ATENEUL

DIN BUCURE4TI
INTEMEIAT LA 30 IANUARIE

ANUARUL
ATENEULUI

1930

T
No.4, STRADA No.4
1931

www.dacoromanica.ro
 ATENEUL ROMAN
DIN BUCURETI
INTEMEIAT LA IANUARIE 1865

ANUARUL
ATENEULUI
PE

1930

STRA A 4

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ATENEULUI ROMAN

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 COMITETUL ATENEULUI ROMAN

1929 -

Prefedinte : Dr. C. ANGELESCU

ice-Prefedinfi: C. loan, C. Miculescu
Adamescu, Aureliu M. Eliescu
C. Dragu, Dr. C. Poenaru-Caplescu
G. D. Mirea, Prof. Dr. A. Obregia
ai : A. Lupu-Antonescu
Censori : P. Girboviceanu, Th. Alessianu, P. Antonesctt
Censori supleanti : Dr. N. Minovici, M. Mora

ATENEULUI ROMAN
MEMBRI DE ONOARE

Balthasard Enescu George

Vasile
Charles Inculet Ion
De Martonne Emmanuel lorga Nicolae
Maniu luliu
Pop Ciceo

www.dacoromanica.ro
 VI

ACTIVI
SECTIUNEA ARTISTICA
Biuroul: Presedinte : G. D.
Vice-Presedinte: Petre Antonescu
George Georgescu, Costm Petrescu

1. Alessianu Theodor Mirea George D.

2. Antonescu Petre 12. Munteanu
3. Banu Constantin 13. Murnu George
4. loan 14. Nottara Constantin
5. Calinescu 15. Pangratti Ermil
6. Dinicu Dumitru 16. Petrescu Costin
7. Fonescu 17. Popescu
8. Georgescu George 18. Tafrali O.
9. Livescu loan 19. Verona Artur O.
10. Mavrodi

SECTIUNEA
Biuroul : Presedinte:
Vice-Presedinte : A. Lupu-Antonescu
Gh. Adamescu, Nestor
MEMB RI:
i. Adamescu Gheorghe 18. Mora Mihail
Antonescu-Lupu Anton 19. Munteanu-Ramnic Dumitru
3. Bacaloglu George 20. Nistor loan
4. 21. Papacostea Cezar
5. 22. Peretz
6. I3assarabescu loan 23. Petala Nicolae General
7. Bratescu-Voinesti loan Al. Petrascu Nicolae
8. Burileanu Dumitru 25. Rebreanu Liviu
9. Djuvara Trandafir 26. Rosetti Radu D.
10. Eftimiu Victor 27. Sadoveanu Mihail
11. Evolceanu Dumitru 28. Sorbul Mihail
12. Gaster Moses 29. George
13. Octavian 30.
14. loan an C. 31. Urechia Nestor
15. Nicolae 32.
16. Lapedatu Alexandru 33. Vasilescu-Vaijan loan
17. Moldovanu Corneliu

www.dacoromanica.ro
 VII

SECTIUNEA SOCIAL-FILOZOFICA
Biuroul: Pre5edinte :
Vice-Pre5edinte :
C. Dragu, Eliescu

1. Antonescu Ernanoil 15. GArboviceanu Petre

2. Arghirescu Gheorghe 16. loan
3. Bdicoianu Constantin 17. lonescu Bogdan
4. Bileanu Magnus 18. Negulescu Demetru
5. Nicolae 19. Negulescu Petre .
6. Bobescu loan 13. 20. Oromolu Mihail
7. Gheorghe 21. Petrescu-Comnen Nicolae
8. Dissescu Constantin C. 22. Petrovici loan
9. Dräghicescu Dumitru 23. Popescu Stelian
10. Djuvara Mircea 24. Constantin
11. Dragu Gheorghe C. 25. Nicolae N.
12. Duca loan G. 26. 5tefänescu Marin
13. Eliescu M. 27. Gheorghe
14. Florescu loan Th. 28. Trancu-Ia5i Grigore

SECTIUNEA
Pre5edinte : Dr. Alex. Obregia
Vice-Pre5edinte : C. Miculescu
C. Kirifescu, Dr. C. Poenaru-Cplescu
MEMBRI:
1. Angelescu Constantin Dr. 11. Obregia Alexandru Dr.
2. Antipa Grigore 12. Poenaru-Cdplescu C-tin Dr.
3. Georgescu Constant 13. Pompeiu Dumitru
4. Gerota Dr. 14. Popovici-Bâzno5eanu Andreiu
5. Hurmuzescu Dragomir 15. Emil
6. Kiritescu Constantin 16. Simionescu Ion
7. Marinescu George Dr. 17. Sulu Mihail
8. Miculescu Constantin 18. Urechia Alceu Dr.
9. Minovici Mina Dr. 19. VAlcovici Victor
10. Minovici Nicolae Dr.

www.dacoromanica.ro
 VIII

MEMBRII ACTIVI AI ATENEULUI

DECEDATI

Alexianu George (1830-1897) Grigorescu Nicolae (1838-1907)

Aman Teodor (1832-1891) Hasdeu P. (1836-1907)
Ananescu Dimitrie (1831-1885) Hegel VI. (1838-1918)
Apostolescu Nicolae (1876-1918) Hepites (t 1922)
Anion Constantin C. (1855-1823) Holban Ion
Aurelian Petre S. (1833-1909) latropol, Doctor
Victor (1858-1926) lonescu Nicolae (1820-1905)
Bacaloglu Emanoil (1830-1890) Take (1858-1922)
Bacaloglu George (t 1879i Ionescu-Gion George (1857-1904)
Bengescu Grigore (1824-1881) Kalinderu (1840-1913)
Bengescu-Dabija G. (1844-1916) Kalinderu Nicolae (1835-1902)
Bibescu Nicolae (1820-1888) Kiriac Dim. (1866-1928)
13oerescu Constantin (1836-1908) Kogälniceanu Mihail (1817-1891)
Bogdan Ion (1864-1919) Kretulescu Emanoil (t 1908)
13rätianu Ion C. (1821-1891) Kretulescu Nicolae
Vintilä I. C. (1867-1930) Alexandru (1841-1897)
Cantacuzino Lahovari (1835-1905)
Cantacuzino A. (1829-1898) Laugier Charles (1875-1930)
Caragiale Ion L. (1853 1912) Laurian Dimitrie A. (1846-1906)
Carp Petre P. (1837-1919) Lecca Haralamb (1873-1920)
Cernätescu Petre (1825-1892) Lupascu Alexandru (1834-1902)
Cihoschi Stanislas (t 1924) Maniu
Codrescu loan Maniu Vasile (1824-1901)
Comsa Dumitru N. Manu Grigote N. (t 1903)
George (1829-1887) Marcovici Constantin
Delavrancea B. (1858-1918)
Demetriescu Anghel (1847-1903) Marsillac Ulysse de (1821-1877)
Diamandi George (1867-1917) Massimu loan C. (1825-1877)
Dimitrescu-Iasi Const. (1849-1923) lo Mateiu (1813-1894)
Djuvara Alexandru (1858-1913) Mincu Ion (1852-1912)
Dragomir Ion C. (t 1875) Missail George (1835-1906)
Eliade Pompiliu (1869-1914) Murgoci George (1872-1925)
Erbiceanu Constantin (1835-1912) Muzicescu Gavriil (1847-1903)
Esarcu Constantin (1835-1898) Negri Nicolae
Fälcoianu Ion (t 1869) Nenitescu ( . . -1930)
Felix (1832-1905) Nicoleanu Nicolae (1833-1871)
Florescu Ion Em. (1819-1893) Odobescu Alexandru (1834-1895)
Ion Oeconomu Ciru (1848-1910)
Ghica Dimitrie I. (t 1914) 011anescu Dimitrie (1849-1908)
Gore Paul (t 1927) Onciul Dimitrie (1856-1923)

www.dacoromanica.ro
Paciurea Leonida
George D. (1858-1903)
Panu George (1848-1910)
Petrescu Alexandru
Piso Pompiliu (1830-1917)
Popovici Nicolae Ath. (t 1908)
Porumbaru (Mihaescu) Em. (t 1921)
Constantin (1839-1895)
Nicolae Gr. (1838-1894)
Ranetii George (1875-1928)
Rosetti Scar lat Graf (1802-1872)
an C. (1842-1907)
Seulescu Mihail (1859-1929)
Sihleanu (1857-1923)
Sion George (1821-1892)
Slätineanu Alexandru
Sperantia Theodor D. (1856 -1929)
Stäncescu Constantin I. (1835-1909)
Grigore (1838-1911)
www.dacoromanica.ro
Stephänescu George (1845-1925)
Tätärescu Gheorghe (1818-1894)
Teodorescu G. Dem. (1849-1900)
Teodoru A. (1866-1910)
Tocilescu G. (1850-1909)
Trásnea Scarlat (1837-1887)
Troteanu Constantin
Urechia Vasile A. (1834-1901)
Väcärescu Teodor (1842-1913)
Vellescu an
Vericeanu Alexandru (1839-1912)
Vitu Alexandru (1858-1902)
Alexandru (1858-1919)
Voinescu Eugeniu (1842-1909)
Vulturescu Grigore
Wachmann Eduard (1836-1908)
Xenopol Alexandru (1847-1920)
Xenopol Nicolae (1859-1917)
Zamftrescu Duiliu (1858-1922).
www.dacoromanica.ro
 DAREA DE SEAMA

COMITETULUI ATENEULUI ROMAN

PE ANUL 1930

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Charles Laugier, de francezä, comuna
Cernéle (Jud. la 21 lunie 1875, doctor din
1898, a fost medic de plasä, medic primar de judet, a organizat
serviciul sanitar al corpului de din care parte a
devenit apoi inspector general sanitar Craiova. A fost nu nu-
mai un igienist practicant, dar un de pe care
preocupat problemele medicale viata locuitorilor rurali
sub diferitele ei aspecte. contra paludismului sifilisului
pentru prevenirea tuberculozei, care a pus o stäruintä neo-
aláturi de cercetárile sale asupra medicinei populare.
In privinta aceasta din a vorbit, a scris a format un
muzeu bogat de instrumente intrebuintate medicina
dela sate pentru a atrage atentia asupra acestei impor-
tante chestiuni.
Presedinte al societatei craiovene «Prietenii Stiintei» (1915),
a revista cArhivele Olteniei, (1922) a publicat un
studiu asupra lui Pasteur Contributiune la medicina
din Oltenia (premiata de Academia
Ales membru al Ateneului 1923 a tinut un
teresant discurs de receptiune ziva de 27 Mai 1924 despre :
cContributia medicinei Etnografie».
Prin moartea sa, in ziva de 16 August 1930,
a pierdut un colaborator pretios tinuturile oltene, care avea
toate toate posibilitatile de a servi scopurile
Institutiunii noastre interesele culturei generale

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 I. C. la Florica in anul 1867,
a devenit târziu membru al societätei noastre 1923), dar
de aceasta a urmärit cu interes Iucrärile noastre.
Ca politic a jucat un rol frunte atât cât
timpul räzboiului pentru intregirea neamului mai ales dupä
incheierea epoca reconstituirii statului din punct
de vedere economic.
Ca mnmbru al Ateneului a tinut la 28 Februarie 1926, ora
6 p. m., o neuitatä confering am väzut
ce România care de o privire entuziastä
asupra marilor fapte din trecutul nostru, a interpretat cäldurá
patrioticA consideratii optimiste intâmplärile anilor din
a stabili ascultätorii sái increderea in puterile
vii ale poporului românesc menit meargá tot
Decedat subit in ziva de 22 Decembrie, a
läsat un mare gol, nu numai in nostru, dar pentru

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Colegi,
In anul 1930 activitatea s'a manifestat primul
prin conferinte. S'a continuat a 58-a serie (1929-1930)
la 18 Maiu 1930, la Noembrie 1930 a a
59 serie de conferinte (1930-1931), care s'au modul
:

Seria a 58-a.
12 fanuarie 1930, Pop: Izvoare de inspirafie In poezie.
19 loan Peretz: Agonia dreptului.
26 Constant Georgescu: Carente noui
2 Februarie M. Eliescu: Sfaturi
9 Drag. Hurmuzescu: in serviciul omenirei.
16 N. S. Ionescu: Problema din
23 Dr. C. Poenaru-Cáplescu: Obiceiul de a fuma.
2 Martie » Emil Severin : Viata, boala moartea explicate prin
fenomene coloidale.
9 Nasta: Aspecte biologice i sociale ale
problemei tuberculozei.
16 D. Burileanu: din (L. Annaeus
23 Horia Poezia noastrd populard.
30 Th. Alesseanu : Alexandra Odobescu, pedagog.
6 Aprilie » C. loan: Oameni mari
4 Maiu Munteanu-Rämnic: Nationalizarea orafelor noastre.
11 Dr. I. Episoade cnirurgicale.
18 - Radu D. Rosetti: Frumusetea.

Seria a 59-a..
16 Noembrie 1930, C. loan : Puterea vointei.
23 Gr. Trancu-Iasi:
30 I. B. Bobescu : cultural al Neneului.
7 Decembrie » I. Peretz: Teoria i realitatea social&
14 Ing. C. Tullea: Pe calului-vapor.
21 Dr. I. Jianu: Medicina cadrul sociale.
Vezi anexe:

www.dacoromanica.ro
 XXII

Pe aceste conferinte organizate de noi, a fost o serie

de conferinte organizate de «Universitatea liberá», pentru
memorarea scriitorului Vergiliu Maro, tinute Vinerea la
orele 6 p. m.
21 Noembrie 1930, N. I. Herescu : Viata lui Vergiliu.
28 D. Burileanu: Viata de la Vergiliu.
5 Decembrie » Valaori : Epopeia lui Vergiliu.
19 C. Papacostea: Arta lui Vergiliu.

de aceste cicluri, au mai fost urmàtoarele conferinte:

28 Maiu 1930, General Gorski : Progresele aeronauticei.
9 Noembrie » Prof. Dr. Marinescu:
Patriei», precedata de un introductiv al D-lui
Marin Presed. Asociatiei
care a organlzat conferintei.
Decembrie Prof. N. lorga: al corpo-
rativ,, conferintä de Confederatia Gene-
ralä a Asociatiilor Profesionale.
2 Maurice Bedel: femme moderne et
7 Gaston Rageot: jeune fille française et la jeune
fille americaine,, organizatä de societatea
.Principele Mircea».
22 Krishnamurti : Cauza primordiald unitatea vigil.

Domnilor Colegi,
Universitatea Ateneului a organizat seria a 9-a de
prelegeri, urmátorul program stabilit Adunarea specialá
a membrilor Ateneului a profesorilor acestei Universiati, sub
presediniia D-lui C. loan, delegat de Comitetul nostru,
Rector al Ateneului :

D-I Gr. anonime (13, 20, 27 ; 3, 10

bruari
Constant Georgescu : Impozite bugete (17, 24 Februarie).
A. Popovici-Bâznoseanu in (15, 22, 29 lanuarie ;
5, 12 ; pasdrilor (3 Martie).
D-I Dr. N. Minovici : Alcoolism (10 Martie); flagele ale orne-
nirei (2 Aprilie).
D-I C. V. Obedeanu: doctrinelor politice (24, 31
Martie; 7, 9 April(e).
D-I luliu Valaori: Cultura (14, 21, 28 lanuarie ; 4 Februar(e).
$tefan C. loan : Din literatura (11, 18, 25 Februar(e).
A. Lupu-Antonescu: Femeia (4, 11, 18, 25 Mar-
; 1, 8 April(e).
D. Pompeiu: lntroducere la (19 ; 13, 20,
27 Februarie; 6, 13 Martie).

www.dacoromanica.ro
 XXIII

Prof. I. Simionescu: Din istoria biologiei (26 Februarie; 5, 12, 19,

26 Martie).
D-1 Emil Severin: Fenomene coloidale in de toate zilele
rimento (16, 23, 30 lanuarie; 6 Februarie).
D-I Dr. C. Poenaru-Caplescu: Probleme de (20, 27
Martie; 3, 10 Aprilie).
D-I C. Stätescu: Prevederea timpului (17, 24, 31 lanuarie).
Chr. Musceleanu: Radiatiuni, Materie, Energie (7, 14, 21, 28 Fe-
bruarie; 7, 14 Martie)
Adamescu: Problemele ale ortografiei (21,
28 Martie ; 4, 11 Aprilie).
Nicolae Bäldnescu : Nationalism internationalism economic (18,
25 Ianuarie; 1, 8. 15, 22 Februarie ; 1, 8 Martie).
1. B. Bobescu: Pagini din (15, 22, 29 Martie ; 5
12 Aprilie).
(Vezi anexe).

Domnilor Colegi,
In cursul anului 1930 au avut sala noastrá cea mare
un destul de de concerte, festivaluri diferite
serbäri.
(Vezi anexe).
de concerte, festivaluri au mai
toarele de mare
La 9 Martie, orele 4 p. m., s'a sárbátorit centenarul lui
Mistral, câte o cuvântare, Adamescu, Horia
Peytavi de Faugres.
La 30 Martie, orele 5 p.m., a avut un meeting organizat
de Asoc. Patriei», contra comuniste din Basa-
rabia.
La lunie, orele 10 a. m.a avut de
deschidere a congresului general al Soc. Principele Mircea.
La 1 lunie, orele 4 p. m., a avut congresul Soc.
peranta».
La 2 Noembrie, orele 5 p. m., a avut comemorarea a
2000 ani dela nasterea poetului P. Vergiliu.
La 8 Noembrie, orele 4 p. m., a avut serbarea semi-
centenarului Revistei Medicale

Domnilor
In de expozitie au exgus in anul 1930, urmätorii
artisti pictori sculptori.

www.dacoromanica.ro
 XXIV

lanuarie, sala No. 1, N. Vermont, pictor.

2, D-na Eugenia Filotti-Atanasiu,
3, D-1 S. Mützner,
Februarie 1, lonescu-Doru, pictor.
2, D-ra Elena Vavylina, pictorá.
3, N. Enea, pictor.
Martie 1, pictor.
2, D-na M. lonescu-Bacaloglu. pictorä.
3, 7. Tan.u-Vulcana, pictor.
Apri lie 1 Alex. sculptor.
2, Paul pictor.
3, D-na Aurelia Ananescu,

In galeriile de expozitie din subsol 29 lanuarie a

avut al Salon Ateneului Român, deschis la 23 Noem-
brie 1929.
22 Februarie - 23 Martie a avut expozitia
Artistic».
anexe).
In galeriile de expozitie din subsol s'a 21
cembrie al Ill-lea salon al Ateneului Român.
(Vezi anexe).
Octombrie, sala No. 2, D-na Olga Ohotzchi (expozitie de
impleturi).
3, D-ra Elena Popea, pictorä.
Noembrie, 1, P. pictor.
2, Alex. Moscu, pictor.
. 3, pictor.
Decembrie, 1, Em. pictor.
2, Pan loanid, pictor.
3, » S. Izer, pictor.

Domnilor
In anul 1930 s'au Adunäri generale: prima
zia de lunie, orele a. m., a doua ziva de 13
cembrie, orele 4 p. m.
(Vezi anexe

Dornuilor
Asupra Bibliotecii Ateneului Român prezentgm
toarea dare de pe acest an:

www.dacoromanica.ro
 Personalul. - La inceputul anului lucrau la Bibliotea 8
functionari. Prin concedieri demisii acest personal a scäzut
la anului 1930 numai 3 functionari
3 oameni de serviciu). S'a lucrat toate zilele, de sär-
bátori, câte 4 ore pe zi (3-7 p. m.).
Sporul. - In cursul anului 1930 Biblioteca sporit
lectiile felul urmátor:
1) Conform legii s'au prima dela tipografiile din 3164
volume i brosuri, cari au fost Inregistrate de primire pen-
cari s'au fäcut fise de crestere. S'au primit deasemenea
meroase publicatiuni periodice (ziare, reviste, buletine, etc.), al
aror control inregistrare nu s'a putut face, deck
parte, din de personal.
2) Ca anii precedenti, Casa a contribuit la
colectiilor Bibliotecii cu importante opere dé
literaturä, majoritate franceze. S'au prima in 1930 trimise
de Casa scoalelor 2.179 volume bro$uri. prof. G. Ada-
mescu a däruit 895 vol. reviste diferite (Urechiä: Istoria
Românilor, Tomul Xenopol: Istoria Românilor, Tom.
Iasi, 1888-1893, etc.).
3) Dela anticari s'au cumpärat 367 volume (cärti de drept'
literaturä) cari o colectie de 155 volume din Revue de
Deux Mondes pe anii 1869-1895.
S'a primit abonament 41 (37 franceze,
2 itaIiene, 2 germane.
Legatul. - In decursul anului s'au legat 1.252 volume.
Inventariere eatalogare. - S'au inventar 2.140
opere 3.151 volume (Nr. 6.701-8.840).
S'au catalogat definitiv 2.421 opere (Nr. 6001-8421), pentru
cari s'au lucrat:
3.844 pentru Catalogul alfabetic al autorilor;
2.814 fise pentru catalogul de materii.
Pe cele cataloage (alfabetic pe materii),
zervate publicului cetitor sala a Bibliotecii, s'a
formarea unui al doilea catalog alfabetic pentru folosinta
functionarilor biuroul unde se face inventarierea catalogarea.
In acest scop au fost angajati ore suplimentare 2 functionari,
cari au copiat cursul lunei Martie 1930 fisele alfabetice fäcute
atunci de trimiterile pentru traduatori, prefatatori,
etc., cari nu deci deck catalogul alfabetic din sala de
lecturá). Incepând acea operá catalogatá
fise fiecare din cele trei cataloage ale Bibliotecii.
In rezumat, la anului 1930, Biblioteca Ateneului
Român, are:

www.dacoromanica.ro
 XXVI

a) Inventariate 8.840 opere 16.045 volume.

definitiv, deci putând fi consultate de ceti-
tori, 8.421 opere 15.560 volume, pentru cari s'au lucrat
total 29.867 3 cataloage anume:
1) Catalogul alfabetic al autorilor, pus la dispozitia
rilor sala de lecturá, are 10.557 fise.
2) Catalogul pe materii. pus la dispozitia cititorilor sala
de lecturä, are 9.309 fise.
3) Catalogul alfabetic al autorilor, destinat biuroului
tionarilor Bibliotecii, are 10.001.
Clasificarea pe materii se face dupä sistemul zecimal
buintat de Institutul International de Bibliografie din Bruxelles.
Pe sala de lecturá, cuprinzând locuri, Biblioteca
dispune de o mai (20 locuri), amenajatá rafuri spe-
ciale destinatá exclusiv consultärii publicatiunilor periodice
curs de aparitie. se gäsesc orânduite 41 reviste streine
abonate 142 publicatiuni periodice tipärite curs de
aparitie.

de cinematograf - ca anul trecut - con-

cesionate gAsociatiei pentru Propaganda (A. R. P. A.),
au fost administrate de Asociatie, potrivit programului
ei de activitate.

Domnilor Colegi,
Activitatea noasträ s'a manifestat prin conferintele
organizate de filialele : Giurgiu, Oradea, Ploesti, Fälticeni,
Chisinäu, Säveni (Dorohoiu).
(Vezi anexe V).

Comitetul Ateneului

www.dacoromanica.ro
 RAPORTUL CENSORILOR
Domnilor Membri,
Subsemnatii cenzori, am studiat deamánuntul situatia
a Ateneului pe anul 1930, care e
Nr.
VENITURI Sumele
Bug. 1930
Sumele realizate
in anul 1930

1. Concerte, festivaluri,conferinte cu platál .200.000.- 1.216.500.-

2. Expozitii 400.000.- 430.500.-
3. Locuri loji la conferintele Ateneului 10.000.- 6.950.-
4. Venitul sälilor de cinematograf . . 230.000.- 230.000.-
5. Vestiarul 60.000.- 75.000. 1)
2)
6. Cupoane dela Efecte Actiuni . 450.000.-
7. la depozite numerar . 40.000.- 39.303.-
8. Venitul 10Vo din «C. 5.000.- 10.680.-
9. Subventia Casei Regale 5.000.- 5.000.-
10. Ministerului Instructiunii 250.000.- 225.000.-
11. Casei pentru
. . . . 260.000.-
Prefecturii Judetului Ilfov 25.000.-
13. Venitul fondului Esarcu» 327.772.-
14. «V. Constantinescu» 60.000.- 59.164.-
15. Koíciu» . . 20.000.- 4.089.-
16. Venituri eventuale 57.890.-
electricitatii, apei al
bustibilului pentru consumate
la cinematografele Ateneului,
Ateneului de A.R.P.A.,
conform contractului de inchirierea
de cinernatograf . .

3.150.000.- 3.241.088.-
1) Din Lei 75,000,-, Lei 50.000,- reprezintä garderobei pe 1930,
Lei 25.000.- este prima pentru 1931.
2) Nu s'au putut 1930 decât Cupoanele pentru Bog-
dana Ghibeni din jud. Fdlciu (venitul succesiunii Constantinescu,),
s'au incasat parte in 1931.
In inträ aproximativ Lei 30.000.- din anului

www.dacoromanica.ro
 XXVIII

Fatä cu prevederile bugetului, facute anul 1930

au ie5it cu un minus de Lei 12.152.
(Din totalul sumelor preväzute . Lei 3.150.000.-
. . .

