŃii apei de amestecare cu cca 5% pentru aceeaşi consistenŃă
faŃă de amestecul fără aditiv;
- consistenŃa va corespunde unei tasări de maximum 5 cm;
- volumul de aer oclus nu trebuie să depăşească 5%;
- nu se admite utilizarea concomitentă a aditivului ANTIGERO cu alŃi aditivi.
Prepararea şi transportul betonului
5.13. Temperatura betonului la preparare trebuie să fie în aşa fel aleasă încât, în funcŃie de distanŃa şi mijloacele de
transport, temperatura la locul de punere în operă să fie de minimum +5oC.
5.14. Se interzice utilizarea agregatelor îngheŃate.
5.15. Durata minimă de malaxare trebuie să fie cu maximum 50% mai mare decât cea adoptată în condiŃii normale de
temperatură.
5.16. Cantitatea de aditiv "ANTIGERO" pentru 100 kg ciment este de 6,3 0,2 litri.
5.17. Transportul betonului se face conform prevederilor din Normativul C.16-62.
Punerea în lucrare a betonului
5.18. Lucrările premergătoare referitoare la cofraje şi armături, se fac conform prevederilor din Normativul C 16-62.
5.19. Turnarea betonului trebuie astfel organizată încât să se desfăşoare continuu şi cât mai rapid.
5.20. La punerea în operă, betonul trebuie să aibă o temperatură de minimum +5oC, iar în cazul turnării betonului în straturi
se va Ńine seama ca temperatura stratului anterior să nu fie mai mică de 0oC.
5.21. În cazul când temperatura mediului este sub - 10oC, se interzice betonarea.
5.22. Este obligatorie compactarea betonului prin vibrare, respectând prevederile din "InstrucŃiunile tehnice pentru
compactarea prin vibrare a betoanelor monolite şi prefabricate", indicativ C.132-71.
ProtecŃia şi decofrarea betonului
5.23. ProtecŃia betonului după turnare trebuie asigurată folosind panouri de rogojini sau alte materiale pe toată durata
necesară atingerii rezistenŃei de minimum 50 daN/cm2, verificarea făcându-se conform Normativului C.16-62.
5.24. Decofrarea se va face Ńinând seama de condiŃiile prevăzute în Normativul C.16-62.
Controlul calităŃii betonului
5.25. În vederea verificării caracteristicilor betoanelor preparate cu aditivul "ANTIGERO", laboratorul şantierului va efectua
determinările prevăzute în STAS 1799-73.
5.26. Controlul evoluŃiei rezistenŃelor betonului la temperaturi scăzute se face pe cuburi păstrate în aceleaşi condiŃii cu
elementul respectiv.
La încercarea epruvetelor este necesară o desgheŃare prealabilă a acestora, prin păstrarea lor în apă timp de 8 ore la
temperatura de 20 2oC.
[top]
6. ADITIV IMPERMEABILIZATOR PENTRU MORTARE- APASTOP P -
Definirea produsului
6.1. "Apastop P" este un aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment; acest aditiv este contraindicat în cazul
betoanelor. Mortarul cu adaos de "Apastop P" se aplică în mai multe straturi şi constituie o hidroizolaŃie rigidă.
6.2. Aditivul "Apastop P" se utilizează la prepararea mortarelor aplicate la:
a) protejarea elementelor de construcŃii contra umidităŃii, ca de exemplu, prin: tencuieli exterioare la pereŃi în subteran,
tencuieli la socluri de clădiri, stratul orizontal de rupere a capilarităŃii la zidării, tencuieli interioare în încăperi cu umiditate
ridicată (băi publice, spălătorii etc.);
b) etanşarea construcŃiilor care vin în contact direct cu apa ca de exemplu: cuve, bazine, rezervoare, castele de apă, fără
însă ca presiunea apei să depăşească 2 atmosfere. În cazul construcŃiilor care vin în contact cu ape agresive, stabilite
conform prevederilor STAS 3349-74 "Betoane de ciment - Criterii pentru aprecierea agresivităŃii apei", utilizarea mortarelor
cu adaos de "Apastop P" se face numai pe bază de indicaŃii tehnice elaborate de un laborator de specialitate, stabilit de
comun acord de beneficiar şi proiectant.
6.3. Nu se admite aplicarea mortarelor cu "Apastop P" la construcŃii supuse vibraŃiilor.
Materiale utilizate
6.4. La confecŃionarea mortarelor cu adaos de "Apastop P" se utilizează cimenturi de tip portland, conform prevederilor din
instrucŃiunile tehnice C.19-72.
6.5. Nisipul trebuie să corespundă prevederile STAS 1667-70, cu următoarele menŃiuni suplimentare:
- nisipul va fi de natură silicioasă şi va proveni din cariere sau balastiere; nu se admite utilizarea nisipului de mare sau a celui
provenit din concasarea rocilor;
- granulozitatea nisipului trebuie să se încadreze în limitele indicate în tabelul 5.
TABELUL 5
CondiŃii de granulozitate pentru nisip
Treceri în % de masă prin sită