1) Sumele 1930, Lei 2.687.848.-

2)valoarea cupoanelor 450.000.- » 3.137.848.-
Lei 12.152.-),
Nr.
CHELTUIEL Sumele
in Bug. 1930
Surnele realizate
1930

1. Lefurile personalului. 700.000.- 608.600.-

2. Controlul la spectacole 70.000.- 55.240.-
3. Combustibilul pentru . 200.000.- 111.473.
4. Electricitate pentru luminat ventilat 550.000.- 261.411.1)
5. Apa 40.000.- 45.112.-
6. Imbräcämintea 10.000.- 4.000.-
7. reparatiunea localului 100.000.- 225.393.-
8. Intretinerea reparatiunea mobilie-
rului 70.000.- 48.855.-
Asigurarea Palatului Ateneului . 30.000.- 28.351.-
10. Abonamentul la telefon 5.000.- 5.000.-
11. lmprimate 150.000.- 64.030.-
12. 10.000.- 2.580. -
13. Pensia pentru succesiunea «V.
Constantinescu» 4.200.-
14. Universitatea Ateneului . . 90.000.- 79.500.-
15 bis. Biblioteca 453.000.- 463.587.-
16. Salonul Ateneului (pentru 200.000.- 64.953.2)
17. Cheltueli de cancelarie . . 10.000.- 5.102.-
18. 18 bis. Cheltueli pentru admini-
strarea fnndului «C. Esarcu» . 295.000.- 220.969.-
19. Cheltueli conf. testamentului «V. Con-
stantinescu»
20. Diferenta dintre cheltueli venituri
la fondul «Constantin Esarcu» . 50.000.-
21. Jetoane de
22. Neprevazute 50.000.-
3.148.200.- 2.628.681.-
1) Din aceastä sumä, Lei 161.411.- este restul de platä pe anul 1929'
Lei 100.000.- s'a pentru 1930, de pentru acest an
(1930), suma de Lei 4I8.504.-.
2) Aceastä s'a pentru din 1929-1930,
care se suma de cca. 120.000.- lei, cäldurei,
sumä inglobatá in capitolele respective.

www.dacoromanica.ro
 XXIX

de prevederile bugetului, plätile anul 1930

au iesit minus de Lei 330.055.-.
(Din totalul sumelor prevazute Lei 3.148.200.-
sume plätite Lei 2 628.681.-
2) testa-
mentare . . . 64.200.-
3) rest de
pentru electri-
citate. . 418.504.--Lei 3.111.385.-,
.

din care se scade suma de » 293.240. -,

ce depunerile
de A. R. P. A. la dministratia
Ateneului contul electricitätii,
apei consumate la
cinematografele Ateneului
A. R. P. A. Lei 2.818.145.-
Lei 330.055.-).
Raportand totalul veniturilor pentru 1930 (Lei 3.137.848.-)
la cheltuelile pentru 1930 (Lei 2.818.145.-), un excedent
de Lei 319.703.-, la care se mai suma de Lei 260.000.-,
care a fi prevázutä buget, a fost anul 1930, de
Onor. Administratia Casei pentru Biblioteca
rezultand astfel un excedent general de Lei
Toate actele justificative veniturile
tuelile din situatiune, le-am gäsit de
aceea rugäm sä binevoiti a da Comitetului cuvenita descarcare.

P.
Cenzori : Th. Alessianu
P. Antonescu

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ANEXE
I

PROCESE-VERBALE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PROCESE-VERBALE
(REZUMATE)

1.

Aclunarea dela 25 Mai 1930, orele a. m.

Neintrunindu-se numärul de membri cerut de statute, s'a
pentru ziva 1930. orele 111/2 a. m.

2.
dela 1930, orzle a.

Prezideazá C. vice-presedintele Ateneului

Se citeste darea de seamá a Comitetului pentru anul 1929
raportul censorilor. Adunarea descárcare Comitetului de
gestiunea sa.
Adunarea conformitate cu art. din statutele Ateneului
decide ca urmätorii domni membri, cari mai mult de
trei ani au lipsit nemotivat dela toate adunärile generale fie
considerati demisionati : Virgil Dumitrescu Marin, Holban
Mihail, Mandrescu Simion, Minulescu Ion, Rädulescu-Motru C.,
Strajan Nicolae Vranceanu P. Dr.
Se bugetul Ateneului pe anul care
s'a bugetul Bibliotecii Ateneului al fondului C. Esarcu
pe anul 1930.

www.dacoromanica.ro
 4

Avându-se vedere situatiunea a Ateneului, care

cere chiar o reducere a personalului Bibliotecii, se decide ca ea
sä nu fie deschisä publicului acest an.

3.
general dela 13 Decembrie 1930, ora
PrezideaA D-1 Prof. Dr. C. Angelescu, Pre§edintele Ate-
neului Român.
Se bugetul Ateneului pentru anul 1931, care
intr Bibliotecii fondului C. Esarcu pe anul 1931.
generalä decide ca o de ateneiti
roage pe M. S. REGELE CAROL al al României a
primi fie de Onoare al Ateneului Român.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

DISCURSU RI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Discurs finut de D-1 Adamescu, numele Ateneului
la Serbarea pentru Centenarul lui Mistral
d. G. Peytavi de a tinut o conferintà In ziva de 9 Martie
1930, orele 4 p. m.

Monsieur cher
Au nom de l'Athénée qui s'associe cette
fete, j'ai l'honneur et le plaisir de saluer en vous un
écrivains appréciés dans votre pays et dans le
mais aussi un des représentants les plus autorisés de
cette idée de la fraternité franco-roumaine. Vous avez
parcourru pays, vous avez remarqué d'un oeil
amical nos petits (ou grands) travers, nos querelles
litiques, vous avez taché de pénétrer le fond des idées
et des courants que s'entrechocquent, vous vous étes plu
connaitre non seulement les moeurs et
paysan et du citadin, mais l'esprit, de ce
vous avez souligné le charme, des villes,
villages, monastres et des vous avez
cuté quelques uns problèmes les plus ardents et les
plus ardus de politique intérieure et extérieure et
vous avez fait connaitre vos compatriotes, des
que nous nous reconnaissons et hélas, nul n'est
homme ou nation, les qualités grâce aux quelles
vous aurons la possibilité le but nos efforts:
un pays d'ordre et de culture dans ce coin si dango-
de l'Europe et de pouvoir contribuer au trésor
et liltéraire l'humanité.
Les relations, déja anciennes, entre les Roumains et
les Franois, l'influence de la civilisation et la littérature

www.dacoromanica.ro
 8

francaise présentent pour l'historien un cas tris int&

Nous avons subi, dans le si&les, plu-
sieurs influences: chacune etait et soulenue
par le voisinage, la suprématie de l'organisation
ligieuse ou par la politique, elle était
imposée par des forces, pour ainsi dire, exterieures.
Les influences turque, grecque, puis russe,
allemande ou hongroise, les provinces, s'expli-
toutes de cette maniére. Tandis que pour l'influence
nous n'avons comme explication ni le voisinage,
ni organisation ni la suprematie politique,
ou ne trouve pas missions francaises envoyées chez
nous pour provoquer ou soutenir des relations
merciales ou politiques; tout se déroule en pleine
et c'est, je crois, ce qui explique la solidité de amour
pour la France que vous avez observé dans notre pays.
Permettez-moi maintenant dire quelbues mots sur
l'objet de cette féte et de démontrer pourquoi une
de Mistral vous touche
auditoria,
In literatura Mistral un aparte.
Desi a dialect, nu limba franceza,
el este Francezii la lui, M.
a adresat sotiei lui C'est maintenant
l'apothéose qui commence. Maillane devient un lieu sacré,
ou les générations iront en pélérinage réciter les
immortels sur la tombe héros..." cuvinte cari se pot
spune numai despre un poet mare natiuni.
Mistral este adevar un mare el a dea
limbi care strlucise prin literatura
sa, dar ca familie;
a reusit prin aceasta sä fac provincia sa mai
toti Francezii, opera lui n'a putut fi ca o idee
regionalista, ea se unitatea suflelului
francez.
'Mistral nu este numai poetul Proventei, nu mimai
poetul Frantei este poetul lumii latine:

Sub soarelui!
Strugurii fierb vase,
va curge
nu mimai prin opera acest
ci prin organizatia faimoase a

www.dacoromanica.ro
 9

felibrilor, care a unit Franta toate celelalte

latine, care a adunat frumoasele tinuturi ale
reprezentantii literelor din
Ce a realizat el in directie a lucrat
vi se va spune toatá competenta de repre-
zentant de autorizat al latine. Eu
dator spun generale ce legáturi
avut noi Românii Societatea lui.
Intemeiatä in 1852 consacratá prin aparitia (1889
Mireio" a lui Mistral, pe care Lamartine a
lutat-o entuziasm, Societatea tinerilor poeti prozatori
provensali numele de membrii ei erau
Cuvântul acesta er cu totul necunoscut, el fusese
descoperit de Mistral veche provensalä
sensul de Din acest centru cultural s'au pornit
cercetärile, stiintifice asupra limbilor romanice tot
se termenul din Romania" care
tot teritoriul care se vorbeste o limbá
rivatä din Prima manifestare latinitate se
täreste pentru 1878 vederea ei se concurs
pentru un imn al gintei latine, care fie premiat
ocazia In acel timp se gäsi la Montpellier
un medic Mihail Obedenaru, care devenise
cum reprezentant al unei limbi latine mijlocul
brilor. El lui Alecsandri instituirea concursului.
Poetul nostru Cantecul gintei latine",
Maiu 1878 este i s'a acordat
unanimitate. Juriul Francezi (Mistral
Tourtoulon), un Spaniol (Quintana), un Italian
un (Obedenaru). Obedenaru a publicat atuncia
o explicatiuni asupra limbii noastre pentru
ca poatá fi poezia de nu cunosteau
Devenit imnul oficial al felibrigiului, Cântecul
latine" fie la ocazie
pentru aceasta compozitorul italian Marchetti a
muzica pe care o cunoastem totii. Cu acest prilej poezia
lui Alecsandri a fost limbile: francezä, germaná,
poloná italianä.
El n'a putut fie fatá 1878 la incoronarea
poeziei sale, ci 1882 a
ocazia altui congres a fost o
pentru el natiunea
Reuniuni in onoarea lui s'au la Montpellier
banchete, s'au rostit discursuri, s'au

www.dacoromanica.ro
citit poezii, s'au diferite daruri, cari o statue a
Calliopei muza epice a elocventei. Atunci
forgue i-a spus:
D-ta nu esti pentru noi numai fratele lui Petrarca,
Lamartine al lui Mistral, D-ta poetul
Intruparea poetia a unei idei dela care
viitorul puterea lumii latine.
sonetul zice oferindu-i statua:
Iat-o, ti-o oferim pe zâna Arnioniei
Care a trâmbitat renumele dela Mircesti
Intreabä-o, dacä vrei. Sângele bun nu poate minti
Alecsandri a vizitat, altui felibru, Bona-
parte Wyse, pe Mistral la Mail lane. Scena intâlnirii o
scrisoare ctre sotia sa:
El locueste ca mine la
de o necontenit
cabinet bine luminat simplu mobilat ca al
men. Cum m'a m'a luat brate ne-am
rulat ca frati cari nu demult.

Alecsandri a luat parte, cu rol oficial, la serbrile

dela Fourcalquier acel prilej, inaugurarea
unui prefectul a dispus ca pe placa comemorativá
scris numele lui. Atunci Alecsandri ca
acestei atentiuni, a compus catren:
Te viaduce, s'aduci acest
Din a lumii averi, lumini, noroc
tale arcuri departe
Sä intruneascä ce desparte.

Fireste, la toate provocrtrile ca adu-

nare de poeti, Alecsandri a trebuit s rspundä prin poezii.
ele este una adresatá lui Mistral:
Doi Mistrali lume sunt:
Unul
$i
Ca o barpA dulce 'n
Altul muge

www.dacoromanica.ro
 distruge
ce atinge pe parnânt.
Mistrahil cel dusman

Tot ce cauti un
Mergi, gräbeste
De
Pe Mistral dela Mailan.

poet de vrei sä
la soare
Vaniitoare
Prin Alpiile albästrii
plimbare
Lin, mare
Printre insule aurii.
aurii", aluzie la de poezii a lui Mistral
Lis
Mistral a fost desigur miscat de asemenea manifestare
de iubire, ea rspunde unui sentiment din
fletul surori latine interes.
dori mai Acestui sentiment se datoreste poezia
1880, din colectia ce am
pomenit care permit v'o citesc traducerea
poet Alexandru

Când sfârsitu-s'a macelul ramas ciolane roase

De lupi, atunci soarele
Risipeste 'n veselie brumele
$i 'nverzeste deodatä câmpul de
Dupä ce ce te 'ngenunchiase,
Renäscutu-te-ai din nearnul lui Traian
Ca un astru ce rasare din eclipse 'Munecoase,
Ca o veselitor.
Astäzi rassele latine,
tine
A recunoscut-o 'n graiu-ti argintiu de plin;
Azi Provansa te iubeste,
Sorä te numeste
trimite, Românie, o de mäslin.

www.dacoromanica.ro
 12

Prin traducere d. Alecsandru Naum

opera tatlui säu. Anton Naum, care, pe româneste
im din i poezie dela
le" a dobândit 1882 ca dar o paná aur
dobitá briliante de Ateneul din
de Felibrigiul din Gape.
De aici se vede legálurile cu
din sudul Frantei de Mistral amicii
se se perpetueazd un simbol al ami-
citiei franco-române, mai bine zis
România Franta.
Fie-mi permis, terminând, Franta
ea: feritá rele, suferintele sunt
ale noastre de bucuriile ei ne bucurâm noi -
cu asistenta: Triascá Franta!

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

CONFERINTE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 A.

SERIA a 58-a (1929 - 1930)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1.

Izvoarele de inspiratie poezie"

Conferinta D-lui Pop, seara zilei de 12 lanuarie 1930

(Rezumat)

Credin(a puterea unui Dumnezeu este obârsia ar-

tei inclusiv a poeziei. ne-a dat cele
manifestri ale sufletului omenesc, conceptia
asta ceva sfânt s'a pástrat dealungul veacuri-
astázi nu se va schimb
Cele mai vechi monumente literare cunoscute
Imnurile apoi cele budiste, Mahabarata Rama-
iana, la popoarele indice. Sunt poeme lirico-epice
episoade fermeadoare de o
litate. Din ele se desprinde un ales spirit de umanitate, de
dreptate, eroism.
La Ebrei, cu mie de de Hristos
circulau cântece poeme, cari strânse corp, ne-au
dat cárti ale Vechiului Testament. Poporul
este fäuritorul maretelor epopee omerice, Odisea,
cari se oglindeste toatä viata lui.
sentimentul religios ne-a dat teatrul. La baza
tragediei clasice ditirambul, imnul religios
onoarea zeilor.
Din se desprinde mai puternic izvor
inspiratie: natura. Treptat, instinctul de cercetare al ade-
värului se de minune cu acela al frumosuluk,
legându-se prin vesnicul sentiment al
Dela se valoarea literará
2

www.dacoromanica.ro
 18

a opere cea mai valoarea

ei moralá.
Inaintarea civilizatiei nu aduce nici o
poetice. Cu
pleazá mretia naturii, ca vechi. Minunile
naturii poemele primitive au pentru tot
minuni. deosebire vechile monumente lite-
rare poetii nu ci ceeace cred, ceeacke i
simt, márgininclivse la
tiri, poezia ulterioará este creatoare. Un spirit nou,
culativ, cercetätor, explicä impresiile totul.
Inspiratia poeticä märeste sentiment
se idea, pe care a dat-o instinctul cerce-
deci pe proprii ale artistului se
dauge profunzimea de cu lui fire,
toate sentimentele pasiunile lui, devine punctul spre
care se indreaptá atentiunea poetului.
Astfel pe vremea Principatelor noastre,
apare Apus Divina Comedie a lui Dante, care e con-
cretizarea unei epoce din istoria omenirii. In tea-
tru, ce a fost subordonat unei vointe superi-
oare, ca tragedia anticá, ajunge pe
actiunii. Shakespeare ne cele- mai mari fr-
mântári ale sufletului
Se naste un nou gen literar: Romanul. Acesta cons-
titue cea mai preferitá lecturá, de urmäreste nu
atât omul ideal, cât mai ales pe care toate
manifestärile lui individuale societatea.
Literatura se resimte diferite curente;
romantismul libertatea conceptie de
vechea tiranie a a traditiei.
Ca tot ce este omenese, poezia, ca poate
alte dar lumea ei superioarä, unde a
puterea de inspiratie a
rile ei, pentru a frumosul, adevärul
moral, nu se va
Pentru a mai bine spiritul mai nou
literatura contemporaná, conferentiarul face o expunere a
de a poeziei.
Literatura moderná, care se manifesteazä
Apus teren prin noua ei conceptie
meritá o atentiune. Scrutând operele
cari o caracterizeaz6 mai ales studiind critica ce li se
face, ne vom pute face o idee despre ceeace
acest curent contemporan.

www.dacoromanica.ro
 19

marele spun scriitorul modern

vede lumea lndreptându-se spre mecanic; socie-
tatea est imensä iar individul o
Civilizatia impune victimelor sale o adevdratá
vie care omul vrea evadeze, aceastá sensatie de
evadare numai literatura. Asadar räsboiu
impuse de de vechile de
convenientele sociale. rästurnare nu e anarhie, ci
o pentru sensationalului,
scriitorul se poate pe cele mai neobisnuite sau mai
reale terene, special spre viata consideratä anormald,
interesantele curioasele ei fenomene de psihologie
omeneascd. cumva acestea apropie sau
pornografia (cuvântul e al asta
rul dotat spirit de observatie, face o cercetare
telectuald dezinteresatd. Deci, jos cu
cu care ni se lucruri,
sinceritate intelectuald!
Ca formá, nici stilul nici fraza nu mai pot fi ceeace
reprezintau mai 'nainte. Locul iea cuvântul, care
exprimä sensatii prin brutalitatea lui, acum....:
sonoritate; cumva imagini vulgare sau
chiar respingátoare, aceasta se chiamä...: pitorese sau
exotisrn.
Trebue sä recunoastem scriitori moderni, cum
intelectualul Proust, sentimentalul Gide poeti ca
reprezentantii tipici ai acestui curent, dat
opere remarcabile; scriitorii mai avântati,
se abat dela eternele principii dice ale artei aduc o
a cele mai curioase
manifestäri morbide. concretizat,
prea aspre imagini.
Prin imitatie, acest curent modernist
teren la mai ceeace mai usor de
redat, puterile nostri, prezentarea
sationalului.
iScriitorii români consacrati n'au fost tentati nici
atinsi de De unele din.
de mai sau mai putin nationale, ori
mâneti, cari ne obisnuise editarea de
scot de subt teascuri o carte, care se
cinism, cele mai sfinte conceptii ale artei,
temelia asezärii cinstite a societátii noastre.
e dureros faptul acesti scriitori pretuiti pe baza
anterioare, nivelul literaturii, abu

www.dacoromanica.ro
 20

de increderea cititorilor. E de ce
nume de autori nici fragmente din
literaturá a ajuns o vânzare ca
oricare ca se desface curiozitatea
slabi.
Trebue sá facem un front împotriva
a barbariei, care jicneste.

www.dacoromanica.ro
 2.

Agonia
Conferinta D-lui I. Peretz, tinua in seara de 19 lanuarie 1930.

Intre diferitele ,exercitate mon-

dial asupra azi, una din cele mai mportante
poate din cele mai primejdioase este schimbarea men-
zicem juridice omenirei.
Este firesc ca. cataclisme sguduie din
creeze ele noui noui
me sentimente. Dar ce
este curios este faptul aceste rezultate ale nu
constitue general un progres al omenirei, o ameliorare
a sociale o sufleteasch a individu-
lui, ci dimpotrivä tocinai o exacerbare a indi-
vidualismului, o deslantuire a poftelor, o sete
putere de autoritate din partea un dispret al
formulelor al normelor obicinuite. S'ar
primitiva omutui, prin de
secole de de socialä,
noui calamitate sede ctusele
puse de Samson, orbit ca
dânsul templul de ale cärei coloane este legat, spre
peirea sale proprii.
apetentä de barba-
rie, care este in fondul
redesteptare a instinctelor
telor ancestrale cu energia desläntuirea care
se in psihologia a multimei intrunite
a fost de observatä ea a dat nastere

www.dacoromanica.ro
 22

ciclurilor de evolutiune a omenirei, pe care

istorici o preconizeaza o sustin argu-
temeinice.
Societätile se totdeauna vzute
timp, ca evolutiune
aceea a individuale. Ca omul ele se se
ajung la culminant de putere de
zatiune, decad mai pot aparentele
externe peste structurala, care mereu se
centuiaza, mor, dispar, locul altor
omenesti venite mai care ca ele,
urma ciclu de ascensiune decadenta istoria
omenirei.
Luati istoria universala. Civilizatiunile stravechi as-
atice, civilizatiunile noului continent, civilizatiunile vechi
africane, prin de glorie culminarea
noaptea secolelor iremediabilul Luati
China de veacuri; luati India,
de conditiunile climaterice, ascetism de
luati Egiptul, Asiria, Chaldeea, Persia slava
vechilor Memfis, Teba o porti,
Niniva legendara fermecata Babilona; luati Grecia
Sparta, nemurire prin vitejia fiilor si Athena
dar totusi cuceritoare prin Inltimea cugetärii
a tot frumosuhii; luati cetatea de
lumii, prin prin
credinta: Roma imperiul mare, sub povara
decrepitudinei sale fastuoase lustruite, mai mult de
sub loviturile barbarilor luati minunea evului
mediu Byzantul, putregaiu aur;
Darnascul rázboinic, Bagdadul minunata Gre-
nada amintirile neperitoare ale califilor arabi
tenebrele luati civilizatiuni
convulsiuni pentru a ne duce
zilele noastre, rafinarea civilizatiunii
deaz un de a fortei societatea
contimporank de mirajul bogtiilor, se
apere care-i temeliile
se numele unor formule vane, sub
care neputinta cupiditatea, de germenele
distrugatoare ale comuni
mul
In evolutiune cicluala, omenirea nu
Ca o dela un vehicul ea se
vârteste jurul sale, dar parcurge timp un

www.dacoromanica.ro
 23

drum tot ca o dela un vehicul sine

berea drumului parcurs o duce mai departe, patrimoniu
intelectual, cultural sau moral, câstigat curs de veacuri.
uneori ca roata, alunecând pe asfaltul curat, nu mai
nou dela alte-
ori, tot ca ea, se care se prinde
de ea fire de iarbä, giuvaere nesti-
mate ale gândirei alteori, fine, se mocirla
iese slbaticie, de de
trebue printr'un curent ca
printeo limpede, ca se curete de ele.
drumul necontenit, când va
senilitatea a milioane de de ani, pâmântul
tor atâtor suferinte, atâtor lupte, dar al
pasiuni al atâtor avânturi generoase, al
tor cuceriri ale omenesc.
Evolutiunea istorica, din acest punct de
vedere general, este evident ori ce de
este sine de oarece, dacá teoria evolutiunei
cicluale se adevereste, ea e necesara. Dar din
punct de vedere special al popoarelor, o
astfel de este o primejdie, hnpotriva trebue
se lupte energia, atunci e de a
o face. In interne, sub loviturile din s'a
ce a pulbere imperiul bizantin
a luptat o mie de se apere rnentie,
ultirnul Paleolog a pe zidurile Constantinopolului
la cetatea. Cu aceiasi energie
apere existenta menirea civilizatoare popoa-
rele de azi; mai ales acelea, cari n'au ajuns la
mea desvoltärii civilizaloare care contin In ele forte
neatinse izvoare rodnice de
de
cea victorie, care
este aceea care salveze dreptul.
dreptul e dreptul e agonie sub
loviturile neincetate ce i le dau, pe setea de
putere, abuzul de autoritate, conceptiunea a liber-
funesta eroare a mania interpretärilor
subtile a teoriilor ingenioase, interesele meschine zilnic
speculate mai presus de toate indiferentizmul general
al unei incapabile o
aceea e o se semnaleze
primejdie se dea strigatul de pentru ca
rele cari mai sunt vigoare, ia dreptu-

www.dacoromanica.ro
 24

lui mântuindu-1 pe el sä se pe ele

omenirea
Am dreptul nu este de
cât datoria exteriorizatA pricina
acestui s'a ajuns la teoria a fortei-drept
prin inversarea notiunei de fortá. Am
datoria singura putere realá, de oare ce depinde
nostru intern, nu de a
din ideea primei datorii: acea a conservári,
care e esenta chiar a vietii, am ajuns la fixarea normelor
a ceeace limbajul curent se numeste drept, dar fond
e pe temeiul noilor principii noilor precepte ale
ca fundament al vietii sociale.
Am arätat de asemenea, acest drept-datorie se
naste firesc cáci e o a traiului
familial social mai specu-
latiunile filosofice creatiunii unor socielti
pe temeiul unor izvorâte din mintile
tätorilor abstracti, ei Platon sau Rousseau,
nu pot schimba natura unor raporturi ale vietii care se
manifestá prin lucrurilor pe toatá scara organizme-
Am arätat ideile con-
ducätoare moderne, Franta vea-
cul al XVIII sub influenta a
unii, au ajuns sä fie o a prin denaturarca
trebuesc fie uncle revizuite, altele inláturate,
cându-se din libertate ceeace este: conditiunea pri-
a vietii, inlocuind egalitatea fraternitatea
dreptate solidaritate.
Dar putinta de a reveni adevärata a
raporturilor juridice sociale, la notiune a
dreptului la justa valoare a principiilor ce stau la baza
moderne, poate mai fie
fa(a egalitare a
nu se de toate dreptul, fie chiar
conceptiunea lui imperfectá de
Aceastá conceptiune a ideei drept a variat tim-
pul veacurilor. Unii au considerat In el numai aparenta
sa au cäutat determine care e caracteristica
acestei aparente; au pátrundá fondul
intim al desprindä principiul moral. Timp
de a urmat lupta aceasta ce considerau
ca izvorât din lege cei ce dimpotrivá
legea este trebue sá expresia dreptului. In
mele vremuri, clela principiul dreptul nu

www.dacoromanica.ro
 25

nu are sanctiune, dacá nu este impus, s'a gásit

adevärata sa caracteristicd este aceastá
impunerea o s'a dreptul
este idee preconizatá care a
avut atât succes când s'au riclicat impotriva ei
atâtea popoare au puterea Germaniei in numele
unui principiu mai de drept; acela al Cáci
nu se poate ca o regulatoare a vietii sociale sá nu
cuprindá sine un principiu moral, care
toate con§tiintele. Nu se poate fie produsul pur
simplu al vointei celui mai tare nu fie, chiar când
este putere, inspiratä de con§tiinta
a poporului ideea de dreptate.
cerone, Platon care proclamase justitia e armo-
nia celor trei ale sufletului legea
trebue fie mijlocul realizärel celui mai mare pe
lume: al virtutii; distinge drept regulele
puse autoritatea superioark e in adevär drept,
conform con§tiintei de dreptate ceeace e numai
o a dreptului, neintemeiatá pe nici o
Cáci, zice el: este drept prin care este
societatea oamenilor care stabile§te o singurá lege: care
lege este ratiunea de porunci de a interzice, pe care
ce o ignoreazá este fie ea este scrisä
sau nu e niceri". ce nu se conduce de aceastá
lege superioará a ratiunei stabilirea normelor de
moral, vital al dreptului.
Faptui o inichitate, o imoralitate este con-
sfintitá prin lege, fie ea obiceiu, vointa
a poporului, din porunca puterii legiuitoare sau din
interpretarea aplicarea puterii judecátore§ti, nu
caracterul ei, nu o transformä ceva drept moral.
Câci spune Cicerone, drepturile s'ar stabili
prin vointele popoarelor, prin decretele domnitorilor,
judecátorilor, ar fi un drept fi
drept ar fi un drept pläsmueti testa-
mente fal§e, acestea ar fi uprobate prin voturile sau
multimei". Dar aceasta se ce
face aceasta nu se Ce face, chiar
se admite ca Spencer, un Bain un Stuart Mill
filozoficä moderná: dreptul
este un cod de injoctiuni primite dela venit
printeo impunere nu
tiinta poporului unui ideal moral, el nu poate
multumeascá pe nimeni, dacá nu e intemeiat pe ideea

www.dacoromanica.ro
 26

primitivä de dreptate? face se revoltá constiinta

impotriva ideei dreptul este o jucárie sau o
celui mai tare? Ce face intotdeauna
s'a legilor sau scutumiare,
musetea eterná a dreptului natural a tot puternicia
legilor morale? Este existenta fiecare din noi a
mentului datoriei a acelei pe care Kant o
meste un fapt inevitabil", pe care Rousseau o celebreazd
entuziastele cuvinte: Constiintä! Constiintá Instinct
divin, nemuritoare voce; a
unei fiinte nestiutoare inteligente li-
judecätor al binelui al care faci
pe asernenea cu Dumnezeu!" Ea face pe Antigona lui
Sofocle lui Creon legile nescrise statornice
ale zeilor din totdeauna träesc nimeni n'a de unde
s'au ivit". Ea face pe Socrate pe Hippias,
tul, la recunoasterea originei divine acestor norme
tinctive de care constituesc dreptul universal,
dreptul natural al omenirei_ Ea face pe Protagoras
origina a dreptului a sentimentului
dreptátii nedreptátii; pe sofisti
tatea legiuirii, dreptátii conventionale cu adevärata
tate a naturei, desi lovindu-se de luptei
tru confundând dreptul natural cu
a instinctului propriei conservárei. Ea
face pe Aristotel corecteze a Gor-
combátutd deja de Socrate de Platon arate
superioritatea dreptului natural, universal jmutabil a-
supra legal, variabil. Ea face
pe stoici, precursori ai moralei crestine, aseze
izvorul dreptului In naturá dea prin discipolul
Cicerone. definitia adeväratei lex est ratio summa,
insita in natura, quae jubet ea quae facienda sunt.
betque contraria". mai aproape timp ea face pe
Montesquieu declare natural e ratiunea
umaná guverná popoarele"; pe Kant
dea ca formulá a dreptulul.: acordul arbitrarului fiecá-
arbitraru,1 celuilalt o lege de liber-
tate". pe Cousin din libertate muma dreptului
a datoriei, astfel, pe Schopenhauer
tercaleze dreptul considerându-1 o parte
integrantd a ei, pe Janet proclame cá natura umaná
e fundamentul legea este hotarul".
chiar când germank
reprezentant Ihering pune dreptului spiri-

www.dacoromanica.ro
 27

tul poporului al epocei ea o face forma pe

care o imprumutá acest drept astfel creat precede
vointá legislativä aceasta nu poate s'o
"ohne selbst zu Schanden werden". de
evident a pärut lumii romane acest adevär,
din epoca clasicä a roman au ajuns
confunde dreptul morala Celsus
jus est ars boni et aequi" Ulpian jus derivá dela
justitia. limpede ,a pärut lumii bizantine necesi-
tatea acordárii legei dreptatea, Basilicalele lui.
Leon dreptul dreptatea
urmárind ca cea dea doua pozitiv
fie expresiunea a a dreptului ideal.
de imperios s'a impus conceptiune
egiuitorilor, discursurile publicate cu
ocaziunea civil Franta membrii
comisiunii cu redactarea numeau dreptul:
la riason fondée sur la nature meme
proclarnau cá trebue fie
tul acesta redus regule pozitive, precepte particu-
lare. $i pentru a da dreptate lui Savigny,
care se ridicase impotriva codificärii dreptului,
de un secol juridicá a ajuns la rezultatul
contrariu, dreptul la litera text;
morala, proslávind numai logica,
aproape din cuvintele din
narea ele a dispozitiunilor diferitelor articole, regu-
lele de drept, Legea scrisk impunerea a luat
astfel nou Importanta ei a fácut nu-
mai ei i mai dea atentie. S'a väzut atunci ea este
de legislator legislatorul nu se
totdeauna principiile dreptului natural de ideile
morale. S'a lege ce mai are la
celui mai tare, nu mai are nici caracte-
s'a ajuns la ideea impunerea for-
e adeväratul element al dreptului. In
stare se conceptiunea dreptului la izbucnirea
rzboiului
spus a schimbat mentalitatea
juridicá a oamenilor. In realitate multe puncte el n'a
fäcut deck accentueze o schimbare deja
inte adaoge alte amänunte, s'o desvolte, s'o per-
fectioneze. dinainte de räzboiu puterea
gislativá nu mai respecte principiile generale ale drep-
puterea executivá violeze litera mai ales spiri-

www.dacoromanica.ro
 28

tul puterea creeze dela sine drep-

aláturi impotriva de lege. Nevoile
razboiului, nevoile urmarilor rázboiului au agravat
a dreptului au sine haosul juridic,
care ne sbatem
Incapacitatea puterei legislative, forma ei
de reprezentantä a poporului prin sufragiu universal, a
fost mai de semnalatä de doctrina francezá.
adevár sistemul modern legilor prin adaosuri
numeroase are un vitiu iremediabil, pe care lumea
recunoaste: se prin diferitelor
care le compun majoritätii, contraclictatorii, care
distrug coeziunea textelor; in plus competinta le
de cele mai multe ori, Erorile, confuziunile
nonsensurile sunt infinit mai numeroase moderne
cele vechi. Greselile de expresiuni sunt
ventate principiile juridice adesea date la o parte
nici un motiv. Cine spune aceasta?" un profesor
universitar jurisconsult de frunte: Marcel Planiol.
Deci puterea legislativä face legi hibride,
care modificarile partiale introduse pe cale de amenda-
mente adesea irispirate de speciale care se bat
cap cap cu principiile generale ale legii chiar,
cele ale dreptului sine, produc o confuziune
legii chiriilor la noi este tipic
de cunoscut tuturor n'are nevoe de desvoltare. Dar
nu se opreste aci. Puterea legiuitoare, cum
creazä la noi in chiar aiurea, nu tine nici
de legea Constitutia, nici de principiile
dreptului. Pentru a impune o lege majoritatilor docile
li se in afará de presiunea a solidaritätii de
partid un simulacru de teorie juridica, multe cazuri
imeori primejdioasa. este teoria, necesitata
de exproprieri de minelor, proprietatea nu
este un ci o teorie contrarie nu
numai principiilor de dar chiar faptelor,
proprietatea mobiliard este un
fenomen din traiului care
se nu numai la oameni, ci la animale chiar
la plante. Inlocuirea acestui printr'o teorie
utilitara momentan periculoasa pentru viitor este o
vie a usurintei Jegislatorilor a lipsei de pre-
de principii, de seriozitate.
Tot ca mai enumäräm exemple,
buesc considerate legislatiunea cea mai a noastrá,

www.dacoromanica.ro
 29

stabilirea principiului unei recompense pentru

rea unei datorii firesti, principiu la baza impro-
prietárirei; stabilirea principiului de räzbunare asupra
proprietarilor actuali de pdmânt pe motivul presupusi
ai ar pe vremuri
fuind-o de proprietatea sa, principiu pus baza aceleiasi
legi, stabilirea existä o dreptate de
care permite se unii favoarea altora, tot
principiu pus la baza legi: stabilirea principiului
omnipotentii Statulni asupra patrimoniului cetätenilor, pe
poate micsora ad prin crearea
variate biruri; stabilirea Statul poate
intre proprietatea averilor particularilor fie
expus la consecintele regulelor privitoare la laesio enor-
mis când vrea, cum vrea cât vrea
altele altele!...
De a contribuit la acestei men-
timpul lui neprevdzute, urgente,
au cerut grabnice, adesea neconforrne dreptului,
cáci dreptul rdsboiului e altul dreptul päcei. Deere-
tele-legi, necontrolate, a tot putinte, de comode, au
guvernantii dispretul de Au
fost cari decretul-lege sau legea a venit numai
ca o stare de fapt dinainte uneori
prin capriciu sau dea o de legitimitate unei
comise. Nu rechizitortu politic
conferintd, ci o constatare a faptelor.
De f apt actualmente, mult decât
puterea legiuitoare mai e o
mâna guvernului oricare fi ie de compe-
de coheziune, lipsitä de principii de drept, lipsitá
de
Dar puterea legislativá ignoreazd cele
elementare principii de prevalându-se de a tot
puternicia sa o teoreticd autorizare a
vointei poporului, cari e presupus constituit-o
sufragiul puterea executivä agraveazä acest räu,
alcdtuite de puterea legislativd,
bune sau taci a tendinta
a celui ce are puterea abuzeze de dânsa.
de câtre organele administrative, neres-
pectarea de ce sunt datori le aplice, for-
o dureroash a sociale contimporane
nu decât semnalarea bor.
Dar palladiul legilor palladiul de drept,

www.dacoromanica.ro
 30

ar trebui fie la ea ar
sprijinul hnpotriva teoriilor gresite,
samavolniciilor abuzurilor.
Din nefericire la puterea sprijinul
este iluzoriu. Din vitiile legislative semnalate
din reactiunea impotriva interpretärei a
literei legii, acurn vädit imperfectá; din
sine de a de acord prin interpretare
texte contradictorii principiile s'a la
puterea cu ideea ca
poatá substitui puterei legislative crea pe cale de juris-
prudentä un nou drept pretorian, vederile
impotriva chiar limpede precis al legii.
rarea mobiliare cátre jurispru-
ciuda 'textelor regimului
dotal, e unul din cele mai stralucite exemple ale acestei
tendinte. Teoria lui Gény: cá legea trebue fie
pretatk cum fácut-o legiuitorul, fi fácut-o
in momentul in care se aplick e seducâtoare,
dar a exercitat o influentä dezastroasá asupra jurispru-
dentii. de 'un text precis, mai sau mai putin
bun, mai mult sau 'mai potrivit cu circumstantele,
mai mult sau mai putin invechit, dar caz un text
teoria lui Gény, odatá primitá cu entuziasm de
terea duce la o infinitate de
temeiate pe criteriul fiecäruia, pe ideea proprie ce'si face
judecátorul asupra chip'ului fi redactat legea
legiuitorul; la desfiintarea de fapt a legii.
un text precis, chiar insuficient, chiar defectuos
nenumärate pe arbitrarul fiecäruia,
e incontestabil este de preferat.
Aceasta s'a vázut mai ales urma rásboiului.
libertatea de a crea dreptul pe cale de interpretare,
o ca valabilá multiplicitatea de criterii
sonale, s'a puterea a
se conducá de alte preocupâri, principiile de
din competinta sa. S'a väzut cum,
aplice legea, rämânând semnaleze apoi puterilor e-
xecutive legiuitoare ei spre
tare, ea s'a erijat deadreptul reformatoare a legii. S'a
väzut s'a inspirat de motive de utilitate
socialk de nationalk de interes al Statului;
s'a entuziasmat doctrinele solidaritate, cari-
tate, de indreptare a relelor, a admis tot felul de
noi teorii, bage de puterea execu-

www.dacoromanica.ro
 31

justificarea abuzului nevoe,

puterea nu are dreptul violeze
nimic In lume nici legea, ce e nici
dreptul nurnele cäruia vorbeste care singur
autoritatea.
aceasta s'a intâmplat mai ales provinciile ro-
revenite la patria care alte texte de
sau invechite au mai rämas vreme In
vigoare. Aci a procedat nici o
substituinidu-se legiuirilor in le
un drept arbitrar pretextul corectárii
legii ei cu principiile moderne.
Formula dura lex sed nu numai nu e apli-
catá de instantele
altá acea a absolutizmului vrernuri: car
tel est notre bon plaisir".
Dar atunci interese de interese de natio-
nalitate interese de Stat, ori ar prezenta
ele pentru puterea executivá de influenteazá
seninätatea justitiei; parvin turbure exerci-
sacerdotiu reprezentantul puterei
criterii sigure principii de drept
nu mai nici adápost se nil-
rueste dar odatá el se societatea.
conceptiunea sa superioará de dreptate,
de fatá externá a dato-
dreptul frumusetea lui eterná, dreptul puritatea
principiilor sale, nu trebue atins sub nici un pretext, sub
nici un Ceeace este etern; constiintei umane
nu se pot sub inspiratia ideilor utilitare sau
actiunea intereselor, ori de respectabile ar ele.
Impotriva acestor zadarnic au luptat de veacuri
tiraniile. De aceste legi s'au veci toate
dreptätile. chiar ele au Infrânte,
gerea a pururea mai primejdioasä, mai
temut; cáci ce le-au dramat singuri
sub picioare präpastia In care ei
ganizatiile Intemeiate In ciuda impotriva normelor imu
ale preceptelor sacre ale absolute.
de aceia, cand puterea legiuitoare nu mai are
principii conduatoare de drept; puterea executivá
nu mai are respectul manifestatiunilor externe ale drep-
cand puterea judecá rolul se ademe-
de preocupári de puri; este o
si se semnaleze starea de fapt consecintele ne-

www.dacoromanica.ro
 32

faste ce poate ea tuturor acelora

care awl tuturor acelora care pricep
tuturor acelora care pot hotäräsc: se temelia
se zidul de apärare
nebuniei sangeroase, care vrea cotropeascá sub un des-
potism fanatic degradatoare supunere
de astázi; dreptul,
scutul Acum e agonie moare
de nu i Pentru el, pentru pentru
pentru pentru omenirei, salvati
dreptul!...".

www.dacoromanica.ro
 3.

Curente publicä.
Conferinta D-lui Constant Georgescu in seara de 26 lanuarie 1930

(Rezumat)

seara, d. Constant Georgescu desvoltat

la Ateneul conferinta analizand curentele noui in
viata ce ca o a introducerii
universal.
Reforma votului obstesc a fost de regele
Ferdinand primul fetnic Ion
pentru bravura pe campul de de
tramil Votul n'a fost cucerit prin bari-
cade ca in alte state, ci a fost de al
guvernului.
A doua constatare este, s'a introdus
mod brusc sufragiul universal, pe statele occi-
s'a la a scrulinului pe lista
reprezentarea minoritätilor o de peste
50
iRatiunea superioará de stat care a determinat
regele Ferdinand pe votul
obstesc a fost faptul de a impor-
tantei numärului ca factor de a unui neam. Pe
de parte egalitatea solidaritalea de pe front,
mente a condus la nevoia politice timp de
pace.
trebuia devie o demo-
ca fie punct de atractie a populatiunilor din
teritoriile alipite.
3

www.dacoromanica.ro
 34

ce conferentiarul cc este democratia

rostul democratiei consolidarea stat, prin creiarea
unei constiinte nationale, se de rostul parlamentu-
care poporul reprezentantii
Sufragiul universal este instrumentul prin care po-
porul manifestä vointa sa.
nou curent s'a ivit favorul dreptului de vot
al pe care conferentiarul legitim,
admis principiul sufragiului universal Feme-
ile nu trebue constitue un partid aparte, fe-
meile trebue. ca cetdtene, se se
grupeze partide ce au program de ordin politic, pe
de parte partidele nu se pot improviza
Un partid feminist ar complica viata nici
Consecinta introducerii votului universal
a fost aceea, la era considerat ca o
mai ales din centrele de votare erau
de locuinta satenilor, alegerile se in
timp de sau
Legea extrem de vointa
alegOtorilor se nu-si
mai recunoaste vointa sa, rezultatul final al alegerii.
Rezultatul scrutinului atari n'are de o
relativd.
Roadele sufragiului universal n'au putut fi cele
tate de promotarii reformei.
Expticatitmea faptului este nu
o educatie a Trebue consecinta
ridicat in primul nivelul al
printeo propaganda constiinta
a
Este nevoie
conducatoare pentru sa Partidele poli-
tice cari revendica puterea trebue se reorganizeze,
tot ce e spirt coterie.
Se impune azi de
politic prin care toate fortele politice din
se solidarizeze, problemele ce se pun azi,
s'au dovedit forta unui partid a orn.
piklá unirea
acum 70 ani. vechiul a mod
de se datoreazá disparitiunii spiritului
de partid.

www.dacoromanica.ro
 4.

finer!.
slui M. seara 2

trecut eram am venit frac

de era o mare sarbátoare.
Vorbeam despre Tache
Prea memoria mare pe care
dusmanii admirá acum; pe care, sunt sigur,
perspectiva depártárii va aseza de mai, mari
ai Istoria
va putea fixa rolul pe care Tache
nescu lupta pentru Intregirea neamuluí.
Anu1 acesta, vedeti; venit, m'au adus altii.
rudele din meu s'au opus,
este primejdie pentru mine, sfortarea pe
care trebuie s'o fac
Dar am rezístat; am stäruit pentru ca Doctorul
ridice consemnul. cred DL Doctor nu va fi
constate bolnavul este ceva mai bine
Subiectul Conferintei mele de astäseará.:

SFATURI TINERI

cáci ce vorbeascá dea

mai La cear expe-
rienta pe care mai n'ar atrage

www.dacoromanica.ro
 .36

atentia celor tie se foloseascd de cele

de cei mai
Dar la care tineri udresezl
oricari dar la acei cari au fost la
la acei cari desi n'au fost la au
de toatá rdsboiului.
La dintre 20 adresez astáseard.
adresez la ei vietei
care au fie mai putin la
anurnite indemnuri pe care räu voitori hnping
spre pieirea
care sunt azi vor fi mâine adeváratä
straje a tärei pot fi mai usor aderneniti ca
ai ai nearnului.
Ei n'au cunoscut viata a ei n'au
cunoscut bucuria tineretii. smuls din
viselor pe care le tineretea, pentru a-i arunca
Nu cred fie care nu fi trans-
formare de ori vine in contact acest mister care
se moartea". duce la copilul,
un sot, pänidntul cade peste
i se pare ceva se rupe nu mai pot
mai nici o cu nimeni.
dintre noi fata mormânt
altfel de orn. viata ni se pare o vanitate,
viata apare
rost
Eu când acum am ochilor cada-
vrul unui prieten pe care vitregia soartei l'a S'a
$i ambitii acest
Totul s'a sfârsit; un din ce
prezenta acest orn, numai
iatä adevärata putere care viata
Atâta desnädejdie, atât desgust viata
o prin prizma
Dar când ani de zile acest contact
vezi cázand jurul alegere,
tineri urâti,
prosti cad
nici o alegere. pe tine te accastá
imagine a mortei care nu alege care nu
Este firesc ca omul, ca generatia care a
acest contact intim

www.dacoromanica.ro
 37

de idei. Mai ideea de egalitate absolutä, apoi

ideia ei mimai care au trit de intern
ei singuri au societatea gratie
societate mai
ce deziluzie pentru ei când se
prinde vârtejul ei atunci sunt siliti
nu egalitatea este temeiul din contrá
cât imaginea räsboiuhii se dinaintea cu atM
eama inegalitatea este imaginea vietei.
se totul se transformä; nu este un
punct nu sunt puncte egale.
legea
inegalitatea, constiinta se nu ce mai
Dar când seama de interes, de indi-
ferenta care este privitá actiunea dela pe
care o credeau capitald. Constiinta este mai
sunt scârbiti vid pe eroii de eri arMati curio-
zitate; i ar pe cei care au venit mutilati improprii pen-
tru priviti ca un fel de necaz.
Ei care credeau au drept la tot sunt
când li se disputi
bucática de
Spectacolul mortei gândurile,
pregáteste pe cei care au contact
moartea cadi mai usor unor sugestiuni ne-
sinMoase.
Atât ar ajuns, poate, ca si explic dece adre-
sez grije acestor tineri le spui: atenti, nu plecati
urechea la inamicilor care, vorbe fru-
planuri miraculoase cauti si aten-
tiunea dela vostru de apiritori ai ai neamu-
de sträjeri ai parte a lumei.
Dar. pe cauzi de slibire a constiintei
sdnátoase se mai adaogi una tot de importantd prin
consecintele ei dezastroase.
Regimul reprezentativ efectele produse de acest
regim asupra a turburat adânc
Regimul reprezentativ, un produs al
englezesti. prin imitatie, a fost introdus
urma marei Revolutii Franceze. civilizate vechi
traditii se nedumerite acest regim
progresul social sperau
La ca toate inapoiate, adoptarea ar
cestui regim a fost un salt necunoscut care ne-a zipi-
cit complect.

www.dacoromanica.ro
 38

Am spus reprezentativ
acolo a dat rezultate admirabile, Inlesnind o
prop4sire a a
In Anglia regimul a
stabilind un echilibru care
meste pe Rege, pe pe pe pe
popor; fiecare tie drepturile datoriile lui;
limitele drepturi se desvolta viata
au ajuns la acest rezultat prin viata pe
care o duce acest popor d aproape 2,000
tara care o
viatá destul de ca sá fi ajuns
la de distinct.
o parte din
ce n'a fost
Dar an din
invaAuni cea se nudtuinea, o
de stat care individualitatea poporului
era respectatá. Náválitorii
nu-i neveste, copii,
animale gospoderie domestici care
sä-i
Rend pe la distante apreciabile au
Normanzii Scandinavii cari dupá cum
am mai au distrus totul au dat
ganizarea proprie.
Fireste regii au sá contra
aceste avut de tot concursul
contii al acelora ce depindeau de
conti baroni,
s'a cerut bani pentru a asemenea
contii a da acesti bani, au
cerut obtinut diverse puterea
de aproape 2.000 s'a
aceastá artá a 'drepturilor poporu-
lui englez care nu este dar pe care toatá
Rege o 'respectä stintenie, fiindcá,
pentru s'au valuri sange.
Pentru ca D-voastrá sá a aceast
englezá trebue sá documente importante care
caracterizeazá o carte de
cadastru al proprietarilor mai 1.000 de
existentà.

www.dacoromanica.ro
 Prin urmare au trecut mai bine de de ani de
când Anglia se discuta se stabileau drepturile
datoririle ale poporului; se
bileau prin acte investite cu drepturile de
proprietate.
Prin urmare de mai bine de 1.000 de ani viata
pe bine cunoscute bine
stabilite.
Desigur regii profite de de pace
prosperitatea a poporului ca din drepturile
la care renunte. atunci poporul, gelos
de drepturite lui, se arma
aceste drepturi.
Caracteristicd, din acest punct d evedere, este lupta
dintre Carol I Cromwell.
Regele este prins, condamnat.
Cromwell care era absolut, se
fie protectorul nu coroana.
Regii revin firul intrerupt o se pentru ca
viata se desvolte pe bazele ei
$i s'a regesc nobiliar
lar este firesc ca fiecare limitele dreptului
lui nu abuzeze.
Pe continent, Europa au fost alte conditiuni de
via* la noi ce vorbim, acum de ani ne
sub protectoratul rusesc, vasali ai Turciei a
fost ajuns raportul consului rusesc al unui Efendi
turcesc pentru domnitorul fie
Nu existam in dreptul public european. la
boiu Crimeei la congresul din Paris 1854 despre
noi vorbeau Turcii, vorbeau vorbeau Austriacii.
$i a trebuit Napoleon III, se
torul principiilor de ca Prin-
cipatele Unite apoi sub garantia celor 7 mari
puteri.
Dar ideile aruncate lume de marea revolutie fran-
rdscoleau din ce ce mai mult starea lucrurilor din
Europa.
Regimul reprezentativ constitutia sunt introduse
peste tot sunt aduse la noi. Patriotii de acum 100 de
ani, sub imboldul celor ce se petreceau .Europa, for-
cele 4 puncte care devin crezul actiuni
dela noi.
Entuziasti cele ce se petrec
s de erau totul

www.dacoromanica.ro
 40

altele, introduc regimul cu sistemul

reprezentativ.
un popor care träise sub stápânirea
Fanariotilor patriarhal; constitu-
tional reprezentativ cea mai sinistrá
Regim constitutional sistemul reprezentativ pentru
a fi un element de progres trebue aibá la pe ceta-
este cea mai primejdioasá
vernare stápânitorii nu au nici control.
$i este de admirat Regele Carol clasa supra-
nu au abuzat prea de stare de lucru.
Dar. fatal, aceasta dela
la regimul reprezentativ a produs turbu-
rári adânci in viata româneascä.
A trebuit pe aparatul de slujbe
pe organizarea statelor moderne. dacä
aceste slujbe, regimul patriarhal se cuvenea
boerilor care puteau le cazul
bun aveau nevoe de cinste bun simt; slujbele
moderne cereau noi acum
de ani nu nici cursuri gimnaziale; uni-
versitatea noastrá dela 1860.
nevoe de s'au dus la boerii
oamenii din popor; de cele mai multe ori oamenii din
popor. mai cu nevoia, au
ziste diplomele; pe când boerii se multumeau
se acasá cu lustrul tári streine. Sunt
cazuriie acestea care foarte bogati
pe vrernurile acelea au plecat la Paris cu câte un de
omul de a ajuns ministru boerului a fost
foarte fericit la bátrânete fostul lui i-a dal o
de judecAtor la unui cunoscut
ajung milionari, profesori universitari,
firesc se barierele; au plecat oamenii de
la mestesugurile slujbe administratie, iar
copii au dat la carte toate le
deschise.
care adresez au sosit la acest
banchet t ocmai când locurile erau
peste când cartea care onorurile
toate azi nu-ti un post de sub-
comisar de intelectuali titrati.
Generatia la care adresez care trebue fie
pävaza este realitate o generatie strivitá de
politice imprejurärile sociale. când

www.dacoromanica.ro
 .41

idealurile firesti ale vietei strivite de tristele

este firesc ca rezistenta constiintelor fie mai
Pe lângá toate acestea ceeace face ca primejdia
fie mai mare este forma sub care se pre-
pericolul.
Societatea pânä acum s'a desvoltat pe
trei baze: Dumnezeu, proprietatea
Aceste baze de experienta vietei.
Când cele mai bine dotate au
pátrundá infinitul rostul vietei,
un la chinuitoarea Intrebare, suntem, de
unde venim care e rostul nostru pe pâmânt - de câte
ori aceste au rezultatul
a fost kleile filozofice
de acum dar de când se constiinta omeneascá
pe au descoperit universul
este rezultatul puteri care, prin transformare,
produce
Dumnezeu
ce sine ar fi Nirvana, cum spuneau
spmiea Platon, Dumnezeu cum spu-
neau Egyptenii ei toti care la bazá
tele este indiferent. Nimeni pânä acum n'a
stabileascä un absolut. Adevalrurile consacrate
pe care se viatá moderná sunt o
hypotezá.
Dar pe s'a creat civilizatie
care
vin oameni idei pe care le pretind Inaintate
vor distrugá bazele pe care se gäseste asezatä
zatiunea noastrá pentru ca schimb instaleze cea mai
dintre
fireste când cer transformári radicale trebue
vinä cu care impresioneze opinia
venit adeváruri zise pe care
legitimeazá transformarea la care tind.
Aceste zise adeväruri constituesc adevärate
pentru a neg omul ar fi materie
spirit, pentru religiunile dela baza
ca un adevár indiscutabil:
totul este materia; este sufletul?, l'a väzut nimeni,
nu credem. Dar materia a
Truim vreme care fenomene care par extra-