Dimensiunea max. a
ConŃinut
nisipului mm
0,2 1 3 5
minim 0 50 90 -
3
maxim 6 70 100 -
minim 2 20 50 90
5
maxim 9 30 70 100
Obs. Se va utiliza numai nisip spălat în prealabil.
6.6. Aditivul "Apastop P" se prezintă sub formă de pulbere de culoare albă sau gri şi se fabrică de Întreprinderea de produse
chimice "Victoria" (Bucureşti str. Cobălcescu nr. 9).
Produsul "Apastop P" poate fi păstrat, în ambalajul în care este livrat, timp de 6 luni, fără a-şi pierde proprietăŃile.
Depozitarea se face în spaŃii închise şi uscate.
6.7. Apa pentru confecŃionarea mortarelor cu "Apastop P" trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute în STAS 790-73; este
interzis a se folosi apa de mare sau ape minerale.
CompoziŃia mortarelor
6.8. CompoziŃiile şi caracteristicile în stare proaspătă ale diferitelor straturi de mortare cu adaos de "Apastop P" sunt arătate:
- pentru protejarea elementelor contra umidităŃii, în tabelul 6;
- pentru etanşarea construcŃiilor, în tabelul 7.
TABELUL 6
Mortare folosite în cazul protejării contra umidităŃii (conform pct. 6.2.a)
Stratul
CompoziŃia 1 2 şi 3 final
Ciment/nisip (în volume) 1:2 1:2,5 1:1
"Apastop P" (în % faŃă de

0 3 0
masa cimentului)
Sortul de nisip utilizat (în

0-3 0-5 0-1
mm)
Raportul A/C (orientativ) 0,45 0,42 0,58
ConsistenŃa (în cm) conform

13-15 8-16 11-13
STAS 2634/70)
TABELUL 7
Mortare folosite în cazul etanşării construcŃiilor (conform pct. 6.2.b)
SuprafeŃe
Verticale Orizontale
CompoziŃia
Stratul Stratul
1 2,3,4 final 2 3 final
Cimentul/nisip în volume 1:1 1:2,5 1:1 1:1,25 1:2,5 1:1
"Apastop P" (în % faŃă

0 3 0 3 3 0
de masa cimentului)
Sortul de nisip utilizat (în

0-3 0-5 0-1 0-5 0-5 0-1
mm)
Raportul A/C (orientativ) 0,45 0,42 0,48 0,42 0,36 0
ConsistenŃa (în cm)