www.dacoromanica.ro
 42

ordinare se produe nu ni le putem Auzi

care se la Roma, la nimeni n'a
väzut prin ce se transmit undele care se spun ar produce
muzica pe care o auzim.
Dar pentru a evitä ori ce fel de care
ar fi discutabile, eu am admis cá religiunile sunt
un produs al mintii omenesti, contact infinitul.
Este o nu este un adevär demonstrabil; dar
la baza pe care se desvollä
lizatia este Pentru a
aerul afirmatiunea pe care o fac este un
stiintific absolut, oamenii cu idei se
intemeiazä pe urmätorul rationament.
La oamenii credeau este centrul
omenirii, c'acest care ar fi fost o farfurie
are deasupra 7 ceruri care aveau sä suflelele
celor ridicându-se din se vor
fiinta diviná. dedesubtul erau cele 7
sfere care cuprindeau treptele pe care se cei
pentru pe care le
cá cele 4 elemente constitutive ale universului
erau focul, apa, aerul pámântul.
Slujindu-se de descoperirile care au arätat
este rotund, cá se in jurul axei
sale, imprejurul soarelui cu ele cu
sistemul planetar se directie deter-
minatá univers; c'acest univers se märeste din ce
ce apare ca un gräunte de nisip având
o fatá de imensitatea care
Pe de altá parte analiza ziselor
elemente s'a descoperit ele sunt compuse
din mai simple aceste corpuri care se
pretindeau ele se desfac alte corpuri
De ad inovatorii au tras consecinte:
a) Tot ce au crezut cei vechi despre lume este nea-
aceia ceace construit
trebueste dispará;
b) aici vine marea excrocherie care se
lumea. a ajuns
elementele le din ce dânsii
pretind materia este ele-
mentul primordial care produce universul.
afirmatiune este o excrocherie
n'a ajuns la acest stadiu. Ne gásim faza
tezelor; admite hypoteza care mai bine

www.dacoromanica.ro
 43

Dar repet sunt hypoteze. Ce

este fondul lucrului nimeni poate afirme;
iar singurul absolut pe recunosc oamenii,
de este totul este relativ
Pe excrocherie, au mai o teorie
a zisului materialism istoric.
nirei arbitrare ei afirmá la baza
märilor sociale de producere.
primitive producerea se prin iar organi-
zarea caste mobile producerea
servi; societatea moderná, cum o cheamá
conducerea este aristocraticä, caste pro-
ducerea prin mâine sustin produ-
cerea va fi prin muncitori pe instrumentele de
conducerea o vor acesti
Cu de tratându-se
acest tablou, usor se pot prinde sufletele generoase
ale tinerilor deplin formate ale semi-
doctilor. care vorbesc a
sau se fac realitätile vietei.
autata dernocratie americanä a trebuit lupte
arma la 1867 pentru desfiintarea sclaviei.
când cea mai mare parte din
omenire dacá nu a mai
putin fond.
Intrebati pe nenorocitii de rornâni care
promisitmi au plecat Argentina, Bra-
zilia sau insula Java. convinge usor
bloul care imparte omenirea 3 numai nu
fi.
Dar oamenii se usor ales când tineri
n'au o desigur acei care
ideile zise sunt foarte multi
in tara noastrá sunt foarte multi oameni care
la viata care au fost prin
României Mari,
Dar sunt multi ilurninati, oarneni de credintá
care suficiente de control cred
transformarea in atingerea acestui ideal
care muncitorul constient organizat ar fi
Tineretul nostru este dator toate deziluziile
de care sufletul i-a fost cuprins se fe-
de vânduti interesati iluminati.
pe pâmânt este departe de a fi ajuns

www.dacoromanica.ro
 44

la punct; sunt popoare mai civilizate

mai sAlbatice, ba uncle sunt de este
curios cum se face ideile ar reprezenta
cea mai se la popoa-
rele cele mai sAlbatice.
bage de le este
viseze experiente; ne este
impus de
realitalea este trei avem 3.000.000
de care au aspiratiuni centrifuge con-
stiinta este departe, de a fi Ca jurul
nostru, istorice ne-a creat nurnai dusmani.
mai ales dela de unde venit toate inva-
ziunile care au stins acum toate civilizatiile europene,
ne pericolul bolsevic. totul pare ne
care a determinat imperiului
V'am spus toate acestea nu ca un profet de neno-
rocire care vine afirme pieirea a neamului.
din nenorocire omenirea este mult mai pre-
rolul nostru de santineld este mult
mai Sunt sigur ceace nu s'a reusit acum 1500
de ani. nu va reusi nici
Pentru noi nu trebue minut
primejdia este apropriatA; singurul rnijloc ca
primejdie devie un este ca noi
ne transformAm de topor.
Contra cu vorbe frurnoase
zise generoase adevAruri as zise stiintifice voi
tinerii opuneti sacrificiul pe care dintre
voi sute de mii pe de onoare de
datoria care o neanr,
putere spuneti hydrei care
ademeneascA: Inapoi pe aici se trece".
Am prirnejdia este mare dar
voi o puteti glasul meu este un simplu
glas de desteptare, m'ali eu sunt
mi-am datoria.
acum acei care consiliat nu acei care
rn'au rugat interesul vor pricepe de
ce rezistat.
Va pricepe prietenul men care ca menajeze
s'a oferit el o locul
Ar fi vorbit duios iubita lui; pe care o iubesc
eu fireste cu mai energie ca

www.dacoromanica.ro
 45

nu vá este
prietenul Florescu ar fi vorbit despre sufe-
acestei
va ert Florescu nu i-am cedat pasul; pr
vorba Indeplinirea unci eu sunt foarte
fericit c'am putut s'o ca sä voi
spune la care adresez : Tara
nostru a trecut prin primejdii mai mari; a
datoria. viitorul ei, momentul
de de care fäcut priso-
sintá datoria la privind primejdia in fatá eu inchei
incredere.

Triasca

www.dacoromanica.ro
 5.

Problema minoritatHor
Conferinta D-lui prof. N. S. Ionescu tinutá in seara de 16 Februarie 1930.

seara s'a in sala Ateneului

d. prof. N. S. din Tg. conferinta
despre ,,Problema din Romania".
Conferentiarul prin a aráta cauzele violentii
rniscärii minoritare la noi, timp guvernul le-a
dat clrepturi peste limita legilor tratatelor.
Trece la partea a chestiunii
minoritätile - dupá international actual - nu
entitäti de drept public, nu sunt
juridice ca colectivitate, international cunoscand
mimai indivizi minoritari. Deci nu o natiune
noritará, care trateze pe picior de egalitate
sau care s stea judecatá el.
Examineazd una câte una minoritare. In
chestia limbei justitie adrnnistratie, Statul
sale tratatul
facilitäti intrebuintarea limbilor minori-
tare fata justitiei.
cifre netemieinicia plangerii privitor la
admiterea publice. In 1925, la
P. T. T. 1851 (din cari germani) functionari
tari, când proportional nunMrul populatiei, ar fi tre-
buit fie 1214. In C. F. R. erau 10924 (din cari 2000

www.dacoromanica.ro
 47

germani) functionari minoritari, când ar fi

trebuit sá fie 6200 etc.
In ce biserica, pentru fie-
care credincios ortodox 60 pe când pentru unul
Minoritar aproape pentru trebuintele
cultului.
aveau 1928: Ungurii (cam 1.200.000) 1971
primare (762 de Stat) 106 secundare (31
de Stat); aveau 35 secundare 434 primare.
$colile Minoritare din au an,
fie necesare.
Aratá cá tratatul nu Ro-
sá oricâte confesionale ar vrea minori-
aibá, ci le dea primará limba
ceeace Statul le dá.
Aratá adeváratul al ajutorului de Stat ce sun-
Devedeste minoritare abuzul ce face
serica evanghelica impozitele pune asupra credin-
ciosilor pe care Statul le incaseazá prin orga-
sale
In privinta reformei agrare, dovedeste statistici
oficiale fost mai in vechiul regat, uncle
mica proprietate ajuns 91. 5 la din
tului, pe când Ardeal a 5 la
Araa vinovátia guvernelor, care nu chestia
zisei Universitáti
punctele dela Alba Julia
aratá nu validitate juridick neobligând Statul 'Român.
Cred cá trebui sá a se adresa
peste realiza revendicärile drepte
prin eu noi.
Pentru aceasta nu e o lege a mi-
noritätilor, putându-se cadrul
gilor tuturor
Datoria guvernelor este: 1) 0 democratizare sincerá
a maselor dela 2) românizarea
din provinciile alipite prin
industrie 3) propaganda realá
suntem cunoseuti.

www.dacoromanica.ro
 6.

Obiceiul de a fuma.
Conferinta D-lui C. Poenaru Cáplescu in seara de 23 Februarie

(Rezunuit)

Isoriografii sustin obiceiul fumatului exista

China din timpurile apoi Romani fu-
mau seara foi de (lactuca) spira-
lele de dorul de Primii locuitori ai
cei fumau foi de plante felurite: foi de trandafir,
scoartá de salcie, de poate chiar de
Herodot ne spune Scitii aruncau grnnte de
pe foc respirau fumul produs.
In acest mod se inspirau se escitau.
Tutunul a fost mult [imp crescând
in multe regiuni Americei a fi de vreun
animal.
Locuitorii din acele
nu era alimentará dar o pentru di-.
ferite leacuri. Tot tutun omorau insectele;
sucul de tutun inveninau sgetile cari ornorau
inamic.
De oarece azi spontaneu
China, Persia, Egipt, la Capul de Buna
Australia, nu se pot afirma preciziune care
este locul de In Europa nu a fost
decât descoperirea Americei. Christof
Columb ajunse pentru prima Cuba, trimise
ca exploreze

www.dacoromanica.ro
drum mai multi bárbati femei indigeni cari
eMe un sul de foi räsucite aprinse la un capát, din
care fumul prin capät. dela o
plantä Petun (Tutun).
Pentru locuitorii primitivi Petunul er obiectul vene-
ratiuMi atribuiau proprietäti miraculoase.
Mitologia ne Petun zeul mortii, zeul
pläcute cari fu-
mului. geniul bun se
supra Petunul se ardea la ceremoniile religioase,
erau transportati sferele divine prin norii de
fum zeii sunt
Când conducátorii poporului se adunau in camera
pentru a decide pacea sau rdsboiul,
fuma din de foi de da
Foile de se purtau de
ca amulete. Fete le purtau la cingAtoare
ca le noroc. Se intrebuinta la
vindecarea multor boale.
Numele de Tabac ar fi venit dela Tabago sau
Tabacco din mici.
In America de Nord muzeul din Waschington se
gäsesc colectiuni de pipe din morminte vechi, ce-
din timpurile preistorice, indigenii
fumau pipe.
Se Hernandez Toledo ar fi adus
tutunul Europa peninsula Yucatan. Este mai
gur lui Columb Spaniolii au adus
seminte pe care l'au cultivat tara Romano
Pane a pe Fernand Cortez aducá
Carol La 1518 Spaniolii au trecut tutunul in
Portugalia, pe la 1518-1513 se fuma la aceste
popoare.
In Anglia tutunul a fost importat de Walter
ocazia Virginia. Istoria spune
chiar servitorul lui Walter, intrând dimineata
mera ese fumul pe a
luat o turnaro in cap, crezând i s'a
aprins ceva, deoarece mimai fumând.
Cititoarele gospodine minte ocazie
la aceasi odatá tutunul au fost importatii
Europa cartofii de Francis Drake.
dar douä plante din aceeasi familie, a Solaneelor,
Solanum tuberosum) aliment de
4

www.dacoromanica.ro
 50

nutritiv, tutunul
vitoare despre care Montain a spus: A le
de ses victimes, on que le tabac n'est sorti du vieux
monde. que pour venir tuer l'ancien".
acum fapte curioase istoricul
nului: la jumMatea secohilui nu er
räspânditä moda fumatului Europa,; se culliv tutun
mimai uncle localitáti fuma putinä
Trebuia o suveraná care
o asemenea Aceasta adevár fu Gatherina de
Medicis. regina Frantei. Istoria ne spune pe la
domnia lui al Regina regentä, suferea de
de cap atroce rebele oricárui tratament medical
cunoscut la acea
Jean Nicot ambasadorul Frantei la Curtea
tugaliei, unde tutunul eri cunoscut mai ales forma
de tabac.
de renumit durerile
cap (pour faire distiller les humeurs du cerveau)
Nicot Reginei mull
De aceea biografia ei astf el: le fut
Catherine de Medicis, la royale Marraine de la plante
de Nicot.
Tutunul devenise planta a Reginei fu
numit iarba reginei, iarba medicee, iarba iarba
Ambasadorului iarba tuturor relelor.
Moda de a priza tabac se foarte repede
dela curteaa Frantei tot atunci apáru ca un corolar ne-
cesar moda purtárei tabacherelor scumpe care se picta
pe fata dinäuntru a capacului figura Inte-
legem dar cu bine, cu se deschidea
des tabachera, cu atM se putea admira
tretul dulcineei.

Oamenii fumatul.
problemi a fumatului este va fi
totdeauna de actualitate pentru generatiunile de cititori
cari se succed, voi arMa pagini notiunile
cari un fumitor sau nefumätor e bine si le cunoascá.
Cred ci oamenii culti sunt destul de curiosi afle
cari sunt pärerile scriitorilor celebre
asupra fumatului.
Se din literatura de a
tabagismului ci oamenii geniali ca Bacon, Locke, Newton,
Kant fumMori, dar trigeau tabac pe nas.

www.dacoromanica.ro
 51

Milton Byron fumau, dar

c marele Napoleon prisa dar nu fuma.
de credinciosul Constant, a
meze o splendidA pe care oferise ambasadorul
dar a aruncat-o desgust, zicând un
astfel obiceiu nu decât a lumea
excita pe lenesi".
Göthe H. Haine nu fuman. Maurice de Fleury, un
medic literat a o lucrare de
clemia din Des effets du tabac stir la
santé des gens de lettres".
Concluzia la care ajunge este fumatul e
tor inteligenta,
cari am studiat literatura francezd,
literare Tomantick realistA, parnasiand
turalistá, shnbolistá, ori chiar care
n'are drept scop decât distractia, toate din operele
celor patru maestrii ai literaturii franceze din secolul
XIX anume; Victor Hugo. Balzac, Michelet Dumas-
Pére.
Ei bine aceste patru genii cari literatura
dern, nu fumau.
Erau prea mari geniul ca nevoe de
excitant erau prea energici ca sau
puterea de creatiune literard.
asupra tutunului, spunea: nu cred
fie de Autorul operelor Rougon
art" J'accuse4, târziu din cauza
fumatului abuziv a fost nevoit renunte la
otravá. Se operele urmá au
fost superioare.
Dumas a lui Fleury,
rele:
Qu'il a rennoncé au tabac a cause des vertiges. Le
tabac est avec l'alcool le plus redoutable adversaire de
intelligence, mais rien n'en détruira l'abus, les imbéciles
étant les plus nombreux et le tabac n'ayant rien a
détruire en eux. Mais comme ce n'est pas des imbeciles
que vous vous tâchez de convaincre les
ligents.
Saint Victor, critic abil, fuma mull, dar n'a produs
originale.
care fuma e considerat ca mediocru.
Flaubert greoi trebuia 6-8 ani pen-

www.dacoromanica.ro
 52

a termina o operá. La Tentation de Sf. Antoine", a

aproape toatá viata.
Villiers de zice ,Eve future": Le tabac
change en
H. obiceiul pasional al fumatului
Jules Barbier era prin oprirea
urma unei intoxicatiuni tabagice. Avea ameteli, sincope
perdea memoria. A complect s'a
tosit. memoria revenit.
Balzac era un adversar al tutunului cáci spu-
Le tabac détruit le corp, attaque l'intelligence et
les nations". E natural ca o substantä
de-a fie nocivä.
de a s'a arta fumalului
cum s'a rdspândit mai vedem
ale marilor literati poeti asupra
tunului.
Victor Hugo spunea: Croyez le tabac est phis
nuisible qu'utile. Il change la pensée en il sub-
merge et noie. Malheur au travailleur par l'esprit qui se
laisse tomber tout de la dans le
croit qu'il remontera aisément et se dit qu'aprés tout,
c'est la méme chose Erreurl pensée est le labeur de
l'intélligence, la en est la volupté Remplacer la
pensée par la c'est confondre un poison avec
une nourriture".
Augier, fuma de mult era
intoxicat. Dupá medicilor a fost nevoit abando-
neze fumatul
anginá de piept numai
s'a vindecat. Trebue notat au avut o mare
vointá ca asculte de sfaturile medicilor.
Sunt o categorie de autori celebrii a
opere nemuritoare fac deliciul cititorilor; ei bine,
beau tot de unii au dus o
altii au ori au murit mizerie.
Alfred de neintrecutul poet, fuma bea
mult. Cine nu ce a dus ce mizerabil a
Ewen Sue, imitatorul lui Dumas, fuma mult.
de fumätor pasionat, a
de nebuni.
Baudelaire, ce viatá zbuciumatk ce halucinat
a de o congestiune cerebralá.
Dupuytren, celebrul chirurg francez, din prima

www.dacoromanica.ro
 53

a secolului trecut, spunea asupra

matului: de cette habitude parmi les
classes intelectualles est fort regretable". n'est vrai-
ment pas croyable qu'un homme d'education libérale
consente de delibéré a abaisser ainsi le niveau de
son intelligence. qu'an homme Qui gouté l'orgeuil de la
création littéraire ou aux sublimes
jouissances l'esprit l'ignoble plaisir de s'empester et
d'empester les autres".
Eminescu, genialul nostru poet, abuza malt de sub-
stante ce a marele critic filosof
Titu Maiorescu, despre Erninescu: Viata lui era nere-
adesea se numai excitante.
abuz de tutun de cafea; nopti petrecute cetire
scriere. zile petrecute mâncare apoi
la vreme neobicinuitd miezul noptii,
alegere
Distinsul meu coleg, Dr. P. Zosin documentat
articol asupra lui Emineseu, spusele
coleg al marelui poet: Atmosfera locuintei lui Emi-
nescu era infernald, lui pläcea prea mult cafeaua
neagrá când lucra, masina functiona Intrerupere.
Mirosul cafelei, al spirtului dela cu
mul care umplea casa o ceatá de puteai
vedea obiectele mai apropiate, alunga pe fiecare
curând dela Eminescu.
Cu toti ce ce nenorocit a
avut autorul sublimelor versuri
astki la noi. Un nebun i-a sfärâmat en
o
Este foarte Interesantä descrierea pe care ne-
muritorul o face asupra psichologiei
mai ales este originalä, auto-observatiune. ce
marele dramaturg: Cat despre mine, mi-aduc
foarte bine aminte din epoca care fumam,
mentele care trebuinta de a fuma devenea mai
toare. erau cele mai chinuitoare. trebuintd o
team aproape intotdeauna mornentul voiam
uit anumite lucruri sd-mi adorm gândirea. Uneori
singur nu nimic, aveam constiinta
trebue lucrez, dar mi-era penibild,
aprindeam nu
mi se aduc deodatä
trebuia duc, având o la
dar prea malt parte cum ora

www.dacoromanica.ro
 54

de trecuse, eram foarte in-

corectitudine, aprindeam o necazul trecea
in spiralele
datá când urma unei m
si prin tonal cuvintelor mele pe interlocutorul
toate bine seama trebue
cetez, totusi aprindeam continuam discutia
violentä. Când jucam pierdeam mai deck
,,suma ce-mi propusesem aprindeam o
si jocul.
Oridecâte ori gäseam situatiune sau
comiteam vre-o faptä incorectä pe care nu voiam o
aruncam vina pe fumam.
Când scriam un roman sau o nu eram
multumit de ceeace scrisesem, toate
trebue las lucrul la o parte, dorinta
de a termina, aprindeam contnuam a
Alteori discutam o chestilune, bine seama
atât contradictorul priveam chestiunea din
,,puncte opuse de vedere, odatá nu am
putut ajunge la o aprindeam o
si continuam discutiunea pe aceiasi cale.
departe.

Femeea, idealá,
Nemaiputând insista cadrul unei sumare expuneri
asupra marilor literati care fe-
Oh femea!
fericire sau de a omenirei, are dreptul
meze. Toate feministele toti partizanii feminismului
vor sustine acest drept femenin. Dar inteligenta
a femeei constitutie, mai delicatá,
fiind,mai finá, mai ,friablä, mai debilá la prima
de curând mai mult
bärbatul. absorbtiei nicotinei
ganism.
La noi Muntenia general putine femei.
In cursul räsboiului am Moldova
foarte multe femei o, mai mare pasiune. ,E natural
ca fete chiar cele mai
clase sociale pentru motivul la
arta a fost

www.dacoromanica.ro
 55

Franta de o
Decedata a Italiei fuma, ultima a Por-
tugaliei fuma. Frumoasa, Buna
Maria
Pe toate- capetele incoronate, o
de principese, marquize contese, au fumeazd.
In Orientul apropiat ca
toate clasele sociale
Unele femei literate fumau, se Georges Sand,
cunoscuta lui Alfred de a lui
Chopin, nu putea scrie nici un cuvânt
Pe ce fumatul tigárilor s'a s'a
moda prizatului tabacului pe nas. Când liceu,
mi-aduc aminte de regretatul bunul profesor de
purta buzunarul vestei o tabacherd
pulbere de tabac, din care mereu pe nas, iar
buzunarul hainei o enormá care la
fiece minut sufla ce strdnuta.
De altfel se prizdtorii detabac strdnutau des
aveau totdeauna o gata pice din nas pe
haine.
Procurorii lui aveau
brodate, de-picáturile ce regulat
din nas, cursul requizitoriilor.
Dar la frumoasele Se zice
femeea care devine sclava bärbatului, a
tutunului nu rare ori a alcoolului.
In discutiile ce s'ar ivi privire la fumat, care e
considerat ca- un viciu, femeile ar rdspunde:
Quoiqu'en dise Aristote et sa docte cabale,
Le tabac est divin, n'est rien qui
E cert mii de sexe se
grábesc a imita pe alte rele, obiceiul fumatului.
Probabil elevii a mai usor fumând,
iar profesionistii ar justfica toti pasiunea de a fuma,
modul eel usor.
desigur, poetii de
se literatii scriu mai usor operile literare.
Actorii creiazá mai bine rolurile titulare ori secundare,
financiarii rotunjesc desigur bugetele ce
elaboreazd. Oamenii politici fumând, se la
proiecte de-legi umanitare, la club pun la cale mai
usor loviturile politice.
Inginerii, arhitectii, matematcianii, fac planuri cal-
cule ingenioase; advocatii fac pledoarii mai eloquente

www.dacoromanica.ro
 56

mai usor procesele. judecá mai drept

mai cu sentinta
mul de
si.sculptorii chiar fumul de tutun
executá mai perfect modelele etc.

Compozitia a (nicotiana tabacum).

Cornpozitia a tutunului a fost pe la
inceputul secolului XIX-lea de..., Vauquelin
de Schloesing.
Foaia de tutun ca fiintá vie o mare
cantitate de oare corpul nostru 75
la sutá Tutunul proaspät, verde, contine la sutá
greutatea totalá.
solide are o cornpozitiune complexä:
Potasiu. calciu, magneziu, oxid de fer, de manganez
amoniac. Contine acizi minerali, ca acid
hidirc. fosforic, sulfuric silcic. Contine un principiu
alcaloid vegetal foarte toxic nurnit: Nicotina
acizi organici: acetic, oxalic, pectic
rezine, cearä nicotianind lângá alte
azotate celuloase.
'Aroma fumului de tutun se datoreste unui principiu
aromatic numit: Collidina care provine din arderea nico-
tinei este foarte toxicá. Prin ardere tutunul uscat pro-
duce 20 gr. la cenuse din numeroase
minerale.

Nicotina.
Nicotina (C.20 H.14 Az 2) pare fie de
mult ca principiu uleios, de oarece carte din Flo-
renta datatá 1752 se vorbeste de oleum tabaci care ornora
animalele in 7 minute.
In Chimia lui Lemery din 1696 se descrie distilatia
tutunului producerea oleu toxic.
Tutunul contine o cantitate variabilá
Tutunurile cultivate la noi
tutunul de lava, Havana Algeria
3-5%, Virginia eel mai tare Lot Garonna

www.dacoromanica.ro
 57

In Franta tutunul Carporal contine

cotina.
Ilustrul fiziologist Claude ale
au revolutionat medicina, spunea a 27-a lectie
11856 la de France urrnatoarele: Nicotina
este o care se extrage din
Acest alcaloid este una din cele mai vio-
lente cunoscute puse pe car-
nea unui aproape instantaneu".
Cu privire la venitul brut al regiei Monopoluritor
cari se anual la patru miliarde, la fabricarea
nului, la consumate la noi se poate
cita monografia interesanta publicata 1929 care mi-a
fost de fostul director al Fabricatiunei, distinsul
Inginer Marcel Popescu.
Tabaqismul, Boalele
de Tutu
Turburarile stomacului, de de
etc. sunt cunoscute: dispepsia tabagica.
Mai departe fundul gurei, f aringele e iritat, rosu
inflamat la fumatori. Dintii se inegresc.
Faringita e o boalá care aduce clientele
cilor boale de

Plämânul
Bronchita enfizemul dilatarea
cordului lezhmi duc apoi la vasculará
cu toate consecintele asupra creerului, rinichiului, etc.
la angina de piept (angor pectoris). La Paris de
profesorul Huchard a publicat o lucrare
asupra anginei de piept sclero-tabagica. Este inutil a
insista mai mult lucrare de popularizare asupra
tabagismului cronic, e destul afirm organismul
treg nu numai din punct de vedere fizic, dar
psihic.
alcoolul.
Cancerul buzei limbei.
Grand fumeur, grand buveur", Tabagismul produce
legate dela

www.dacoromanica.ro
 58

la efect luând nastere mod inconstient!

Noi chirurgii mai privire la efectele fumatu-
lui numitul: le cancer des fumeurs", can-
cerul buzei al limbei produs uneori de iritatia
prin care se lipeste pe multe
de pipa tare care dinti un timp
loveste buza limba zilnic iritând-o
Majoritatea fumátorilor abuzivi sunt stare
mizerie la o etate, ei sunt
totii intoxicati cronici.
Organismul nostru e de perfect, se deprinde
tolereaza multe maltratári de tot suf-
sau altele virtutea unei legi cunoscute sub
numele de Mithridatism", se deprinde otravurile.
Se regele Pontului Euxin, Mithridate" ame-
va fi a fost de medicul
zilnic o cantitate din oträvurile cunoscute la
acea modul acesta luând doze progresive de
otravuri, se deprinsese ele nu-i nei un räu
aparentd. s'ar fi pus mâncare ori
nu ar fi murit. se morfinomanii
cari dela sau trei centigrame pe zi, doza
de ajung la 10 centigrame, 20-25 centigrame,
chiar un gram mai mult! E sigur un mai
indelungat, organismul e doborât. Un fabricant de coca-
mânca câte un gram pe zi, pe când un poate
muri intoxicat numai .câteva centigrame hate
de ce un. dela 10 pe zi
la 30, 50 unii chiar la dar mor repede.
Dar unde când nu se fumeazá? Se
ziva noaptea, se case particulare,
cafenele, cluburi,
scoale pe sau pe ascuns latrine), drumul
de fier pe etc. chiar
unele teatre.
Fumeaza omul când e vesel, e trist,
când munceste face devine
tutunului. Voloasele din con-
o o o preocupare con-
de multe ori pierdut pentru procura
tutun, chibrituri. oamenii din clasa munci-
toare mai este cäci n'au unii pentru
pâinea copilului, dar pentru tutun
Plantele toate mor fumul ,tutun, animalele nu
se ating de el Instinctul conservare al

www.dacoromanica.ro
 59

al Omul singur face din tutun o

preocupare, o un
Câti tineri cu mintea nu ar face mai bine
banii aruncati fum, cumpere folositoare,
se aboneze la o sä-si facá pe o biblio-
tecá! Se civile nilitare, fumätorii sunt
cu inferior e natural sá fie a§a.
Crirninalitatea la bárbat ca la femee dá o mare
proportie la o la nefumátori.
sunt aproape fumátori.
Prin urmare din toate punctele de vedere
este un mare înrädäcinat omenire.

Mai bine nu !

. 0 a ráspândit moda fumatuhii,

de care e un puternic factor de culturä.,
fiintä inteligent, superioard, care pe
care trebuie s'o ca s'o iubim
adevärat apoi, poate sä suprime in viitor fumatul din
ei.

www.dacoromanica.ro
 7.

Viata, boala moartea

explicate prin fenomene coloidale.
Conferinta D-lui Prof. Emil Siverin, tinutá in seara 24 Februarie

Chiar din care,s'a produs prima in

creerul omenesc. din care omul a putut
prima judecatá, s'a interesat, de origina lumei ales
de origina vietei lui pe S'a
ce animalele au apärut
la suprafata pämântului.
Antichitatea Egiptenii, Asirienii, Chaldeeni
Evreii au explicat felul problemä
proclamate adeseori ca o revelatie
au devenit fundamental celor mai religiuni.
Chestiunea genezei privitá numai mijloacele spi-
ritului pare usor de rezolval.
Privind la microscop multirnea fiintelor vii, de
simple. care furnicá de apá, suntem ade-
ne dacá viata este de greu de creat.
urmárind cu complicarea cres-
din organismele elementare la orn; aducem
a vietei discutie. Un punct de
care a fost bine stabilit ocazia
spontanee, pe care Pasteur nu n'a
o, dar a prezentat'o sensul cä
din
A fost nevoe de pentru a fi pe pmânt.
Dar când ne gândim nostra pämântesc a

www.dacoromanica.ro
 61

fost la
un mediu
- carese spune - un glob de
de materie
er imposibilà; de ce Arrhenius a admis
la un moment dat - când de viatá au fost
vorabile - au eäzut as nurnitii spori siderali. polen
deral spori cari plutesc in eterul ambiant. au
suprafata plante
In nouä a progresului s'a cutat
se lumini pentru explicarea
Cea mai logicá explicare a acestei probleme ar fi aceia
care vietei origink miscarea a
culelor solare. miscarea ritmicá a eterului.
Privind astfel chestiunea ne punem acord
zele primare nepdtrunse de introducem pro-
vietei general al pe
Viata noastrá pmânteascä cât de accidentatá
de rscolitá ar fi ea, este acel ritm universal,
care pare un apanagiu al lumei siderale impasibile. Ziva
de lucru somnul se reguleazá zilei
noptii, lucrul câmpului rânduiala se
ele sezoane; chiar noastre
religioase fixate de calendar, dovedesc legâtura ce
universul fizic moral. In ansamblul viata
reproduce sezoanelor. zicem primävara
nu este o simplá metaforá.
Dar prin ce serie de transformári,
a eterului, s'a prefácut in energie pe
?
O. A. Soarele nostru näscut nebuloash spiralk
alte câtev milioane de stele, a luat
- zice Pascal Canton" spatiu
invârtindu-se iuteli
stare
jurul
a aruncat stropi jurul planeta
noastrá ceilalti sateliti sunt dintre Acesti stropi
au rnostenit forma regularitatea miscárei imprimate,
o familie haos, care de miliarde
de ani.
In familie sunt deja câtiva morti:
Luna Mercur, cari au sävârsit evolutia
o catastrofá care le viata. Mai sunt bolnavi
sau muribunzi ca care semne de senilitate, dar
sunt tineri ca Venus sau vârsta ca Salurg.
ce prnantul nostru, este el adolescent sau
aproape de maturitate?

www.dacoromanica.ro
 62

Viata unei stele ar fi de o de mii de miliarde

de In masura vietei omenesti. Soarele nostril
nu are deck mii de miliarde de ar fi
tineretä.
care cum am spus este o
turá din el, o främäturä stea, cornparat Luna este
tânr, dar comparat Soarele, a deja a se
socoteli bazate pe transformarea ato-
milor de de Thoriu atomi de plumb,
scoartei pämântesti ar fi de opt miliarde de ani.
Dar data actului de nastere a nu ne
tereseazä deck mornentul aparitiei vietei pámânt.
mai datá la un
de ani.
In acest univers neclintit neschimbat, etern
timp spatiu, planeta noastrá - astri care
miscá haos, nu sunt supusi la legea eternitätii
nici la cea mai mare parte din infinitului.
este vremelnic casi tot
populeazá suprafata.
De când s'a rupt din soare, n'a se organi-
zeze, mai bine.
$i-a inspäimântátoarele violente ale copiläriei
a tineretei, gazurile, le-a solidificat. a
mântat apoi acei spori siderali ai lui
nius, punând viata pe suprafata din

dem - al
din specie
mai reusit mai -
specie a ajuns la orn, fructul
cum rie place
gigantice sfortári cosmice.
cre-
Cine ar fi putut ghici chipul pretentia unui
trilobitii sau crustaceii terenurilor paleozoici?
Dar având vedere evolutia vesnicâ a
crustacei noi, ca
clela noi la urmasii nostri, timp.
Va oare natura confectionä mai bun deck
noi. Este aproape sigur. Bine mai bun, nu
sensul In care printii actuali dau osteneala ne con-
cä o generatie de genii.
Omul care-si este
l'a creiat are, care se crede
centrul de greutate al lumii nu este - de creer -
deck penultima cea mai putin dintre
este usor de constatat aparitia ornului, natura n'a
creiat forme S'au. renoit de plante
animale. imele au totul, tipul a rämas

www.dacoromanica.ro
 S'ar crede suprema sfortare ce-a
cu noi, i-a ardoarea irnaginatia.
Noi nu ce a aprins soarele prima
rire a aici, dar momentul, soarele
s'ar când temperatura s'ar la la
miscare pe pämânt ar incet, totul ar
In. rcpaus absolut. ar deveni un cadavru casi
Lima.
soarele, O. A. acest glob de foc de 324 de ori
mare dar la 150.000.000 de
departe de el, invedereaza existenta lui, gratie
eterului mediul ipotetic, dar indispensabil pentru a
dintre soare noi. Globul de foc
spatiu lui tensiune, care, ca ori ce
care. a se transmite noi, are nevoe de un
material de un mediu elastic. in
mijlocul oceanului, n'ar puteä fi la Arm, nu
ar fi mediul elastic, apa. Eterul spatiu, este ceiace este
Ocean. El se valuri, unde,
acestea aduc energia solará pe sub de
infinit de delicate ale eterului, sub
uriase a mesei incandescente, precum
mersul. propagarea se fac duph niste legi pre-
cise armonice, rigoare matematech a servit
de model pentru statornicirea legilor generale ale
namicei noastre pe
Viata solare este restrânsh
limite fatale: focul
ati O. A. de putin a trebuit pentru
ca viata fie sau nu pe
grade de temperaturd mai sau mai
centimetri cubici de oxigen, de acid carbonic sau
de vapori de plus sau minus, o de aer
mai greau sau mai usoará, câtiv electroni mai
mare sau imediat mecanismul vie(ei se o-
viala- puterea ei de adaptare --
este localizatä pe de chilo-
metri de grosime.
se asfixiazá.
vietei ne strânsa
ea. Nimeni nu a atins origina vietei, imediat ce
atingem organele intime ale vietei, aceasta eva-
din ele. este rezultatul unui extra-
prdinar al unor reacliuni complexe ele, care

www.dacoromanica.ro
 64

un de elemente indispensabile
asupra vietei, ar fi ce o
de as opticei. Sunt substante
trase din plante uncle zaharuri, esente
sitoare, care puse calea luminei, o fac alt drum,
o
Este un fel de act voit aceasta, o manifestare a
vointi din acestor substante.
ceiace le proprietate
este aranjament special al atomilor
Unii vád acest aranjament prima
nifestare de viatl pe
Prima s'a gratie substante
tice active.
Deci viata nu este de cum s'ar párea,
nu se impune materiei pe care o ci mate-
ria prin compozitia, prin prin echilibrul ce
particuIele ce alcAtuesc o
ment dat, viata ea. devine astfel
se deranjeze sistem dat rânduiala
substantelor ce-1 compun, sau
imediat viata este tulburatA, sistemul moare.
Pentru a surprinde secretul vietei este
atingem aranjamentul moleculelor, ceiace este imposibil.
Dar dela la este un stadiu
termediar, structura care poate fi accesibil cer-
cetrilor
Elementele cele mai fine ale celulei
formate dintr'un considerabil de aglomerdri de
molecule câteva mii - aglomerári numite care sunt
substantelor coloidale.
o o avem de consi-
arhitecturi. arhitecturd la
microscop: camerilor, dintre camere,
terestrele etc. Aceste sunt celulele propriu zise; al doilea
o ultramicroscopick corespunde la natura
terialului din care este construit
ciment, tencuiald, etc., sunt subslantele coloidale
fine, a arhitecturA, corespunde la fizice
chimice ale materialului Sunt molecule
i
Din acest edificiu, singura accesibilà este
arhitectura ultramicroscopicd, sunt su.bstantele
Titlul conferintei noastre este: moarlea,
explicatä prin fenomene coloidale.

www.dacoromanica.ro
 65

O. A. coloid din grec Kolla

care cleiu. Pentru noi toti,
aspect este de ou, gelatina se
coloidale.
numele de coloid s'a extins la majori-
a corpilor suprafata fie insufle-
nu.
corpii se impart categorii
unii cari pot cristaliz cum este de
rut, sulful, etc. mai cari nu pot cris-
corpi amorfi, ca: argila,
rabil ce compun organele plantelor ale animalelor, etc.
Toti corpi amorfi pot fi socotiti stare
nu va mai fi vorba de corpi coloidali ci de stare
coloidala. cum corp poate fi stare
el poate fi stare Sulful,
unul dintre corpii cari cristalizeaza mai usor, poate
ia starea coloidald, el devine elastic
casi cauciucul. albusul de ou, prototipul substantelor
coloidale, este bine purificat, poate fi complect diz-
zolvat poate avem o conditie
de cpetenie a corpilor ca cristaliza, de a
fi solubili sau dizolvant oarecare.
Un cristal O. A. este starea unui coloid.
cristal sale pe care le aranjeaza
o desávarsit. coloid verbeste micleii lui,
de mii de molecule.
Un cristal este o minune a naturei, V. Hugo zice
cristalii de sunt florite umbrei, de fapt
cristal poate fi socotit ca una dintre cele mai
ale ritmului universal.
La nodurile unei fine, o regularitale
stau materie de o
ritate cum stau boabele pietre scumpe la
nodurile unei dantele de pret.
din combinarea acestor ese o
fel de cristal, din
aranjamentul celulelor corole chipul florilor.
Este un tip cristalografic, un
anatomic.
Un cristal O. A. este o intermediard
materia vie, ambele au un punct comun:
o
vie sau un cristal unul
dintr'un embrion.
5

www.dacoromanica.ro
 66

cristatul interventia a-
a acestui embrion, nasterea lui ne aduce aminte
problema generatiil or spontanee, noi nu
puterile care silesc moleculele se
gorile formelor geometrice.
Stim cristalul casi fiinta vie sufere o evo-
lutie a lua o Casi
vie se o tip,
este stirbit sau are lipsuri;
fiintele vii, cristalul lip-
Cristalul are asupra fiintelor vii privilegiul imor-
talitätei.
Desagregarea, nimicirea unei vii, este mai
a cristal.
Un cristal pus este un sistem viu condamnat la
desagregare, nu la nimicire. Bombardarile apei
moleculd, dar, apa incetinit puterea
ei de bombardare, cristalul a se reorganiza, a-si
reface randurile, apare cu
forma lui ipecabila. Recristalizeaza.
mutt; stint cazuri cristalele acizi
sau baze acestia stint ce ne intereseaza noi
aceste cazuri particulele de cristal iau ele
povara vietilor, sarcina electrica.
Este acesta until dintre fenomenele cele mai bune,
studiate din pe baza lui s'a
prospera.
atomul materie, atomul
de electricitate, un atom electrizat, ion,
este grecese Insemneaz un un al
vietei lui. ei sarcinile lui electrice, care,
natura pot fi positive sau negative.
mai fi de au provenit sar-
pe care le atomii din cristali; materia
O. A. nu este electricitatea, con-
ceptie, trebue numai trezitá somnolenta ei,
rea este mai simplu a o pune in libertate.
Acest a enuntat 1877 o
de un ani, Arrhenius,
mare savant, care a emis ideia
viat prin spori siderali.
Dar un coloid, un corp stare
de ou pus ap, sau artificial, clorura in
dispar ei pentru ochiul nostru, la

www.dacoromanica.ro
 67

microscop se irnediat ultime care s'a

se vd as numitii sunt
culele propriu zise ale cristaloizilor.
Sunt foarte corpi de pe
care pusi sau disolvant complect,
sä dea un singur tot, monofazic,
se zice.
Cea mai mare parte de corpi nu se clisolvese
ce nu sunt cristaloizi, se disolvese oprese
la niste particule dau false, disolutii
loidale, care ultramicroscopul distinge gra-
nule. solutie
deosebirea o disolutie adeVáratä una
deosebirea un coloid, este
ultimelor particele de solid,
ca prin ajungem la cristaloid.
prin aglomerare de molecule la un Ceiace se
poate face, duplicum v'am spus. Albusul de ou, tipul
tantelor coloidale, a fost purificat mod ideal Sörensen
Loeb cristalizat. tipul substantelor
cristaloide, prin fi transformat e-
lastic. coloidal.
Nu fi vorba, prin urmare, coloid ci de
stare coloidalá.
Singura deosebire aceste ar fi
ultimelor Când diametrul acestor pârticele este
mai mare a mia parte dintr'un milirnetru, ele se vád
cu ochiul avem cum este când
particulele sunt coprinse (o zecime din micron) a
mia parte dintr'un milimetru a parte
dintr'un milimetru avem solutii coloidale, care nu pot
vedei decât la ultramicroscop sau prin efectul
fine, când diametrul acestor párticele este
decât a milioana parte milimetru, avem
hrtii adevárate, moleculare sau ionice,
cazul acizilor bazelor.
Experien(a: Tyndal.
Fiintele vii, animalele plantele, sunt mare parte
formate din coloide.
Se poate chiar zice, exager, sunt exclusiv
coloidale. Sunt, este adevärat, substante cristali-
zabile in vietäti, cum este urea, clorura de acidul
oxalic aRele; dar aceste stint produse accesorii.
Sistemul osos, chiar dacä este mare majorilate

www.dacoromanica.ro
mineral, oseina - substanta este acea ce
elasticitate.
Coloidele care se membrane, prolo-
nuclee, o uniformilate surprinzdoare
scara
Duclaux zice Creatorul in
vii substante de plaslice, n'a

eoloizilor.
coloidelor sunt superioare, din
punctele de vedere cristaloidelor.
Cristaloizii nedeformabili,
prea mari se rup, se Coloizii elastici,
la lovituri. se o
de cauciuc se se dar nu se rupe.
corpii vii rigide scheletul, lemnul,
dar regiuni nu exclusiv cristaloide, pe
fosfatul contin oseina coloidala, care le
elasticitate. aceasta dispare care
mult mai friabile.
De a coloidelor depinde
canismul a functiuni vitale.
Toate alimentele ne vin din celulelor
permeabile pentru cristaloizi, uree, clorurele, nitratii,
vitale, care trebuese tree
numai celule decât substante organice ca
taplasma, amilul, grasimea, care ar dispare, celula
s'ar goli.
Ghicoza trece prin membrana inteslinelor dar nu
prim ai rinichilor, ar trece pe aici, ar fi in
cazul boalei numite diabet. Peploande tree prin mem-
brana pentru asimilare, dar alb uminoidele ne-
lpeptonizate nu. tree. membranele nu ar fi din
substante coloidale din cristaloide, nu ar
mai fi la fel. Golurile dintre molecule ar fi ori prea
a unui de ar mai trece,
sau ar fi mari, ghips nu ar mai retine
proprietate a coloizilor este sarcina
cum solutiile coloidale, aparente,
granule destul mari a fi la ultra-

www.dacoromanica.ro
microscop. distribuite nu se
fundul vaselor. desi uncle pot fi din grele
este aurul sau argintul.
Care este cauza acestui care se opune gravi-
?
Este puterea electrica, este sarcina a gra-
coloidale.
Dar care este origina sarcini
coloklale cele mai numeroase cele mai
studiate sunt De
nu de a face solutii coloidale
Apa nu este niciodata riguros curata ar fi
de contine urme de aceste sunt
mai sunt mai disociate, mai
complect elernentele ultime,
ioni sunt parte pozitivi, parte negativi,
este asemenea
se introduce o granulele ei
fixeazá unul dintre cele feluri de
toate electrizate la
Acest fenomen a fost verificat experimental.
Este afará de orce faptul granulele au
la suprafata o electricd fie fie ne-
pe care o iau ionii din
Chiar cauzele care produc nu sunt bine
electricitatii la granulelor
este un fapt evident.
granule tind se apropie pentru a se
ele la fel se resping, se
neputanclu-se uni pentru a o mai mare,
in echilibru stabil, timp intervin cauze
streine, care schimbe acest echilibru.
face ca doi miceli
fie precipitati unul inpotriva altuia ca o putere
pentru a actiunea repulsivä a sarcinelor
electrice suprafata granulelor, aceste se apropie
de mull. coezinnea le apropie definitiv.
se contopesc in unul singur.
sforma continuu
s cum coloizii, in voia
a mai reveni la starea
se
'Granule le cresc progresiv. Se zice se
la masa granulara se
sub fulgi. In stare se coloidul a
floculat, fenomenul se numeste floculatie. Starea coloi-
este

www.dacoromanica.ro
 70

se po4te normal, dar se

lichidul devine prea prea granulele
nu se mai pot misc violente exterioare sau
exterioare, alterarea sau distrug starea
coloidal.
Fenomenele comlitionate de
modificdrile acestea au un nor-
mal, distrugerea echilibrului aduce boala sau

turburiírilor produse Flocu latie.

Echilibrul vital la animalele superioare este asigurat

prin as numitele vagosimpatice. sim-
este un dublu ganglioane
pärti vertebrale. 23 perechi
creer coccys, dintre care primele 3 pereche
creer.
Din acesti ganglioni pornesc.ramificatii de nervi
interne la suprafata Bami-
ficatiile ganglionilor simpatici vase sanguine,
comandá vasodilatarea vasoconstrictia.
carea muschilor, stomacului ai
chilor plämânilor ai inimei. Tot ei
de specie. Oasele chiar a
sub comanda
Nu existá aproape niciun corpul omenesc
care scape marelui simpatic.
acest sistem nervos este perfectá
organism o remarcabilá a rit-
mului cardiac, al plâmânilor, al secretiunelor
un echilibru minunat toate animale dela
pânä la reproducere..
vedem marele vege-
sau mai bine zis, mersul tuturor aparatelor
care compun organismul
Deranjarea sau permanentä acestui
sistem conduce mod reflex, mod
inconstient la deranjarea sau la
In jurul cauzelor dezechilibru se
patologia.
Deranprii trecAtoare a functionarei marelui

www.dacoromanica.ro
 71

se datoresc uncle turburdri vremelnice momentane,

este hipertermia, paloarea,
Secretiunea exageratd a glandelor, de o exci-
tare a diaree.
! Dar mai ales boalele acute au origina in
turburdri
Chiar fenomenul mortii este provocat ultima ana-
lizá prin marele
rea inimei sunt comandate
cum am mai spas, de-
patologia
Dar care sunt cauzele materiale psihice care pot
desläntui aceste accidentel
circulator a unor
solubile, ori care ar nalura
Acest care are pretentia rezolve o
de importantd este deocamdatä o ex-
oplicare. prezentatd de savanti renume, ca: Chevrotier,
Couturier, Vigne, Grange, etc.
Acestia pe baza experientelor fäcute la animale, au
ajuns la concluzii care sunt acord tot ce se
chimia
Trebue, prin urmare, ca se formeze sau
introducd mod accidental, conglomerat de miclei, o
insolubild. Dar aceastá floculatie fie chiar
muschi sau ar puteâ fi
fixate localizate prin absorbtie, ar da mimai la
accidente locale.
Dintre deranjdrile provocate prin floculatie
numai de cele ce prezintá caracter
care cadrul acestei conferinte.
poate sediul unei
Sângele este un lichid coloidal, compus
miceli. Miscarea a acestora
torentul circulator este asiguratá printr'o fluklilate sau o
viscozitatc acestei stäri.
tura este alcalin, când din anumite motive alcalinitatea
acest fapt se resimte functiunile vitale
este o medicamentare tot de co-
care face aciditatea, as
ioni de hidrogen;
hidrogen, care reprezintá acidi-
nu ar pute s'ar coagul
cum se albusul de ou
'acid.

www.dacoromanica.ro
 72

Intre douä limite: alcalinitate sau stare normalá

aciditatca sau starea floculatie; se des-
toate fenomenele patologice, singurci a-
cauze.
am spus despre se spune despre
secretiune glandulard, in care micelii pute
aglutin, ar
a produsele de excretiune ale microbilor
patogeni, introduse ser de sânge uman,
la o coagulare care ajunge repede la
maturitatea finalá. acest caz, se
otravä. nu ar fi o reactiune coa-
gulare care duce la floculatia finalá.
Chestiunea precipitrei coloidale a sângelui
este cea mai mare importantä in medicind.
Când privirn la microscop o de bulion
bacil microbi foarte mobili la inceput, devin aproape
cad sub de floculat, când le adáogim o
de ser luat dela un
a fácut aceastá reactiune o sero-
care are o capitald.
() este medicina legalá
recunoasterea sângelui ornenesc. mácelar este acuzat
de asasinat, are pe el pete de care se crede a fi
sânge omenesc. Pata sânge de 5000 de ori
volumul su de apä, este scrul animal, care
a prealabil injectat sânge de orn. Dacá pata
de sânge se coaguleazd serul cu sânge de mace-
larul este un asasin.
Sângele mai floculeazä prin as nurnitá
Cu ocazia rsboiului obuz de mare
pe adApostul de artilerie, -membrul inferior
drept al acestuia este prins sub este
foarte strâns sub dar liber
de de ránire. care putin,
el singur indicapuni de eliberare de sub
IntegritaLea tuturor functiunelor precum inteligenta
complecte. Dar degajare, care a durat
ore, devine presiunea scade repede
ore moare.
Opinia hirurgienilor este prin s'a produs
punctul lovit o traumatic ar fi
toxicemie.
Dar cazul acesta in timpul trecut

www.dacoromanica.ro
 73

a de ore:, o toxinä ar avut

timpul lucreze a se eliber cel lovit de sub
De altfel, caz analog,
membrul de restul corpului, a lost salvat.
In realitate sustin parlizanii floculatiilor a
ost Coloizii din organul strivit, prin actul
lent al
merärei micelelor,
brului aproape separat de corp
-
au suferit fenomenul coagulärei,
eliberarea
strângerci
därämäturi - au trecut torentul circulator,
tocmai cum experientele asupra animalelor, se
introduc corpi cari provoacá prin adsorbtie aglu-
tinarea mas.
Deci aici de tot.
Arsuri.
In ce priveste arsurile se pretinde din
corpului ars, din cauza unei
distrusä, produce o otravä care
räspândindu-se tot produce oträvirea. Dar care
este toxicä? Nirneni nu a putut'o
sau identifica. acum s'ar puteâ produce aceste acci-
dente oträvuri pe care nu le putem produce prin actiunea
temperaturei asupra organice?
Este mult mai simplu se admitä,
dovedeste experimental prin actiunea temperaturei
nalte, se produce o floculatie membrul sau cor-
ars. floculatia care trecând curentul circulator,
produce definitivä.
La se produs insolatie prin
räul de mare, prin ametealä sau prin lovituri psihice.
Lovitura iaräsi destule cazuri
rioase.
Biologia contimporaná prea atentie activi-
materiale a organismului, dorneniul
sau a metafizicei.
organismul viu este o activitate tot
dc casi cea
Când se când se introduce mod
brusc o sau o altá substantä floculantä
când se un nerv sau un plexus simpatic, agentul
este material.
Dar se pot desläntui fenomene patologice prin im-
presii pur psihice.