13-15 8-10 11-13 8-10 0 0
conform STAS 2634/70)
Notă: La dozarea cimentului, în cazul în care nu se utilizează cutii etalonate, se poate considera volumul unui sac de ciment
de circa 40 l.
6.9. Mortarele cu "Apastop P" pot avea la vârsta de 28 zile rezistenŃa la compresiune de 200...250 daN/cm2.
Prepararea mortarelor
6.10. Prepararea mortarelor cu "Apastop P" comportă următoarele faze:
- amestecarea cimentului cu cantitatea corespunzătoare de adaos de "Apastop P", până la obŃinerea unui material omogen;
operaŃia se face manual, într-o cutie metalică sau folosind mijloace mecanizate, evitându-se pierderea de material în timpul
omogenizării;
- introducerea amestecului omogen de ciment şi aditiv în malaxor, împreună cu nisipul necesar; amestecarea acestor
componenŃi timp de un minut, după care se adaugă cantitatea de apă necesară obŃinerii consistenŃei indicate în tabelul 6,
respectiv 7 şi se continuă amestecarea încă 3 minute.
6.11. Mortarele se vor prepara în apropierea locului de aplicare şi în cantităŃi astfel stabilite încât punerea în lucrare să se
facă într-un interval de maximum 45 minute de la preparare.
6.12. La fiecare amestec de mortar se verifică consistenŃa cu conul etalon, conform STAS 2634-70.
Pregătirea suprafeŃelor suport
6.13. SuprafeŃele suport se pregătesc înainte de executarea lucrărilor după cum urmează:
a) În cazul suprafeŃelor de beton se vor remedia eventualele defecte, cum sunt zonele segregate, fisurile, denivelările, zonele
în care se constată pierderi timp de 24 ore la proba de umplere cu apă.
b) În cazul construcŃiilor vechi, se vor îndepărta tencuielile care trebuie înlocuite.
c) Dacă suprafeŃele suport de beton sunt netede, ele trebuie înăsprite prin mijloace mecanice sau manual. În cazul zidăriilor
de cărămidă, executate cu rosturi pline, rosturile zidăriei se vor curăŃa pe o adâncime de circa 1 cm, pentru a se asigura o
legătură cât mai bună.
d) SuprafeŃele suport se vor curăŃa de praf, noroi, mortar vechi aderent. CurăŃirea, după caz, se face prin spălare cu apă,
frecare cu perii de sârmă etc. Zonele murdare de substanŃe grase se ard cu flacără şi se curăŃă apoi funinginea formată.
e) SuprafeŃele suport trebuie să fie stropite cu apă înainte de aplicarea mortarului, pentru a nu se produce absorbirea
excesivă a apei din mortar, ceea ce ar dăuna adeziunii acestuia la suport.
6.14. Înainte de aplicarea straturilor de mortar cu "Apastop P", se vor executa eventualele străpungeri ale elementelor de
construcŃii şi se vor introduce piesele de instalaŃii, luând măsurile de fixare a acestora.
6.15. În cazul în care pe suprafaŃa suport se produc infiltraŃii de apă, se vor lua măsuri pentru obturarea căilor de pătrundere
a apei sau înlăturarea cauzelor; evitarea infiltraŃiilor de apă se va asigura pe întreaga perioadă de aplicare a straturilor de
mortar precum şi minimum 7 zile după terminarea acestei operaŃii.
Modul de aplicare a mortarelor cu adaos de "Apastop P"
6.16. Aplicarea mortarelor cu "Apastop P" se face respectând următoarele indicaŃii cu caracter general:
- executarea lucrărilor de pregătire a suportului în conformitate cu prevederile de la pct. 6.13...6.15;
- vârsta minimă a betonului pe care se aplică mortarele se stabileşte astfel încât rezistenŃa acestuia să fie cel puŃin 50% din
marcă;
- mortarele se aplică mai întâi pe suprafeŃele verticale şi, numai după terminarea acestora lucrări, se va trece la aplicarea lor
pe suprafeŃele orizontale, respectând indicaŃiile de la pct. 6.17...6.18;
- în cazul suprafeŃelor suport verticale de beton se recomandă ca primul strat să fie aplicat prin aruncare puternică cu mistria,
pentru a se asigura o mai bună aderenŃă;
- aplicarea unui nou strat se face numai după ce stratul precedent s-a întărit în suficientă măsură (a tras), a fost frecat cu o
perie şi stropit cu apă;
- la eventualele rosturi de lucru, întreruperea diferitelor straturi se va face decalat cu minimum 10 cm.
6.17. Aplicarea mortarelor pentru protecŃia contra umidităŃii (vezi tabelul 6) se face astfel:
- se aplică primul strat în aşa fel încât mortarul să acopere complet suportul, cu o grosime de 2...5 mm şi o suprafaŃă
suficient de rugoasă;
- stratul 2 se aplică, pe suprafeŃele verticale, în grosime de 5...7 mm, iar pe suprafeŃele orizontale, în grosime de 10...12 mm;
- stratul 3 se aplică, pe suprafeŃele verticale, în grosime de 5...7 mm, iar pe suprafeŃele orizontale, în grosime de 14...16 mm;
- în cazul tencuielilor care nu se mai acoperă cu alte lucrări, trebuie aplicat un strat final în grosime de 2..3 mm.
6.18. Aplicarea mortarelor pentru etanşarea lucrărilor care vin în contact direct cu apa (vezi tabelul 7) se face astfel:
a) În cazul suprafeŃelor verticale:
- primul strat se aplică în conformitate cu prevederile de la pct. 6.17;
- straturile 2, 3 şi 4 se aplică astfel încât grosimea stratului 2 să fie de 4...6 mm, iar a celorlalte două (straturi 3 şi 4) de 7...8
mm, fiecare;
- stratul final se aplică în grosime de 2...3 mm, prin frecare energică cu drişca metalică.
b) În cazul suprafeŃelor orizontale:
- stratul 1, având grosimea conform pct. 6.17, se aplică prin frecare energică cu o perie - de păr ori fibră - sau cu o mătură;
aplicarea primului strat trebuie făcută în benzi, astfel încât să se evite circulaŃia pe stratul proaspăt aplicat;
- stratul 2, care are o consistenŃă plastică, se întinde cu mistria în grosime de 8...10 mm;
- stratul 3, care are o consistenŃă vârtoasă, se aplică imediat după aplicarea celui precedent; se compactează prin batere cu
mistria până la apariŃia laptelui de ciment; grosimea stratului 3 astfel compactat trebuie să fie de 20...24 mm;
- stratul final se realizează prin presărarea amestecului de ciment şi nisip (cca 0,250 kg/m2), care se freacă cu mistria.
c) Racordarea straturilor verticale de tencuială cu cele orizontale se execută respectând următoarele indicaŃii:
- stratul 1 şi stratul 2 se prelungesc pe suprafaŃa orizontală cu 15..20 cm;
- aplicarea straturilor orizontale se va face după întărirea zonei prelungite a straturilor verticale şi după ce aceasta a fost
prelucrată conform prevederilor de la pct. 6.16;
- racordarea se execută la turnarea straturilor de mortar pe suprafaŃa orizontală, realizându-se o scafă cu o rază de cca 10
cm; scafa se execută cu sticla sau cu drişca profilată.
6.19. În tabelul 8 sunt date (în funcŃie de scopul urmărit) grosimea totală a straturilor de mortar, precum şi consumul de
"Apastop P" necesar pe m2 de tencuială.
TABELUL 8
Etanşări la lucrări
ProtecŃia contra
Scopul urmărit care vin în contact cu
umidităŃii
apa
SuprafeŃe Verticale Orizontale Verticale Orizontale
Grosimea totală a
mortarului (în mm) 15±2 30±2 25±2 37±2
Consum de "Apastop 0,150- 0,400- 0,300- 0,500-