www.dacoromanica.ro
 74

are de un
a cu individul.
efect prin marele
reflexe care se prin acutá, res-
grea, tremurturi, miscarea picioarelor, paloarea,
transpiratia rece or chiar sincopâ.
Dar culminant al acestui este.
congestia care o
echilibrul lichidelor interne.
Aceste deranjiíri de presiuni fac ca lichide diferite,
separate prin membrane poroase treacä
de anormal, uncle aRele, amestecânr
cazuri fi
sau este permanent.
-
du-se. Din acest amestec resultä o floculatie, care
se elimin
In emotie casi infectie cauza primordialá este
vesnic
Onorat auditor, când celulele au ajuns la maturilate
s'ar atins o perioadá de pauzä, o perioadá
echilibru vital, care celulele se mentin frá
a se mai care coloizii dispäruti sunt
cätre De fapt acest echilibru aparent
este desvoltarca
fiziologicä, urmeazá o oprire
apoi senescenta.
Maturitatea normalá a coloizilor duce mod fatal la
desvoltare. la maturitatea micelelor, maturitatea nu
este deck un mers spre lloculare.
zice floculare zice moarte.
flocularea este cunostintelor noastre
actuale - un fenomen permanent inevitabil.
Singurul progres real ar fi i se Indepiirteze li-
mita peste cea medie actualá.
Studiul complect al coloizilor ar - - cheia
Mate de Brown-Sequard
(1869 continua te de Metchnikoff, Pal, Steinach
de Scharp America, apoi Voronoff
stint acest sens.
ce proprietätile coloizilor, servesc la
plicarea vietei, a a
ajutorul coloizilor pune
miscarea viata a materiei.
Este vorba de

www.dacoromanica.ro
 75

brownianA.
Universul vas frá
pereti, din care nimic nu se poate perde; cáci din
miliard miliard de ani s'ar fi un atom
sau energie, ar fi avut pâná astzi
se urm.
Avem un univers
care dirije o imper-
o lume care dela.
astri la electron, ca inchisoare
din care nu vor evad
pe deoparte a acestui tot care
nu se poate misc nici micron el,
acest nu parte
tuturor particelelor ce-I
a
Tot ce vedem, tot ce poate impresion simturile noas-
[re, nu miscarea ea inssi nu este
materie a
materia ea nu ar fi o cristalizare
a energiei.
Un o vie sunt din particele
din goluri golurile mai mari decât particelele
materiale, care sunt a Linde
repaos.
vie - special - nu deck en
a dar chiar atunci particelele
care s'a miscarea eternitate.
fiintä vie nu are o bine definitä decât din
cauza simturilor noastre limitate, care nu percep o
portiune limitata, o portiune
O. A. Soarele nostru- cum
nebuloasa ce a canton" in
spatiusi stare semigazoasa, iuteli
ametitoare jurul sale a stropi
jurul
Planeta - framaturi
soare - au mostenit forma regularitatea im-
primate chiar prin formä regularilate pe care
o spatiu eternitate.
miscare oprire infinitul mare, are
replica infinitul mic, in electron, ultima expresie
a materiei, sulfat ireductibil a tot ce exist.
dup o invizibila este

www.dacoromanica.ro
 in jurul unui sâmbure invizibil, tot
tronul se oprire jurul unui
vizibil.
electronul scap vederei noastre nu se
deck prin electricd pe care
putem pune aceastä miscare mod
Miscarea valurilor se vede depe un
câmpul vederei unui observator
trece un vas, se vede- pe miscarea de inaintarc
o miscare de leginare a cordbiei, de cea.
de este invizibile a
undelor
sub microscop, punem
firisoare materiale destul de mari pentru a fi la
microscop destul de pentru a fi expuse loviturilor
moleculare ale apei, vom câmpul microscopului
un dezordonat al pârticele solide.
miscare a browniank amin-
Urea botanistului englez Brown, care a descoperit'o
1827. descoperirea obiectivelor acromatice.
Ce trebne in(elegem
In scara a observatiilor noastre, toate par-
ticulele unui lichid echilibru ne par imobile.
Vuriem acest lichid un object o sferi
metal de exemplu, acasta cade vertical fundul vasului,
iar oclati acolo numai are posibilitatea se ri-
dice prin ea la sunt notiuni
miliare nu au valoarea pentru clirnensiunile
care cad scara a observatiunelor noastre.
facem observatie
tr'o de api si punem grunte dimen-
siuni microscopice ele. Vom vede cum firi,soare,
cadi vertical, par de o miscare foarte
vie perfect dezorclonati. Ele se duc, se se
se scoboarä a vr'o clati atitudinea unor corpi
ce ar tinde repaos.
Este miscarea
descoperire feerick care la iveali viata
a tot ce pare care märturiseste
consacri rniscarea perpetuk nu a prea
atentia savantilor timpului. Ea atribuitá unor cauze
accidentale: trepidatiuni, schimb de temperaturd, influ-
luminei care lumineazâ, natura lichidului, etc.
s'au suprimat aceste cauze, s'a schimbat nimic ca-
racterul eterne.

www.dacoromanica.ro
 77

interiorul celule vii, de unde apa nu

se poate se poate agitarea browniand.,
zile luni, ani; incluziunele de de
de ani, miscarea este aceiasi cea
primele inceputuri stabilind astfel o continuitate vie in
eternitate.
Dar miscare nu este apei, ori-
care ar fi fluidul oricare ar corpul, particulele lui
ultime sunt aceiasi agitare nestpanitä
nimic.
In lichide moleculele solide stint bombardale de cele
care sunt mobile, aceste neechi-
librandu-se nimic, miscarea este perfect
In gazuri miscarea este mai Molecule le de
aer - ne spun cei ce-si petrec viata studiindu-le - se
unui de de a
intr in nostri, fiacare de aer
mersul säu corpusculi vizibili la microscop.
Ca ne dm de puterea din
miscarea browniand, presupunem miscare
s'ar produce in dimensiunele scärei umane.
mai formidabilele legi ale gravita-
care energie, am de exemplu
cdrämizile cari servesc la constructii, se dela
o dela o pe care nu o mai putem
urmäri. Nu ar fi vorba aici de o puterea
posibilitatea este aceiasi in infinitii ordinea
lucrurile nu se la este
intervine mai mai
formidabili factori hotäratori: timpul sau a patra
mensiune.
Timpul nu ca el este mai puternic
dintre energiile cosmice, un adversar pe care nimeni nu
l'a
lume cu mai muR, cu
mai masa este mai mare. Timpul pentru
este foarte nu nici o ne
pare vertiginos.
Pentru cdrmizi cari contin miliarde miliarde
molecule, timpul va fi de miliarde de ori mai
am reveni milioane de secole am
gäsi - poate - cdrämizile asezate la ultimul
al clädirii. Nu ar fi prudent, ne bizuim pe concursul
browniane pentru a deveni proprietari
In miscarea ar fi vorba o miscare per-

www.dacoromanica.ro
 a doua specie, de o miscare
de care se nu socotealA, dar
asta nu ea mi
Pentru infinitul trebuesc scara
de aceste conditiuni, noastre
ar
presupunem corpul nostru,
dimensiunele obicinuite 1,70-1,75, nu ar un
micron ne-am plimb dimineatA soare pe
o Vom globuri transparente,
de care s'ar rostogoll pe
foaie ca niste enorme de cristal de mii de
ori mai mari decât noi. unul din aceste
s'ar turti, s'ar preface lac enorm, care o
grea de otel, ac, la fund ar pluti la
ce idee ne-am face noi despre orizon-
talitatca apelor despre puterea gravitatiunei. Am
tratat de care am spune apa repaos are
forma glob corpii mai grei apa plutesc
la
fenomene aceste supuse le legi, pe
care le inter-
prin care par fac exceptie dela legea
generald.
Un definitiv stabilit. Universul
imobil este sediul permanente
este legea lui esen(ialä, singura lege a lui
interne
Lucrul este conditionat, existenta materiei este
astfel subordonatA s'ar opri
o nu ar fi o ci o nimicire instan-
Nu ar fi nici moarte, moartea reprezintA
cev viu.
locul a tot ce a s'ar spA un gol haos
timpul el ar tot trecutul
Aceste intuitii fost cuprinse conceptia lui Buda
despre lume, care marea a cea mai
grandioasA interpretare spirit
terie, nefiin(.
s'ar este o
confirmare a conceptiei budiste.
Prin miscare brownianA se primul colt al
peste enigma este prima fereastrA peste
misterului ce ne iar prin mi-
vizibili la microscop, stare

www.dacoromanica.ro
ne de evident clespre ciocnirile moleculelor in
Einstein prin teoretice, iar Perrin prin
periente. au arMat realitalea constintii acestor
dacä s'ar preit acest are nicio va-
loare activitate timp
nu niciun pentru mintea impins
limita ei; trebue márturisim
inceput neantul absolut; ne-ar
fi i mai greu de conceput.
O. A. De ce omul dezrobit grija preocupä-
rilor materiale, a simtit mai
presus al celorlalte animale, a conceput frumusetea
dezinteresate.
incântatá sau a Naturii,
a consacrat cea mai parte a cugetrii sale pentru
a prevedeä. toatá
bletea märetia lui.
este interesant O. A. revenim la primele di-
ale cugetärei omenesti.
pe un sol abia räcit, la suprafata
glob de foc, pe un sol convulzii de incretire
miscarea sálbateca a cuprinsului de gräbit
umple golurile oceanelor; atmosferá
fulgere de rägetul fiarelor sälbatice de tot
tr'o atmosferá stpânitä de bubuitul vulcanilor for-
matie a tunetelor acolo s'a prima
cugetare omeneascd, care n'a o
clipá sä se desvolte.
martiri a celor mai inspäimântátoare
celuri. a unor cataclisrne care räul,
adevärul minciuna se confundá. In care notiune
de milá dreptate dispar präpastia
bitia trufia popoarelor sälbatice; mijlocul acestui
dezastru sfâsiitor, aceste nopti sinistre, s'a o-
mul ridice strAlucitoare a
omenesti.
La urma conferintei s'a proectat filmul browniene, executat

www.dacoromanica.ro
 8.

Oameni mari România-MicS

Conferinta d-lui C. tinutá seara de 6 Aprilie 1930.

(Rezumat)

In public foarte numeros conferentiarul

cepe prin a descrie starea de lucruri principatele dunä-
rene de la domniei
ma dela 1848. Apoi face o
lumea de azi acea din trecut constatând
gresele efectuate pe toate tärâmurile, dovedeste aceste
progrese nu sunt datorite nici nici
ci oamenilor cari au muncit.
D-1 Joan afirmatiunea riscatá ce s'a
fäcut nu de mult la noi Intregirea neamului românesc
este opera numai a bunului D-zeu, nitându-se se vede cele
spuse chiar cartea a recomandat
apostolului Petru, care-i sä-1 ajute sä nu se
Petre, din mâni!" Acest mare adevár este exprimat
foarte bine in proverbul francez: Aide-tot
et Dien t'aidera".
: noi vechiul am dat grozav din mâni,
celor arátate cartea am fácut jertfe
mari nici vindecat mod
Dar, contra acestei afirmári, din fundul
mintelor protesteazá cele de
eroi care au udat nobil câmpiile de
protesteazá deasemenea invalizi,
schilozi, care o de privatiuni,

www.dacoromanica.ro
 81

se mândretc jertfele ce au pentru neamul

care au predominat secolul trecut, ideia
a au realiat, geniului lui
unitatea desi tará
181.5 o simplá
la Ion Bratianu, M. Kogálniceanu,
Rosetti, Costache Negri, acum in I. C.
acel stejar falnic viguros de
nu s'ar explica renasterea mai
Unitatea Ei au aprut momentele extrem de
grele decisive, se impunea o
salvati au pus pentru a urni din
carul destinelor române, cea
a trecutului; mari, care
zestrati vointá puternicd,
iubire de patrie.
Conferentiarul expune o mare abundentá de amá-
nunte au române de pe urma
tului de la 1848, divanu-
rile Unirea domnia fapte a regelui
Carol, pentru independent5 ridicarea la
rangul de regat organizarea Statului munca
a de uriasi ai neamului, avnd
frunte Ion BrAtianu, care mâna sa
avansa acul de pe cadranul istoriei. El mai se
ca un enorm curcubeu, pornind de incurajare din
chiar mormântul lui Tudor, luminând puternic faza cea
mai din istoria prelungindu-se la
inchegarea regatului, puternic
D-1 Joan pe de stat
care au ilustrat partea a doua a domniei regelui Carol,
Ion Brátianu mai ales asupra
financiare de la 1901 numai prin economii
de asupra bugetului, dela Regelui diurnele
parlamentarilor la mai urnil functionar. Dea-
semenea este frumoasa activitate a
Spiru intemeetorul Cooperatiunei organizatorul
de jos, de pacea dela Bucuresti
din 1913 când am dobândit
participarea noastrá la
exprimându-si regretul
intregirei
despre
acum nu s'au ivit poeti
-
artisti imortalizeze vitejia soldatilor nostri
intrarea trupelor române la Budapesta, unde
am salvat Europa de pericolul comunismului.
6

www.dacoromanica.ro
 82

Conferentiarul, ce gencratiunea de eroi

din pe deplin datoria, face un
cálduros apel generatiunei de astázi lupte pentru
solidarea Romdniei-Mari: prin pe toate
dreptate, ordine mai ales prin uni-
rea Carpatii, am secat
Milcovul! (Vii aplauze).

www.dacoromanica.ro
 59,-a (1930 1931)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Puterea
Conferinta d-lui prof. tefan C. loan, tinutá in seara
de Noembrie 1930.

(Rezumat)

la ora 9, d. prof. C. Joan a a

59-a serie de conferinte a Ateneului Român, vorbind
fata arhipline, despre: Puterea voinfei.
a exprimat urári cálduroase M. S.
Regelui Carol al II-lea, dorindu-I o domnie lungá
pentru prosperitatea patriei.
i s'a indreptat apoi la Constantin Exarcu,
dintâi presedinte al Ateneuluk sub a
initiativä s'a ridicat palat al Ateneului.
Sub presedinte d. dr. C. Angeleseu,
stitutie rolul de factor de culturá
Intrând miezul conferintei, d. loan a
progresul pe care l-a fäcut omenirea diferitele mani-
festäri intelectuale. Prin ornul a pätruns tainele
asupus pe ele, secolul se
moate numi mimai al aburului, electricitätii
Aceste cuceriri nu se ci unor
vointe omenesti. Omul superior, inzestrat cu geniu
este menit lucruri deschidä ori-
zonturi necercetate.
Superioritatea acestor oameni se datoreste unor centri
nervosi vointá judecatä.

www.dacoromanica.ro
 raportul dintre mai
multe feluri de oameni superiori: Oamenii tare
stpailorii de popoare: oamenii de
vointä tare. dar cu juclecatá ce supun
oamenii cu dar
trinarii, filosofii. Ei nu iau contact direct cu multimea, ci
idei cari, vulgarizate mai pot
provoace reactiuni.
In continuare, aratá, forta miste-
Xioasä a oamenilor este prestigiul
care se
terea misterioasä a lui Isus, Mahomet, Pericle,
Napoleon.. conditia a prestigiuhii per-
sonal, este succesul. Succesul lui Cesar Galia, i-a asi-
gurat acestuia un prestigiu netármurit.
conferentiarul a examinat ideile credintele
fundamentale ale diferitelor epoce ale istoriei, legându-le
de personalitätile voluntare cele mai proeminente, d-sa a
struit asupra ideilor de libertate nationalitate din se-
trecut, când, datoritá unor oarneni de ca
de pildá Cavour, Italia unitatea
la noi, Ion Kogálniceanu au
noastrá national&
A evocat apoi cu figura marelui Rege Ferdinand',
a a legturi ancestrale, a suferit
varul räsboiului, cu credinta nesdruncinatá isbânda
noasträ idealului
In fine, d-sa a stäruit asupra postbelice
care se caracterizeazá printr'o lipsä de vointä. Cercetând
ales literaturii, scriitorii tineri,
apologia vointei a datoriei celor
tru neamului, se de termeni cari mole-
sesc spiritele pe sceptici pesimisti.
E de datoria tuturor, conlucreze la formarea de
caractere tari, singurele a se impotrivi alune-
crilor pripite de a arât calea cea
care trebue omul de
un ideal.

www.dacoromanica.ro
 2.

Infäptuitori
Conferinta d-lui Gr. L. Trancu la$i. rostitä la Ateneul in seara
de 23 Noembrie 1930.
(Text)
Orizontul este lntunecat.
Viscolul s'a asupra plaiurilor noastre.
câmpiile.
Drumurile sunt troenite.
Cdlátorul la Nu
apuce.
Din zäpada prin ghiata rece, câte un
firicel un ghiocel, face drum, anun-
himea nu s'a zilelor
de
Trárin timpuri grele.
Se pe
Popoarele, ca oamenii, au o vointá
implinirea istorice.
Adesea le silesc e
la drumul drept. este ca subt tur-
burare trecátoare, gtise§ti stânca puternick blocul
rolul istoric al poporului.
ca lati, li se poate spune:
Ihr sucht die Menschen benennen,
Und glaubt am Namen sie zu kennen,
Wer tiefer sieht, gesteht sich frei,
Est ist anommes dabei.
(Goethe)

www.dacoromanica.ro
 88

In individ, popor, este nebdnuit,

care puterea.
suferinta lui, poporul bucurie.
Din durerile trage aspiratie pentru
Nu avea evoc timpurile grele la
de usor uitate.
lui Decembrie 1916. Armata noastrá se re-
trage dezordine. Pe dintre Roman sol-
dati stingheri. pdräsite, tunuri abandonate, muzicanti
Muzicantii acestia trebuaiu cânte triumful,
bânda
Sfârsitul lui Decembrie 1916, inceputul 1917.
Piata Unirei. Un regiment mergea pen-
tru prima la Cu fanfara frunte, sune-
tele marsului et Meuse".
Era rândunica anuntând primävara zilelor cari au
urmat.
spuneau: o rândunicd face o
Optimist cum sunt, afirmam:
nu face o
In 1917, rnijlocul dezastrului, scriam
ziarul dela Iasi, o serie de articole intitulate
triumfului".
Pregdtirea Triumfului" Limpul acelui
Avearn intuitia zilelor mari pe cari o le nädejdea
de mai bine.
Sträbdtusein cu acea puternicd
de neinvins: fer i menirea a neamului
(Aplauze prelungite repetate).
Parlamentul dela Iasi. In 1918 a fost dat ni
dezbaterilor cea mai mai umilitoare lege.
Trebuiau amnestiati trádátorii Românesti. Nu
erau ertati cari au buni cari lucraserd
impotriva puterilor centrale.
Imi aduc aminte: o zi de o tri-
stá si urcat la Din adâncul
tului am spre cer rugdciunea, pe care Poetul
Cerna o rostise atunci când Rusii shrbátoreau o de
ani dela Basarabiei:
Doamne-al Duh ce n'are nume,
Tu care-ai vrut fim noi pe lume,
Nufntoarce dela noi auzul

www.dacoromanica.ro
 89

Putini suntem ni-i

dragostea mare ni-i ca ura,
Dar prea slujim la de
In ziva - a
Auzi-ne tu, Doamne-al Indurarii,
Incinge nostru indoliat,
Revarsa el puterea ta
dintre noi, o Doamne, sä
O pentru noul
Dumnezeu ne-a ajutat: Goliat s'a prin pia-
tra de micul popor romanesc!
Forte le unei trebuesc necontenit indiguite. Mare le
filozof Emerson spunea: aburul
nul victime; pricinuia moar-
tea. trebuit inventatori, cari abu-
rul din dusmanul omenirei prietenul ei, agent
al civilizatiunei".
Tot fortele poporului la voia
rei, pot fi daunátoare, pot aduce pieirea. Organizate
dau pregatesc viitorul, succesul.
Colas Breugnon, in viatä toate durerile cari
pot coplesi un orn. In timp ce mistue averea.,
el Moins j'ai, je suis".
Din conjugarea acestor verbe avoir" Ore"
filozofie a
Ce nenorocire ar s'ar conjuga aceste verbe
mod contrariu: plus j'ai, moins je juis"!
Ei bine! Tipul creat de Romain Rolland, Colas
gnon, mijlocul dezastrului, fraza care trebue
ne pe Sourire, ça pas de
ffrir, et souffrir jamais empeche bon français de
rire".
In fata nenorocirilor a nu
a a pe
cari coplesesc
sala Ateneului nu are marea
ea schimb fresca realizarilor.
Aici s'a adunat primul parlament al Mari.
Destinul a vrut ca propun
legi ale muncii ale asistentei sociale
In timpurile acelea, nu se nici ce
mnä acest impodenrabil. reprezentat prin mun-
sau asistenta
Nu se transee se o

www.dacoromanica.ro
 90

vii cari constiinta s'au tre-

zit.Indivizii au in massele gene-
roase cari topesc cale.
In transee s'a o nouä conceptie vietii,
boiul acesta mare, nu a fost ca de odinioara,
fapta unor entuziasti izolati.
Un autor francez a o de teatru: Le Tom-
beau sous l'arc de triomphe".
Critica piese a pornit dela ideea
toare: a cuvinte mari, pretentioase, cari
potriveau räzboaielor de oclinioark Un viteaz se
fruntea câtorva sute sau de oameni, arunca un
cuvânt de entuziasmul pornea
la luptä:
Era ,animatorul".
Räzbóiul acesta a fost opera tuturor.
adâncul laboratorii, cancelarii,
in in spitale, pretutindeni, multimea a con-
tribuit realizarea victoriei adevárate.
Erau
Prin cine este simbolizat acela cäruia i se datoreste
triumful rdzboiului? Printr'un erou
Ce reprezinta eroul necunoscut"? Reprezintá marea
rnultime care a fäcut realizat rázboiul.
s'a sträduit, s'a främântat,
a sângerat. Acum trebue primeascá räsplata.
In cinstea ei arde flacára
De aceea arta tiinta s'au democratizat. Ele sunt
in
Odinioard arta apanagiul aristocratilor, a
7..arhilor. -

Intr'un castel izolat, fata câtorva favoriti, aveau

satisfactia asculte pe artisti.
fie prin concerte publice, fie
prin. radio-difuziune, pretutindeni, peste hotarele
peste barierele orasilor, peste inchizáturile caselor, arta
pátrunde aducând nädejde, cele
modeste, mai indepärtate.

Doamnelor Domnilor,
Vorbesc in seark complectând o trilogie, care
a träit totcleauna sufletul a plan arn Mu-
rit acum trei ani.

www.dacoromanica.ro
 91

vorbit primul an despre Animatori": acei

cari puteau, ca din adäncul sufletelor omenesti,
forte nebnuite, necesare operilor mari;
Am vorbit apoi despre Creatori": oameni obse-
dati de de o putând
oarecare, intentia vointa
De data aceasta vorbesc despre Infdptuitori":
despre organizarea fortelor de munca, natura,
masina, capitalul, etc... acestea sunt atât
puternice, autorii indivizii cu Hors
power putere) un tip al lumei moderne,
care se Homo Econornicus".
Majestatea sa Maina! individul la
bänuite.
la toti acei artisti ano-
nimi, care au figurile de ale
namentele fier, cari n'au pus geniul
numele vanitatea
Au pus mai rar: bucuria a infptui.
gândesc la omul colectiv" pe care Be-
cher ni-1 poezia sa: cu mii de picioare:
corp!; o de milioane: o un pas!
a fi rabotu' zugrävit de Czapek R. U. R.
standardizarea din Babitt a lui Sinclair Lewys
Aceastá Goethe o recunoa-
o apreciazd, atunci când puternica lui intuitie des-
problema a
sich das grösste Werk vollende,
ein Geist un tansend Hände".
Nu vreau vorbesc despre acest Spirit", despre
acest .,Geist", care a format obiectul mele
anterioare, dar despre acele Tausend cari tre-
bue opera de consolidare, de
a noastre.
Opera aceasta se circuit
civilizatiuni. Este o interpreconetizare
a elitelor. la Paris Gioconda,
la Dresda Madona Grigorestii sunt
admirati de muzeele noastre. Bethoven este
noscut la noi cum este cunoscut Germania Frant.a.
Circuitul intretine vie conlucrarea tuturor
telectuale. a
este perrnanentd. De aceia, o capo pentru a fi
ternationald, trebue fie
Mi-a aminte clipele acestea, despre o carte cu

www.dacoromanica.ro
 92

care m'am In timpul razboiului. carte a lui

Dimitrie Moruzzi.
La 1854-55, poporul cam situ-
atie ca la 1916-17.
Boerimea la tara
de dusmani.
Moruzzi a atunci Pribegi o
carte care spune:
Tree Domniile nävälirile
litorii trece securea prin de stejari. Trei lucruri
nu trec niciodata: locurile, limba, vlaga unui neam.
Dupa stejarul abMut porneste lastarul;
apoi ghinda
In fiecare ceas moare un dar se nasc
trei locul lui, limba nu numai nu ci se
e.
Chiar munti de s'ar izvoarele ar seca,
väile de s'ar umple, tot nu s'ar schimba
pentru e din cenuse sânge de
Moldovean".
Apa trece, (Ovatii prelungite).
Ei bine Doamnelor Domnilor, ce priveste
poporului nostru, nebanuita lui putere de rezistenta de
delicatetea lui, dati voe
povestese o amintire dela pentruca puteti
aprecia fondul adâne al sufletului romänese.
Murise un descendent a unei mari familii; strabunii
au fost domni. cu Alfons Dall'orso
ingrijeam de acest
internat la Spitalul Elisabeta. câteva zile
a murit.
Domnul Dall'orso s'a dus ingroape. Trebuia
la Biserica Sf. Gheorghe - Modest. Când
convoiul acesta s'a oprit fata bisericii, s'a
cisat cortegiul funebru al unui din Lozoveni.
Cortegiul nu avea zece taxa
bisericii. Atunci Dl. Dall'orso a el
In fata altarului, la judecata acolo unde
nu mai este diferenta scoborâtorul din domni
umili se (acea un boer
Ei bine, rudele táranului, semn de
pentru cei zece lei plângeau pe boerul ale
rude s'au obosit la Inmormântare.
Vedeti ce Malt sentiment de delicatete stra-
turile adânci ale acestui popor.

www.dacoromanica.ro
 93

Deaceia Doamnelor Domnilor, chestiunea care

intereseaza pe mine, este de a sub aparentele
acel element care frumuse(ea
poporului intereseazà,
de a gäsi care s'a zámislit
unor vremi framântare, izbutind creeze o
clemnitate, un care are de
o de civilizata
Un autor francez vorbea recent despre cea de a
La un moment dat erau fat Frante: a
bisericii a revolu(iei; Franta lui Silabus, Franta dreptu-
rilor ornului.
Intre aceste rivale, a apárut cea de a care
munceste care s'a luptat
a rezistat la Verdun a la Marna :
Fran(a de azi.
pe care vreau gäsesc, nu este
politicianilor, aparentelor a tre-
Vreau puternick granitul ace-
lei de a a care a lup-
tat la Märästi, Oituz, a vicsitudenele
vitregi, pentru dreptul la
dreptul de a se afirma toate tärile de
civilizatie.
care a luptat, a rezistat, a a
(Ovatiuni prelungite).
Dar pentru ca o träiascd, are nevoe pri-
mul de Soarele roua diminetii sunt deo-
potrivä de darnice toate vietätile.
Sunt trunchiuri cari distileaza altele cari
dau periculoase. Depinde de trunchiu.
Cultura trebue tuturora, sä lumineze pe toti
deopotriva.
Din nenorocire acest popor care acum zece ani
obligat copii la cu arcanul, pus
la refuza copii la toc-
mai cum, de care prinde a de
sub pentru a o de soare, acestui popor
i se fie sunt des-
fiintate, imputinate.
Sunt cari somajului un leac
potriva lui, au anii de In
Germania, una din luate impotriva
jului este prelungirea scolaritätii.

www.dacoromanica.ro
 94

Din nenorocire, noi avem toate päturile

fie prelungitd, este dimpotrivá
ráritä.
Un ca are nevoe
stabileascd necontenit legâturi divin
Toate bucuriile naturii n'au sens, nu
de muritori.
Raza de nu devine deck
atunci când soarbe o privire contemplativd, apusul
soarelui nu este o atunci se
pe retina unui ochiu omenesc.
cum ornul ca nu are nevoe de divin,
divinul are nevoe de oameni, martori ai puterei sale.
Dar golul acesta divin trebue
umplut cu imaginatie, elan, avânt.
cum umple spatiul intermediar cer
tot astfel poezia umple präpastia
joase ale spiritulni, oameni.
Pe expresiune a
de mai bine, mai trebue bundtate.
Poetul nostru moldovean, Gheorghe Kernbach spune:
de nici un bine,
Te miste ori ce suspin,
Din câti pe lumea asta,
Nu-ti fie sträin.
Si chiar de nu iubesti pe oameni,
Tot fá-le bine, ori
râzi de fiecare,
Dar plânge-i la un pe
Numai Doamnelor Domnilor,
ne marea despre care un autor scan-
dinav ne vorbeste: foamea de Numai
noul care pärintii
binecuvântarea copiilor bor.
Dar opera aceasta se realizeazA prin prin
prin entuziasmul care este supremul efort.
Munca trebue organizatä: o orientare
rarionalizare economie.
Zeii mor entuziasmul moare. Pan este mort
când Psihi moare.
Viata valoreazd nimic prin durerea ei,
tunci când de extaz, totul trist, intunecat.

www.dacoromanica.ro
 95

Trebue avem necontenit noi acea a

actiunei care se
avem pliná de soare.
Hab Sonne im Herzen, ob's oder
Mi-aduc aminte de cuvintele pe care Naum
le-a poetului italian Leopardi:
Poetul este sol de bine,
El este preotul ales,
nu un sceptic trist rece,
Un visátor
Entuziasmul se idealurile sociale, cre-
dinta libertatea omeneasch, desvoltare a
lumii.
Prin actiunea de incurajare a pre§edintelni statelor
Unite Hower, s'a ajuns In timpul rAzboiului la verbul:
Roowerizare" a ecou e energie a
rezurnat este: depresiunea, jos panica.
Leit motivul american In de este: Be a
buyer not a buy (fiti nu oftati,
cumpArati acum).
Vreau ca In zilele de astäzi nu mai
doina pe care o Mainte de idealului
national:
Oh! de trist doina cuvinte
Ce dor spune cine-o ce durere
Ascult-o bine cum din muntii no§trii
['n vale,
Si spune e vreun cântec mai dulce mai
[de jale.
Nu-i glasul unei a
[toare,
E neamul nostru ce-§i plânge durerile de care

realizarea noastre,
nu mai trebue cântatá astfel. nu mai avem
ne omoare, nu mai avem
N'avem TrAmântári istovitoare. Avem alte
frámântAri pentru realizarea trebue
un imn al munch, productiune, entuziasmului,
timismului.

www.dacoromanica.ro
 96

Azi mimai sterilitatea trebue

realitatea bucurä-te ea. Amor
'Optirnistii au creat lurnea, optmistii
abat din drum piedicile.
Entuziasmul e supremul resort individului,
creatoare a natiunilor.
Optimismul sustine actiunile cele mai
utile el nádejde
Optimistii au o plan,
vád acea cetate care se gáseste la intersectia
casa ta lurnea cealaltá. acel
ucronie, viseazá mereu la pámânt de vis de
seninátate.
Filozofia o moralä de actiune.
un dor de bine, o
pentru lui, are minunata
acest vis, dacá nu poate
dacá îl coplesesc, atunci când va
chide ochii, pe retina va imprimat visul care
o
El astfel sine fericirea întregei lui vieti.
(Aplauze. Ovatiuni).

www.dacoromanica.ro
 3.

Rolul Cultural al Ateneului.

Conferintá urmatä de muzicá tinutä de D-nul I. B. Bobescu,
30 Noembrie 1930, ora 9 seara.

Doarnnelor Domnilor,

S'ar conferint este o inovatiune

seria Ateneului dar nu este as.
se nu e de nou,
din ani ai existentei Ateneului Roman,
fondatorii lui, au adauge adeseori unei
parte
In 1868 mai ales, au avut acele seztori,
la partea ori s'a alipit un program
artistic. prin executarea special a de
mai acesta ce
ne s'a terminat complect, aici au avut
date cu prilejul inaugurdrei lui,
splendoare- cum ateneistul Gion
stilul lui -cu serbrile ce se... dädeau la Venetia
prin secolul al 16-lea, palatele de a lui Fos-
carini. recitarea versurilor se in acordurile
divine.
Costantin Esarcu, dintre fondatorii Ateneului
pute adhug, sufletul acestei Institutiuni
1) D-na Popovici-Pretorian D-soarele Popovici au executat la 2
piane: La belle de variafiunile lui Saint-Saëns pe o
de
2) Violoncelistul Cocea, diferite
3) Baritonul Lupescu, liduri motive populare.
7

www.dacoromanica.ro
 98

de cultur, Constantin Esarcu, Ins

un al spre vietei, cruda
cuprinsese,
ce-1 sä-i pasii spre o
o statiunc salvatoare, celor juru-i:
Mh indemnati, s mä la caut nu,
bine plec la Beyruth, ascult acolo, mazica dumnezeear
a lui tot dânsul de 1868 a spus:
caracterul secolului al 19-lea este ca-
racterul positiv. omul prin
a materia, a fcut
forteale naturei instrumente sociale, a-i servi la reali-
zarea omul
stiinta a fácut sä distantele, a spart ist-
mul Suez, a a transmis cugetarea prin
firul electric rapiditatea fulgerului;
omul a materia, mi se la
lui nu e sclavul conchistei sale.
Un materialism cu mai periculos
cht ascunde sub aparente rafinate, civilizatia
secolului nostru i contra lui trebue s ferim
regenerarea noastrá social.
legand acest temându-se de pericol, crede
trebue dea sale o mai
chtre manifestatiuni ce au in vedere cultura
a sufletului omenesc, aceia gseascä artek
si special muzicei, un care spre
lucrri ideale cari se adreseze spiritului mai
ales.
Esarcu er un pasionat al muzicei, fostul
Presedinte al Ateneului, de acum mai de Pertun
Sihleanu. fire artist, pianist pe care muzica
prinsese mrejele ei, a fost singura consola-
toare chinurilor unei boale, nu mull timp la
seratele artistice organizate pe vremuri la
a luat nastere Societatea Filarmonica, mai Con-
certele Simfonice, cari au astäzi, pute zice,
fiu desmintit, o a
noastre moderne.
dar, am dreptate aceste Conferinte
de nu sunt cum s'ar o inovatiune,
ci au o mult mai veche.
Aceste zise, dati-mi voe tree acum la subiectul
conferintei mele: Rolul Cultural al Ateneului.
Tin precizez, dela ce voiu

www.dacoromanica.ro
 99

observatide dezideratele personale ale

unui nicidecum acelea ale unui
al Ateneului.
Ateneul culturalä de initiativä
fie trage acea Societate
mutt de la Iasi, de marele natio-
ce-a fost Vasile A.
ceanu. ilustrul de Stat, ea
neul Ateneului din- Madrid, care
pe vremuri ca pe Emilio
Castelar, fie Ateneul de a luat la 1865
Bucuresti. din initiativa unei pleiade de mari patrioti
oameni un lucru e cert: Ateneul a
bazându-se dela infiintare, sprijinul moral
votat al membrilor pe acela al marelui Ate-
neul este din cele mai vechi Institutiuni
de nationala, istoria
noastre literare, stiintifice
absolut pe lui, independent trecut
a fost dela creare, unde
lentele au putut se unde ideile generoase
putut fi sustinute luminile stiintei
de adevarul, binele au fost
unde pururea a curs, cum spune
de sfinte".
Programul activitate, dela a pre-
toate straturile sociale
sub formele, prin : cercetari, comunicari,
cursuri, conferinte, publicatiuni, muzicale,
tiuni artistice, intemeeri de biblioteci
colectiuni de pinacoteci, de
feritoare la lucrarile scopurile acestei
turale Intretineri de raporturi cu
din din cum un de
tivitate destul de vast.
La intocmirea acestei activitatea culturala
a Ateneului s'a manifestat prin tineri In-
cepute in casele lui Beizadea Costache Ghika de
Cismegiu dreptunghiulara lu-
minat de petrol, sala nici pe
nu se asernan in care ne
vasta rosu pompeian,
aur, de
citoare, steme stele multe, a

www.dacoromanica.ro
 de atunci, continual, prin
pan ziva de
In mai toate manifestatiunile Ateneului, s'a ca
propaganda se pricepere,
devotament, mai presus de en-
färä de care nu nici o
dintre membrii ai Aten2ului
care a luptat multá adevärat entut-
la Ateneului a Palat, devenit
templu al culturei a Constantin Esarcu. a
servit dragoste sfinlenie pe altarul acestui templu,
sericá cum V. A. Ureche zidind
propriul suflet Ateneului
rile lui.
lui Esarcu legate de acela al Ate-
neului va eternitate de
stima veneratiunea nu numai a Ateneislilor, ci a
tutulor lor.
Sä nu se Esarcu a ofst. scutit el
de invidia ingratitudinea unora,
ceasta este soarta tuturor acelora ce muncesc cinstit
dezinteresat pentru un id2al.
In de desgust, aducea aminte
de cuvinlele de a lui Voltaire: est grand,
il beau, de faire des ingrals", de profundá
repet versurile poetului francez:
Mon est comme mort!
tombeau
Le sommeil dort.

Ingratitudinea aceasta, nu schimbat pe Esarcu

nu dela credinta ce avei
frumosului de
ceilalti dintre fondatorii acestei cul-
pleiadä oameni dotati
o occidentalá, pe care au pus-o serviciul
spre bindle ei, Limp, politica
afacerile erau mai putin pe primul plan, ca ziva de
manifestarea lucrurilor frumoase
desvoltarea folositoare, de care lumea
are nevoe.
Continuatorii operei lui Esarcu a
1865, putini rmasi astzi cum
membri ai Ateneului au avut au, cum
Em. Porumbaru, regretatul fost al

www.dacoromanica.ro
 101

discursul la 1912 en ocazia banchetului

lui Jean micul merit, a face ca:
a unde viata politic
unde luptele partidelor adesea mai mult
se
aici la un term
de activitate unde au
disparut, unde pasiunile sau potolit, unde s'a unit
confraternitale o
a unor oameni ce mai diferite
s'au petrecut trecut, se
tot astfel se va petrece viitor.
deveniti haina
acest al culturei, colaboratorii unei
opere comune, fructul acelei dorinte
ferbinti de deosebire
politice.
Stat, interese
partid, mai presus de interese
dela
a voit interpretul al
acestor interese, pentrtt ca
Orientul European tin de cultur se
asupra din
de
Aceste bi-
cullarei nationale",
au de evanghelie
e perfect credincios a
fi promotorul intense cul-
turale, drept primul rând:
la lui, pe la hiceputul perioadei de
teptare a avut lupte cu multe
materiale totdeauna i-au
lipsit.
A luptat curagiu Invins! In trecut
a suportat criticele cele mai multe
ataeurile cebor dc credintá, convins de
are de indeplinit aminte zicatoarea:
.Numai in copacii fracte, ca
a mers Mainte ctt fruntea sus,
mentul membrilor de public de
care s'a bucurat.

www.dacoromanica.ro
 102

trecut, Doamnelor Domnilor, Ateneul a

coordoneze activitatea sa culturald spiritul
timpului aspiratiunile neamului, dacá a trebuit s
o muncá infptuitä
atuncia cerintele erau mai cu
mull astázi rolul cultural al Ateneului
nia o importantá covarsitoare.
just, cá Ateneul de
privatá a s'a proprii mijloace;
dar Ateneul prin diversele lui
manifestatiuni culturale, a devenit un factor indispensabil
in asemntor Institutiunilor
de Stat de o mare importantä: as greuttile lupta
ce duce spre a prin proprii mijloace trebuintele sale
a face devine din zi mai
grea. acestei de culturä,
devine mai mare.
. Statul, Mecenatii ar fi fi mai
Institutiune de la care foarte de
60 mai bine ani de ai ei, s'a
apel necesitäti felurite cereau concursul Ate-
neului, pe care totdeauna dezinteresat.
Un idealist ca Esarcu a serviciul acestei
sufletul viata lui, moarte i-a
putinul ce el agonisise viatá.
Doi, oameni de bine, fund de provincie, s'au
lase ei Ateneului, care luptá
nevoi. ca ajute - limitele - tineretul
spre a-i drumului viata
dar spinoasä.
nu ca locul de Pre-
al acestei Institutiuni devie vacant, unanimita-
tea aproape a membrilor Ateneului, prin votu-
rile actualul Presedinte D-1
Prof. Dr. Angelescu, D-sa, pe atunci, Ministru.
al Culturei nationale, a un puternic concurs material
pe. moral, acestei Institutiuni, ce agonisea,
Ateneul reinviind, a reintrat pe calea infloritoare
Prof. Dr. Angelescu, calitatea sa de
al Ateneului a desbräcat haina
äsat condus de preocuparea culturalá numai
culturalä, de
S'au reparatiuni Palatului Ateneului,
podoabá a Capitalei Mari. S'au

www.dacoromanica.ro
 103

creat necesare Bibliotecei Ateneului ce se

organizeazA a fi dispozitia
cum Casa a
dotal Bibliotech, un mare numár de de
artá, nurnär ce a
micul numár de uvrage mai de
Comitele Carol Rosetti acum mai de de
räposatul Porumbaru lost Presedinte al Ins-
titutiuni. trunsformat, gratie sprijinului acordat
de actualul Presedinte, pivnitele Ateneului, ce deveniseräun
grajduri ale lui Augias, din cauza unei indolente
nepermise de pe s'au transformat zic, ca prin
bagheta magicá a unei zeite din povesti, splendide
de expozitii de cinematograf cultural. La
activitate s'a alipit
desvoltarea mai a altor manifestári cultu-
Universitatea Ateneului special, sprijinitä
concursul pretios unui de profesori Univer-
sitari, majoritatea, membri ai Ateneului, atrage zece ani,
un public doritor de public care se instrueste,
fárá ca fie supus la taxe alte Modul cum
Universitate felul cum zilnic ea se
desvoltä, este o satisfactiune moralá pentru Membri Ate-
neului concursul special pentru D-1
seclinte al Ateneului, C. Joan, ani-
acestei
Cáci acum timpurile grele din trecutul
lui de bejenie, un
La arme! se au trecut, e timpul cred
mereu acela de: la la la
la educatie la credinta cele stinte".
cuvinte limba româneascä, cari
mosii nostri le-au asociat care la urechi,
teptau sufletele iubirea de Patrie de
tate. Aceste dou stint: Biserica. Douá
mari Românii datoresc
nationalä.
Tinda bisericei pe se
a pe carte romaneascâ pentru a
pástra inimele sacra scântee românismului.
timpul de când credinta se pietatea,
cred mai malt ca ori
and, trebue pástratá coalä,
instructie religie, rolul Ateneului este de a

www.dacoromanica.ro
 104

mai aceasta dintre

considerat ca templul nationale.
starea materiala a Ateneului va deveni -
- mai infloritoare, veniturile vor creste,
va primi donatiuni, ce lui de
ce e stanjenit
nele lui va intra pe drunrul adevaratei lui
niri de factor portile acestui templu vor
tea fi deschise larg culturei nationale.
Atunci, talentele, va putea ajute pe
cei meritosi cu demni de a fi incurajati,
creare de burse premii; cred atunci nu se va
putea spune de nechemati, acest
al artelor e transformat asociatiune de mosie
de arginti. Expozitiile retrospective felul
celei anul la Ateneu, vor trebui alcdtuite
mai des, pentruca operile marilor nostri ai
penelului, ce au fala neamului,
tinerii artisti pe drumul al de uncle
ce se prin expozitiile de
artisti ai trecutului poate nu erau prea
dar pe talent, ei mare grad
tul realitatei dragoste de operile
celebre, ori ar voi le descalifice moderni-
impresionisti cubistii ai
Crearea Pinacoteci a Ateneului cuprinzand
stampe, de unde s'ar
putea expune cele mai bine de 60 copii
celebre ale Italiene, tásate de nemuritor4
Esarcu este de necesitate de a fi
de cred ar fi vechea
a fondatori, ca Marea a Ateneului,
acelui spatiu gol de cupola acestei a
acelei pe care s'a in mod provizoriu
litere aur: Loc Frescr.
Provizoratul acesta tine de prea mult timp.
Sunt 40 mai bine de de golul acela
sus, de putin panoul decorativ In
care se episoadele noastre
Epopei niitionale, cari corespunzátoare
se rede: durerile, sbuciumul, clipele de
de ce veacurilor le-a
simtit neamul romanesc. intrebare pune: pentruce de
amar de ani Marea nu s'a Pentru

www.dacoromanica.ro
 105

n'a marele artist, genialul Rafael, al picturei

sau mai este de
tarei episoadelor
Nu pot aduc un blam pictorilor nostri, mai
nu pot cred, nu a
putin unul, pe care fi fiorul artistic,
la crearea acestei de nationald,
nu-1 entuziasmul ce imaginatia face
ca se aevea conceptiunile
mentele visare artisticd. nu degeaba s'a spus,
pictura este cea mai expresivd dintre i
prin penelului al culorilor
toate conceptiunile spiritului. culorilor, casi
poetii muzicantii, frumusetea unor
itnomente, fie ele istorice, fie sociale, ochii
lsandu-se fie pe aripele imaginatiei,
felul pot face artistice
momentele ale popor; poporul
a avut poate mai mult altul, pe crude
momente trecutul lui.
visul milenar s'a implinit,
ultimul episod s'a nu de ce
decorativ al acestei nu s'ar
in modul frescelor celebre a Botticeli,
ritul palid Puvis de Chavannes,
al decorative artistul sau care
ar duce la bun Marea a Ateneului nu
uite aici ceva din poezia a
din poezia aceia, pe care a realizat-o pri-
velistea plaiurilor frumoase noastre,
sunetul buciumului, al flueruhii, al
mai alesul acesta a
pregAtim, pe vremuri
Gion cu entuziusmul lui juvenil, o de
cale rose crini, numai, Le

prea mult de
una din atributiile rolului cultural al Ateneului
este cred prin manifestdrile lui culturale ca limba
datinele nu fie uitate, ci fie respoctate;
ca de muzica nu se
na(ionale, suspinele acestea ale care
si-a totdeauna dorul, nu-si farmecul
fie inlocuite de cantecele acele moderne, sgomotoase,
importatiuni exotice, ce fac deliciul unor anumite localuri:
se minte exemplul lui Alex andri, marele nostru

www.dacoromanica.ro
 106

poet, care a iubit malt poezia cantecele noastre populare.

In efectuarea rolului Ateneul
mai caute centrul manifestatiunilor cultu-
directive santoase printr'o pro-
culturala bine
alte culturale din mai acelea
provinciile alipite, pentru a
sufleleasca a Neamului.
vedere ridicarea nivelului cultural
cativ al tineretului, a masse a poporului,
de mari prefaceri sociale ale
intregite. nu nicidecum, manifestatiunile cul-
turale diverse ce le Infptueste, binelui,
adevärului frumosului; predice conferintele,
cuvantrile toate lucrarile sale,
toate lucrarile sale natiunea
va fi mare puternica, pe instructiunea e-
sufleteasca va fi de simtul moral de
iubirea Patrie. Tribuna Ateneului caute
mai mull o nu o de pedantism;
tribuna unde se chestiunile instructive,
se desvolte simtul critic mai bunul simt.
distinsi ce se unesc caltate de membri
acest templu al culturei pe care politica adesea
caute se apropie, se se
etineze reciproc, politica ce are locul ei
Palatul acesta al culturei. aci, fie-care bage
buzunar steguletul personal, diferit, pe cupola
Ateneului deasupra tripodului al Pithiei,
nu un singur drapel, drapelul national.
este acum, o viatá
menirea Ateneului este de a desvolta
mai mutt cum spunea Voltaire,
o intensä emulatiune la lucru,
prejudecätile. Activitatea ce de multe ori se
pierde luptele sterile, caute o
vitatea acea activitate, care in
patrimoniul inteligentei, al al
nalionale.

www.dacoromanica.ro
 4.

Doctrina realitatea
Conferintá de D-1 1. Peretz in seara de 7 Decembrie 1930.

Sunt de secole de filosofii greci ascutimea

pätrunzátoare a spiritului au deosebit dreptul na-
tural universal imutabil, de legal,
variabil deatuncea omenirea nu a im pas
chestiune. Nu doará nu ocupat,
nu au nu au nu au dal nu au
interpretari, nu au propus nenumärati
juristi filosofi, dar adevárul pus evidentá nu
mai poate fi acoperit; Incercare de a-1
se spre confuziunea autorului ei. La drep-
tului se adevär: dreptul
popoarelor este o deosebire.
Ramâne se adevär, se
dovedeascd superioritalea unuia asupra celuilalt, se
o armonizare, o ele, se
astfel calea ce o urmeze legiuilorul pentru a
misiunei sale de organizator,
lator al vietii sociale.S'ar spiritului omenese nu
i-ar fi greu deslege de
pentru bunul mers al - cum
am spus - sunt 2500 ani zadarnice au fost
toate incercrile. et adhuc sub judice
lis est".
de aceea acuma, când dreptului
au ajuns la ideea, care revoltá

www.dacoromanica.ro
 108

este forta,
fesc ideea de
voltarea cunostintelor a adus nu
numai ruina vechilor teogonii dar credintei
religioase ea peirea criteriilor morale, cele
mai bane ale constiintei
mimele nefiresti s'a dat nechemate
de a dispune pa cale
popoarelor s'a ajuns uncle la
busirea civilizatiunii culturii, este cu mai folosilor
poate chiar necesar- examineze pe de o parte
conditianile ideale ale acordului dreptului legal cu dreptul
natural, pe de parte chipul real al
actuale, de imperfect de se
caute, de va fi trebuincioase pentru
acestei primejdioase ce poate aduce
sine, usurinta, indiferenta, nepriceperea agoismul
ce caracterizeazA viata consecinte
funeste pentru poporul nostru.

Care fi conditiunile unei legislatiuni, nu

ideale, dar putin mai apropiate
De sigur acordul dispozitiunilor legii cu preceptele drep-
tului natural. acest drept se pe de o parte
pe principiile de libertate, de dreptate de solidaritate,
care toate pe ideal
spre scopul final al general
individ parte poate
constiinta lui de multe ori din nenorocire,
prin
Cum se poate ajunge la o de legislatiune,
principiile.
Libertatea, sens general biologic, facultatea
individului de a se pune de
mai grad aplitudinile energiile
sale scopul lui la scopul final, care -
cum am spus - este e prin aceasta Ichiar un
element variabil, care nu se poate
aceleasi pentru pentru care dimpotrivA
trebue acordat, determinat, dozat chiar preciziune
mare de spre a nu ceeace
sau spre a nu lipsi dela trebue.
prea sau prea consecinte
dezastroase le are libertatea.

www.dacoromanica.ro
 109

libertatea, am definit-o,
este o conditiune Dar existenta nor-
care este la temelia indi-
nu. se poate se
cu insuticienta. Oxjgenul este un element
necesar vietii. Lipsa lui aduce moartea, insuficienta lui
are ea urmare respiratiunea greoaie nepriminirea
intoxicarea mai sau mai a organiz-
mului. Dar excesul aduce combustiunea peirea.
vie moare el, dar prin
ardere
Este pentru constiinta o adaptatiune
atmosfera o adaptare la mediul
libertätii, o asimilare progresivd a principiilor
Omul se obicinueste se
Dar zilnie fie
fie renuntare. Obiceiu urcarea spre
culme sau lunecarea nesimtite
Omul se deprinde dar din
lui pus situatiune
sau bine de cea pe care o avusese, se produce
el dezechilibru, schimbarea
e bine. in suflet este
se petrece popoare.
ne de firea a
Lidienilor; se Cresus,
chiar pe rug de Cirus, regele pe
schimbe afemeiati misei. incercare vio-
de a-i asupri ar fi in ei revolta
telor rezistenta o dulce,
desfdtári, in muzica i tunici lungi
putin propice brusce obicinul moliciunea
iubitori de Istoria ne aduce pildá
de cadenta Romanilor, ajunsi ai lumi
crezdndu-se luptátorii invincibili
Imbtati orbiti de a tot produs al
ce numele roman mai mull deck al
virtutilor prdbusindu-se la primele atacuri
ale unor hoarde barbari azialici. Dar
exemple nu ne
E nevoe adaptiune la libertate
un popor. nu uzeze ea. Desigur, el nu-si
libertate. Numai
are putere Dar nu e un
moral; nu e nici chiar un al inteligentii.