P" (kg/m2) 0,200 0,500 0,400 0,600
6.20. Prepararea mortarelor cu adaos de "Apastop P", precum şi aplicarea acestora se vor face numai de muncitorii calificaŃi,
instruiŃi în vederea aplicării corecte a prevederilor din prezentul normativ.
6.21. Aplicarea mortarelor cu "Apastop P" pe timp friguros se face în conformitate cu prevederile din Normativul C.16-62,
respectând următoarele indicaŃii suplimemntare;
- închiderea spaŃiilor în care se execută lucrarea şi asigurarea unei temperaturi constante de cel puŃin +5oC, în aşa fel încât
suprafeŃele suport să nu prezinte resturi de polei, zăpadă sau gheaŃă;
- temperatura mortarelor aplicate să fie de +10oC până la +20oC;
- se interzice prezenŃa unor surse de căldură situate în imediata apropiere a mortarului proaspăt aplicat.
6.22. În timpul execuŃiei se vor lua măsuri de protecŃie contra acŃiunii directe a precipitaŃiilor sau a razelor solare.
Tratarea ulterioară a tencuielilor
6.23. Tencuielile în primele 7 zile se protejează cu folii de polietilenă, rogojini etc. menŃinându-se permanent în stare umedă.
6.24. Protejarea pe timp friguros se asigură prin încălzirea spaŃiilor la o temperatură minimă de +5oC timp de circa 10 zile de
la aplicarea mortarelor.
6.25. Bazinele, rezervoarele, castelele de apă etc. se recomandă a se umple cu apă după 4...5 zile de la terminarea
completă a lucrărilor de tencuire.
6.26. Nu se admite folosirea apei de mare sau a apelor minerale ca apă de udare.
[top]

Normativ Pentru Folosirea Aditivilor La Prepararea Betoanelor Si Mortarelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Pentru Folosirea Aditivilor La Prepararea Betoanelor Si Mortarelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR SI MO...

NORMATIV PENTRU FOLOSIREA ADITIVILOR LA PREPARAREA BETOANELOR SI

1.6. Eficacitatea aditivilor se verifică pe baza încercărilor preliminare pe betoane şi mortare.

2. ADITIVI PLASTIFIANTI LSC SI DISAN

2.4. La utilizarea aditivilor plastifianŃi (LSC şi DISAN) se deosebesc:

CondiŃii tehnice pentru materialele componente

Verificarea calităŃii materialelor componente

Prepararea soluŃiei de aditiv

Stabilirea compoziŃiei betonului

a) ProporŃia de aditiv LSC va fi:

corespunde la 0,2...0,3% substanŃă activă uscată, în unităŃi de masă faŃă de ciment.

- pentru elemente masive cu armături rare, o tasare de maximum 5 cm;

- pentru elemente curente, o tasare de 5...8 cm;

% aer oclus, max. 7± 6± 5± 4,5± 4± 3±

RezistenŃele medii obŃinute pe epruvetele încercate la 28 zile constituie o verificare suplimentară.

CondiŃii privind rezistenŃa la compresiune la 7 zile

Raportul R 7/Rb, consistenŃa betonului

- cimenturi pentru lucrări

- idem, cu peste 15%

*) Numai pentru amestecurile cu aditiv LSC.

2.24. Se va asigura o bună omogenizare a soluŃiei de aditiv înainte de utilizare.

Punerea în lucrare a betonului

3. ADITIVI ÎNTÂRZIETORI DE ÎNTARIRE PENTRU BETOANE SI MORTARE, RETARGOL SI

3.4. Se interzice utilizarea aditivilor în condiŃii de temperatură sub +5oC.

CondiŃii tehnice pentru materialele componente

- cimenturi aluminoase A 400, A 500, A 600;

- ciment alb PA 300.

3.9. Aditivii trebuie să îndeplinească condiŃiile tehnice date în anexa 1.

Stabilirea compoziŃiei betonului

3.11. ProporŃia în care se utilizează aditivii întârzietori depinde de:

- tipul de aditiv utilizat (RETARGOL, respectiv REPLAST);

- tipul de ciment folosit;

- durata necesară menŃinerii lucrabilităŃii;

- pentru RETARGOL, (0,9 0,4) litri aditiv la 100 kg ciment;

- pentru REPLAST, (1,7 0,7) litri aditiv la 100 kg ciment.

Raportul minim R 7/Rb, consistenŃa

4...8 8,1...11 >11

- cimenturi pentru lucrări

- idem, cu peste 15% adaos 0,62 0,60 0,57

- cimenturi cu rezistenŃe iniŃiale

Rezultatele obŃinute la 28 zile constituie o verificare suplimentară.

Stabilirea compoziŃiei mortarelor

- pentru mortare M 25 (2,4 0,3) litri aditiv/100 kg ciment;

- pentru mortare M 50 (2,1 0,3) litri aditiv/100 kg ciment;

- pentru mortare M 100 (1,6 0,3) litri aditiv/100 kg ciment;

Prepararea betoanelor şi mortarelor

Măsuri în timpul transportului

Punerea în lucrare a betoanelor

3.25. În cazul întreruperii betonării se vor avea în vedere următoarele:

Punerea în lucrare a mortarelor

Păstrarea betoanelor şi mortarelor puse în lucrare

Verificarea calităŃii betoanelor şi mortarelor

4. ADITIV ACCELERATOR DE PRIZA SI ÎNTARIRE - CLORURA DE CALCIU -

Utilizarea clorurii de calciu este recomandată în următoarele cazuri:

- betonări pe timp friguros;

- betonarea elementelor de construcŃii, la care urmează a se face o decofrare timpurie.

4.7. Nu se admite folosirea clorurii de calciu la:

- construcŃii la care apariŃia unor pete pe suprafaŃa betonului nu este admisă;

- betoane cu permeabilitate redusă;

- elemente de construcŃii din beton precomprimat;

- elemente armate cu plase sudate.

Prepararea soluŃiei de clorură de calciu

- încercări asupra cimentului pentru determinarea timpului de priză;