www.dacoromanica.ro
 110

Gargantua lua clopotele dela Notre Dame de ca

sä-le pue la sale, putere,
libertate. Dar lui pentru
din nenorocire in räul este de firesc nu
este nevoe de ca el se
Dar nu numai vatámarea alluia este consecinta
nemärginite de aptiluclinea la receptivitatea ei;
poate vátilmarea ba peirea acelui chiar care
de ea. normal
numai ce de nu se simte bine
atmosfera contaminata a marilor aglomeratiuni
de oameni. Dar sunt localitäti climalerice, care
piere catev zile. E aerul prea tare pentru el puri-
ficarea aduce moarte.
un popor timp de veacuri o
este cu alte
popoare la o activitate nu numai de energie ci de
ratiune. E firese consume activitatea zäpcealà,
o o o risipire de forte, o contra-
dictie de imbolduri, ca apoi de
nereusita tuturor zbuciumärilor de inutilitatea tuturor
la nrimitivä.
de paralizie crizalidard, efemera se
depe glie ea joacä razele de soare
de moare venirea noptii
ce a lásat germenul generatiunii viitoare, care
nou va petrece o subteraná. Dar un popor ce
se trezeste nu trebue sä mai adoarmä legiuitorul trebue
ingrijascä nu-1 mai somnul, ca nu
acesta fie cel de moarte".
Prin urmare, acordarea libertätii, legiuitorul, ca
bine misiunea sa, trebue procedeze
Dar mai trebue sä mai
vedere mai trebue sä cunoascá
care e
mum de libertate, la care trebue se
timp
Cuvintele au magia ideile sunt multe ori
forte; uneori din nenorocire chiar sunt gresite, sau
poate sunt gresite. cä e primejdios
vorbesti vorbesc eu de libertate. A fost
de divinizata! e as
vorbe late de indignare,
ca sacrosanctei celui ce permite
o analizeze - vai! o Dar adevärul
are el atractiuni nespus ispititoare rásplätiri ne-

www.dacoromanica.ro
 111

Inchipuit de poate au
care luptat au suferit dânsul.
este ce este, nu ce am vrea noi entuziasmul
fie. e o conditiune esentialá a
fárá ea nu e viata este una esenta
ei, dar nu e aceiasi ei manifestatiuni, re-
libertatea, una nu poale nu
fie aceiasi exteriorizarea
Legiuitorul trebue de
pentru libertate ale pentru care legifereazá;
de fericirea prin ridicarea ei
urma trezirei sentimentului demnitate
constiinte prin a ideei respon-
sabile, barbaria bestialitatea pri-
dea frâu liber apetiturilor palimelor josnice.
nu mai e nevoe fac apel la amintiri istoriee.
Sunt de numeroase oricine are uncle
din ele
Deasemenea legiuitorul trebue de
tutiunile de ale limiteze in granitele
libertatea acordatd. din ele impuse
de legile naturale ale evolutiunii de impe-
rioase ale constiintei nu se poate trece peste ele a
aduce o perturbare ordinea socialá.
libertate, care ar distruge familia, acolo unde ea
s'a o libertate, care ar proprietatea
cu cea colectiva, acolo unde prima este de secole
nu trebue popor. Cáci
familia ca horda sunt fenomene sociale, care s'au
au coexistat s'au impus nu dintr'o superioritate
In anumite timpuri anumite numai
modificarea a circumstantelor, a conceptiunilor
poporului, a nevoilor timpului, se pot din nou
una prin nu impunere cale
legislativá de legiuitor. lucru poatc
spune de formele de proprietate, care nu sunt preferabile
una In sine, ci ele corespund
timpului locului la un anumit popor
epocá.
Ihering a spus-o: Spiritul poporului epocei
sunt legii. Läsati poporul nevoia evo-
lutiunii, nevoia manifeste ce voeste,
arate la ce stadiu conceptiune libertará a ajuns,
ce crede crede el cá este necesar traduceti
litera clar a legii

www.dacoromanica.ro
 112

bine a poporului. El este mai bun judecätor. El

merge sigur spre civilizatie, spre Dati-i
ce vrea cât trebue. dati sau,
cazul mai räu se trezese in el
atuncea; cazul mai bun, el dispretueste curând
cele ce i s'au dat färä care nu
stie ce nu are ce face ele,
indiferent, calea pe care a apucat, lásându-le
celor, cari sub masca a interesului
pentru a dragostei pentru a enluziasmului
pentru progres au harecit favoarea momentaná a
rului, intrecându-se reforme netrebuincioase de
nimenea cerute. nu profitori ai igno-
rantei sau a poporului trebuesc alcátuite
trecem la al doilea element. Am väzut
dreptatea.
Dreptatea este limitarea egoistice in
cietate prin recunoasterea libertätii In
este dar, din punct de vedere al legiuitorului de
infrânare al exceselor libertätii, mijlocul de armonizare
diferilelor antagonizrn. dreptatea
o abstractiune nu o necesitate vitalá, o
calitate a vietii, nu conditiune a ei, reiese
poate vari aplicarea ei dela individ la individ, ci este
una pentru toti. Specializarea ei, aplicarea ei mimai unor
indivizi sau unor clase de indivizi, atrage negatiunea
nimicirea ei. Dreptatea duce la privilegii,
de legea XII table formala
celebrá: ,,Privilegia ne irroganto", care a dus la doctrina
unanim recunoscutá a condamnrii legilor personale; drep-
tatea de la tirania unei clase, la diviziune
aceleiasi la dezechilibrul
la lupte intestine. Legiuitorul este dator
elaborarea legilor sale de aceste adeváruri.
Al element este solidaritatea. Sentiment
la slabc din ideea pentru propria con-
servare perpetuarea speciei, a luat forme diferite
istorie, evoluând sfera din ce mai
ajungând In epoca contimporanä fie con-
ca un ideal al omenirii.
Solidaritatea a fost la instinctul obscur al
apárärii reciproce prin unirea fortelor Ru-
solipedele sälbatece au dat exernplul
acestei gregare, dezarmate de
formidabile ale carnivorelor.

www.dacoromanica.ro
 ea a luat familialä
apoi a mai urmä
sub unor morale da solidaritate
religioasá, de solidarilate
actuate da solidaritate
Acestei idei a solidarilätii umana la toate
sociale pe la popoarele
lume pe i s'a dal la veacului al
numele fraternitale.
Am arátat aiurea este o vorbá
care nu coräspunde unui religios, nici unui
adevär care nu pute fie una din
visatede oamenii revolutiunii franceze pentru a
lumea veche. care a pe
imperiile puternice a schimbat timp secole de
ori a pämäntului, a fost nu
pe
fie
lucru -
libertatea. Fralernitatea
sentiment de afectiune
dinainte
- nu
peire.
ce tine - din nenorocire - persoanele,
ele este interesul.
$i este inlemeiatá interes. Pe interesul
mai legitim, mai
acel al
este dar

ar dar conditiunile
ori formule legislative. Fárá lagea
se naste shiloadd, neviabilá, germenul
peirci sale. teorie ar o apere este
nefolositoare. Poate poate
poate aprinde chiar racila ei
subzistä edificiul frumos
intelectualá retoricd,
gol. menit se din
vedem cum se in.
epoca conlimporan se particular
noastrá.
Mare le Planiol. profesorul strlucit,
conskleratiune a mai
al de elaborare a legilor
urma atribuirei sufragiului universal
a dreptului a ce obtin
8

www.dacoromanica.ro
 114

rilor, de obiceiu mai apti mai

ci cei au cultive mai bine cercul
spirit luminat, o somitatea un
ar aduc mari servicii
lament este oricând de a intr in adunarea
legislativä de primul obscur din localita tea uncle
se face alegerea. primul inconvenient. Al doilea
problemele sociale acuma sunt din In ce mai grele
din ce ce mai complicate, cerând deosebite
pricepere; dar fluctuatiunile jocurilor
combinatiunilor politice se introduc chiar la bune
amendamente acceptate sub diferite care
economia legii.
Aceste critici aduse de Marcel Planoil fran-
ceze se potrivesc tot de bine românesti,
agravarea legislative, care tara româneascä a
forme acute, ministrii uitând prima linie sunt putere
gloria exercitiul
la puterea legiuitoare. la noi se
sub un regim reprezentativ relativ la un popor
o civilizatie inferioará celor din
Europei.
s'a resimtit acest inconvenient, s'a
cunoscut nevoia unui organ de examinare a legilor ce
se de coordonare a cele care
nu sunt menite fie abrogate de noul legiuitor. Dar
ce poate face Consiliul legislativ se
parca dinadins puterea executivá acea
giuitoare?...
Relevând ca urmare neajunsurile siste-
actual de legiferare, procedeaza
autorii legilor.
Pe acestia am mari ca-
tegorii: acea a acea a oamenilor practici-.
sunt la rândul de feluri: ce
bun al naturii cred
prescrise de ei umanittii
ferinde.
Pentru fondul legiuirii e Firea
omului in special a e indiferet
ce lege dai. Se va cu Nu intereseazá
dai, ci dai. de-al
misiunea
a ce au predecesorii, care
apriori dundlor, a dispune

www.dacoromanica.ro
 115

tocmai contrariul, convingerea societatea se

va transforma azi pe gratie impuse
in noua legiuire.
nu sunt mai primejdiosi.
exemple? la legiuirea sovieticd
dezastrul primejdia utopiilor.
Noroc majoritatea elucubratiuni
societätile omenes-ti pe
anumite rafturi sociale, directive anumite
norme de traiu de desvoltare strict determinate, se
pot chiar se nu e pentru
vreme. Constiinta popularä se revolt impotriva unor
asemenea tentative ele se präbusesc, nu
temeiate pe vise provocate de prea mare increderá
sine a autorilor Niciodata versurile
unei scurte poezii familiare tuturor pe care
desigur o cunoasteti cu totii nu au avut o mai
aplicare este de aceste legi utopice:
ce se
pe
moartä, e se
urmare poruncilor coprinse in ele se
aplica
Dar mai sunt legiuitori practici.
Acestia ce vor: ceeaoe pe
Ceeace le mreste puterea, le
derenta. Restul e indiferent. Juisori ai puterei, oportuniz-
e legea ei in viitor nu-i preocup.
de legiuitori tara ei
sunt periculosi. Noroc se usor des la
Statului o ternare binefctoare face
aproape automatic allernarea guvernelor la
ce a dres precedent
schimb a stricat.
am gäsit o de legiferare.
mai la cauzele care la facerea
gilor nepotrivite, teorii juridice inexacte pernicioase
cele pe care le semnal Faguet ca fenomene comune
democratiilor moderne: cultul teama de
responsabilitate? Poate i-ar locul constatárilor
sale la noi? Distribuirea demnitätilor politice Stat
organizarea mai toate cele insemnate
politice, sau mai bine zis sunt considerate ca politice

www.dacoromanica.ro
 116

sunt insemnate, la
as zisul cult al Din el provine ca corolar
teama care nu e stare s In-
o. social, gseascd solutiunea
o expue precis al se
teme firesc rspunderea
ar fi dezastruoasä ci ceeace
ar fi mull mai de ar fi pentru el.
De aci acestei prin co-
misiuni care studieze prin
vocarea a mai multor
mai bun a unor competente a nocempe-
tente, care nu se pot pune de acord, chip fatal, deck
prin concesiuni asupra chiar al
Sau. fondul este respectat, prin addogirea
de sub exuberanta
abia de se mai tulpina
procedeazil la alchtuirea legilor in vechea Dacia Felix
släpânirea Romei!...
coespundd de legi legea naturald?
teoria juridic ele
chiar bun sine, nu
devine un când se contrazicere geniul ju-
al poporului, sa obi-
dela strdbuni? Desigur da. s'o do-
nu avem câlev
Nu multe. ar s fie. Cci e
nepotrivite alte legi vigoare, eu spi-
ritul dreptului apli,care, ideea pe care
face despre drept dreptate. numai, in-
tAmplare, care ajung dovedeascd falsitatea vietii
noastre juridice.
primul s ne ocupm
care intro-
conslitutiunii belgiene la noi firese
ca forma aplicri de princip4i
mintea sufletul poporului nostru. Ideea ruperei tre-
odios. de rusine favoare. Crea-
rea notti
minterea - o
pe care -
nostri
aiurea
-
Nu e de mirare Constitutiun2a nu a
fost potrivitá pe mentalitatea juridico-sociald a
porului nostru, spiritul ei n'a fost
ei n'au fost aplicate, violarea a

www.dacoromanica.ro
 117

venit o agreabil ocupatiune puteau

acesta un pretext de atacuri in contra
violatorilor din nu apucaserd o
calce sau incetaserá prin forta lucrurilor de a o mai
dispretul d3 Dar cine
mai serios ele? a crezut Nae
gescu Ventureanu? Poate. $i Dar oamenii
Oolitici au avut vreodatá cultul institutiuni
a alciltuirii sociale române? Nu! o totii. con-
este o minciunä.
;,legea legilor", care prin definitiune e e
ea mai este drept fie de
nu corespunde eu necesitätile vietii noastre politice
sociale, conceptiunile noastre asupra acestei vieti.
de violarea dispozitiunilor constitutionale
ne reci, indiferenti, sceptici. Cum s'ar pute
ceeace nu se prin forta lucrurilor. Cum s'ar
nimici ceeace nu exist5. deck hârtie? De aci apatia,
lipsa de reactiune, descurajarea tuturor avânturilor
tuturor initiativelor generoase câmpul ariviz-
tuturor tuturor apetiluri.
Dar afará de aceasta mai observärn o
intelesul al Constitutiunii anumite
falsificandu-se astfel eu viata
constitutionalá. de executivä. Ea se
exercitä de Rege prin sii, cari numiti
revocati de Suveran. guvernul este reprezentant al
Suveranului emanatiune a lui. In fata lui avem reprezen-
tanta natiunii, care este Parlamentul. Mersul constitu-
ar fi urmätorul: ca putere executivi, ministrii
nici o parlamentul, ca legislativ5,
reprezentanti ai Regelui lucrând deci
parlamentul la facerea sunt colaboratori ni-
Viata politicá jocul partidelor a schimbat
aceastä conceptiune, sunt realitate reprezen-
tanti ai parlamentului nu ai Regele se fereste
un ministru, ca provoace o crizá par-
lamentará. Regele e constitutional, atunci când
parlament numirea
legáturá parlament guvern face impo-
adevärata libera discutiune a legilor propus?.
Ministerul e care ultim resort; care se
substitue fapt parlamentului. Ori e al Regelui, nu al
natiunii. iatä se dela adeviratul

www.dacoromanica.ro
 118

toemai când se crede e mai res-

p a
eroarea curent
aci guvernul poate
format constitutionaliceste din parla-
fi o un
sfat de prudentá exercilare .a prerogativelor regale, dar
niciun caz nu e o impunere
cite dispozitiuni neapli-
pe când se näscocesc inlangibile, care
in Conslitutiune!...
Unde e obligativitatea instructiunii
liberta tea libertatea eca
a
Evident, justificiiri pentru se gsesc
nu aceasta intereseazd. Cceace prezina
interes nu se e
nepotriviti eu felul de traiu al nostru.
Cum nu sunt ce
aproape saptezeci de ani sunt uz tarit Nouilzeci la
din nu vrea sú codul civil!... Tes-
lamentele tot cu moarte se fac; sotul supravie-
tuitor tot mosteneste sotul mare
tot din inzestrat de fie e fie
e copilul tot casa Orin-
la orase, nu si tie
cxistenta acestui drept tränesc, ce se aplic in
de multe ori impotriva codului civil francez,
la noi. replica la semnalarea acestui inconve-
nient este unanimitatea cazurilor: cum a mers
de acuma
Ei nu! Nu poate meargii. merge astfel
se face din indiferentii, din poate,
pot la dectidere nu la peire
popoare.
S'a introdus la noi un sistem guvernmânt o
formi administrare a treburilor publice, care
roadele folositoare popor
constient o opinie reactioneze la
cea mai atingere a publice, la cea mai
a regulelor de corectiludine, la cea mai
mica nedreptAtire unui membru al societiitii.
putut nu ce a acolo unde
nu pe nimeni, necoreclitudinii este
o simpaticä unde indignarea este
trecilloare ca roua diminetii, criterii politice sigure

www.dacoromanica.ro
 119

nu unde o o plcere
o ocupatiune tot minutul multe ori un
traiu.
S'au prin legea electorald massele poporului
viala politicd, de a se prin sntatea
a poporului atmosfera politicianizmului.
S'a libertalea ingrädire.
Rezultatul a fost cangrenarea acestor masse de spiritul
rän polilicianizmului, darea elementelor
care nu au nimic de care face
minti nestiutoare sä abuzeze puterea bor. S'a ridicat
o fata primejdiei prin cota
guvernului alegeri. Acum se desfiinteaz cotá.
Fireste. juridiceste e rationl; e legal.
Toate puterile Statului natiune. S'o lásm
spue ce vrea. n'o ce vre?...
In Poloniei existá care
liberuri membru al seimului una-
nimitatea hotárari. Jurisconsultii justificau
zice ilustrul Zalaszowskv, vreme ce
legile privesc pe tot trebue aprobate de
toti". Dar poetul Kochowsky el: o
fiat a o
veto noi pierdem jurisconsul poet,
poetul a avut
legea, teoria corespunde cele
mai cazuri mentalitatea
realitatea socialá. Dar corespund dreptatea
aceste legi, care se o rapiditate verti-
se potrivesc ele mäcar principiile de drept?
Am o lege fiscal, care dreptul de succe-
stabilit codul civil din atáti juristi din
ment. nimeni n'a semnalat anomalia acea sta. Dar aceasta
n'ar fi legiuitorul fiscal nu s'a multumit
dreptul de succesiune al anumitor rude s-1
dea Statului. A fäcut nu nici codul civil: a
desfiintat rudenia. Articolul 676 din cod spune rudele
mostenesc la al doisprezecelea grad, nu spune
dela acest grad nu mai rude.
compunerea familiei. Nu mai sunt rude
la al patrulea. Nepotii verii
nu mai sunt rude din porunca Marelui Vistiernic!...
S'a fäcut improprietärirea, mare,
operá Poate nu s'ar fi fäcut de
nu erau conditiunile favorabile acestei reforme, pe
care le cunoastem totii. Dar ar fi fost

www.dacoromanica.ro
 120

mai putin mare mai dreapt, ar fi corespuns

formule juridice ar fi o de
dreptate. ar fi fost pe
Interesul de a se celor putere de pámnl
eri suficient ca legitimeze reforma.
.Dar s'a ca la rizboiu
apere tara desrobeascd neamul.
pentru pentru patriei!... letopisele
rilor cercetati arhivele treculului nostru nu o
gisiti as pentru vitejie, da deasá
de pentru niciodatal...
consecinta a ci nu s'a dat
la muncilori ci la ce nu munceau nu 1-au
Cum s'a dat, nu ne intereseaza. Dar daci
s'a dat ca recompensd ce au luptat
s'a dat ei au sAngerat, au luptat au
Nu cumva s'a ficut o aplicare aci a acelei
clasi. care am trebue condamnatál
Dar as cum s'a dat, ce idei a putut trezi mintea
poporului nostru, proclamare
trebue Ce nu poate facä
si se ce apetituri mercenare?... Nu s'au
nostri la aceasta.
Si exemplele? Ar fi atât de multe ar
atât de dureroase. minunata,
binecuvântath poporul mândru, viteaz,
perseverent, care a perpeluat timp de secole
lalinitatea hoardelor ordiilor de toate
de toate nu meriti nu dezin-
teresare. Tara, pe Dapontes o numea mai decât
lumea intreagi, cuibul de eroi, cari au
ei ca. au stropit-o sânge, meriti nu numai
devotament, i se cuvine de tot timpul
de tot minutul, de soarta ei, preocuparea de
jertf neprecupetitá pentru märirea gloria ei.
aceste sentimente poate va
rmâne in cugetul celor ce-I vor auzi ceva din
de alarmi, mi-am permis semnalez primejdia aplicirii
zilnice teorii nepotrivite cu realitatea
primejdia ce se tot mai mult
viata viata primejdia de a
du-se ea edificiul al mari, visul tuturor
marilor suflete românesti de pe vremuri, culmea depe care
nu trebue si se mai coboare niciodata neamul românesc,
pe noui la rândul
menirea sa culturala civilizatoare omenire.

www.dacoromanica.ro
 5.

Peurma calului-vapor
Conferinta d-lui C. Tullea.

14 Decembrie la 9 seara,
Tullea a la Ateneul Român conferinta titlul de
mai sus.
D-sa cum productia, special de la
coace. pretului de cost, nu a dus la
rezultatele dorite
Masinismul pus in miscare cai-va-
pori räspânditi pe tot globul, a dus la
rea unui formidabil la agrcultorilor.
Cauza principalá, D-1 Ing. Tullea o vede faptul
industrialä, pentru a obtine ale pretului
de cost a actioneze asupra mânei
lucru muncitoare concedieri, desi economia ce se
felul acesta iluzorie.
compunerea pretului de cost
intrá ca posturi dobânda amortismentul,
acestora productia n'a actionat nici un fel.
In vremurile acestea de rationalizare
amortisment" este mare, tendinta de crestere
economie prin utilizarea de masinism perfectionat
echivalent concedieri de muncitori, de
terea respectiva a amortismentului.
Pentru a se actiona posturilor
posturi care prin vor aduce
o realá a cost, d-1 Ing. Tullea pro-

www.dacoromanica.ro
 122

pune urgenta trecere la o productie concentratá, pe uni-

tati mari. In acesta, cele 2 poturi vor fi
siderabil va o a
vietei.
D-sa mai la prima vedere s'ar
centrarea ar avea sine elementul coIectiv, o
gere a individualismului. documenteazá real-
mente e vorba numai a se trece de la o de individua-
lism neorganizat dezarmat ca de azi, la un indivi-
dualism select armat.
situatia de azi Rusia nu poate ne
procure o colectivizarea
care se tinde acoto, inseamn transformarea Rusiei
furnizoare de materii prime Europei special
Americei.
Noi ar trebui imediat tragem
concluzie, nerentabilitatea agrieulturii
facem aceea ce vor face cetelalle cereatele
tine ale Rusiei: Industrializarea produselor solului.
Real pericol Rusia nu va ziva
va va (are grije America
ca Germania ca aceasta se de
se de individ.
atunci solutie a
problemei este organizarea productiei pe unitti mari,
cu controlul energic Statului.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
Cursuri la Universitatea
Ateneului.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Discurs de des6liderea cursurilor la
Universktatea
la 13 lanuarie 1930. ora 6 p. m. de D-I tefan C. Joan,
Rectorul Universitatii Ateneului.

Doamnelor Domnilor,
Universitatea Ateneului al
zecelea an al existentei sale, constatm o deosebitd
satisfactiune rezullatele din ce ce mai
m.ultumitoare date de munca personalului didactic,
lature a a
succes la o necesitale mutt
parte din presk care ne-a onorat laudele ei, ne-a
n'am Universitätei noastre o organi-
strict inscriptiuni
programe fixe cursuri specialitti examene, bine
la functiuni publice, ci
pentru acele persoane care sä se
Räspunsul nostru este foarte simplu. Intentiunea Co-
mitetului a Universitale,
a aceia de a marelui public noi, setos de
o dela inältimea se vulga-
rizeze chesliunile literare, artistice, financiare,
economice, politice sociale.
$coala care rsboiu singura
distribuitoare de micului numr de privilegiati
ai nu mai poate face simtite de
toti a se in massele ale populatiunei
României Mari progresele cuceririle
de omenire, pe tárâmul spiritului pe
acel material.
mii studenti greu pot pro-
Universitätile

www.dacoromanica.ro
oficiale; de sunt tinerii care nu mai
locuri licee: fine, ce de mare este acea
categoric de oameni deja maturi care n'au avut fericirea
de a se la Statului. mai multi
acestia cu nesat se ei din binef
cerile civilizatiunei, pentru a pute lupt lesne viat.
Acestor categorii de numerosi studenti de toate
stele a deschis ales Ateneul acest altar mo-
dest de culturá romaneascä, nici o obli-
pentru ei o regulamentare ded-
camdatä.
Este posibil ca Universitatea
a urma mereu o cale ascendentä in mersul ei,
viitor apropiat cerintelor exprimate de o parte
a presei, de a cursuri paralele acele ale
de Stat, cu inscriptiuni,
diplome. - toate categoriile
de publice din functioneazA
create conduse de initiativa particularä.
Doamnelor Domnilor, sunt mod deosebit miscat,
acum 65 de ani, tot luna
Const. Esarcu a pus bazele Ateneului prin o con-
ce a tinut o salá dela Ministerul de Culte
structie, astázi 1930 avern,
admirabil transformat sub conducerea d-lui dr. Angelescu
dupä planurile colegului nostru d. arhitect Fonescu,
deschis salonul nostru de de
sculpturá, cinematografe culturale, deschidem
rile care al zecelea an de existenta,
curând vom inaugura bibliotecd mare
frumoasá.
la toate aceste manifestatiuni culturale, mai
expozitiunile permanente de precum
ciclul obisnuit al conferintelor de seara care
se tin din Decembre la putem
legea nesträrnutatá a progresului a clomnit
ei la Ateneu mostenirea ce ne-a
lsat C. Esarcu a fost de nostru Presedinte
la cea mai mare desvoltare.
Comitetului Ateneului care mi-a
cinstea de a conducerea
dela crearea ei, declar deschis anul
1930 dorim ca rezultatele ce va da fie tot mai
ciate de marele public, cuvântul distinsului profesor
d. Trancu-Iasi, pentru prelegerea sa despre
Societätile Anonime.

www.dacoromanica.ro
 1.

Societatea Anonimä
Rezumatul a 5 lectiuni 13, 20, 27 3, Februarie 1930).

are o psihologie specialá: are banul

reprezentat printeun lucru concret, prin toate
posibile, conform fie contra unui furt
sau contra unei exproprieri.
Când devine actionar, este o
largä. de o galantonie care se lasá
chiar furat protesteze.
Este cu totul un alt deck atunci, când banul
lui se afla sub
In de depresiune pe care o
este necesar ca lumea mai amánuntit
Societatile Anonime, mijloacele de control, potrivite
tru da searna de eventualele ale
averii lui depuse acolo, pentru a putea ceti bilantul,
tând astfel controleze destinatiunea lui.
statistica din 1927, avem cam 2700 Soc ano-
nime, reprezentand un capital de 38 miliarde lei. Mai
apoi 1822 de Soc. cooperative, reprezentând un ca-
pital de 3 miliarde lei.
Cadrul cooperative, având tot forma de
Societate Anonimá, cooperatia interesatá cru-
tarea banului e util pentru cooperatori
acest mecanism. Din nenorocire foarte putini sun
aceia care cunosc acest mecanism de covârsitoare impor-
pentru viata comerciala, financiará industriala a
Anonime.

www.dacoromanica.ro
 128

Azi Anonime, au ajuns

pricina crizei generale, spiritul de
mie a distrus la oamenii, cari economisind prin
economii, le-au in
uni ale unor Anonime rezultate foarte
din pricina unei administratiuni nepreväzMoare.
Acest fenomen se toate straturile sociale.
Intelectualul caruia i s'a averea
din pricina relei administratiuni ale unci Soc.
pierde un desorientat.
Oamenii de o categorie inferioard, se dedau viciu-
rilor, mai având incredere pastrarea economiilor
intreprinderi anonime. La Câmpina, maestru
sondor mi-a declarat: Mai bine beau banii, decât
la o banca".
Ce va a . situatiune ideia se va
generaliza?
Râvnim la capitalurile care putem
pune valoare trii noastre. Menirea acestor
capitaluri este de a formarea capitalurilor
nationale. Capitalul este economisit,
pus serviciul noui produc(uni.
Ce se va când se va convinge-
rea, traiul dela o zi la alta este mai comod, priva-
tiunea prevederea o nevoie villoare este
inutil.
Noi cari avem posibilitatea prevedem aceste feno-
mene sociale, suntem datori atragem atentia asupra
strivirei distrugerii spiritului economie. Este o dato-
rie primordialá a desvolta
acest spirit.
Odinioara, acum 30-40 ani, acest spirit de
a se defsvolta. Se formase ideia, am
tat independenta pusca, independenta
o dobândi 'numai
Preocuparea aceasta nu se
directiune.
La Iasi un a pus bazele unei case
de de chibrituri
câtiva colegi, profesori au
de economie
treprinderea de modest, a devenit o mare
societate economic, ce zeci de milioane.
Incepuse pe vrcmea o pen-

www.dacoromanica.ro
tru casele de economie depuneri ale Statului, pentru
populare.
Poporul nostru avea atunci ambitiunea dobandea-
o depliná.
Cât de departe suntem astázi de ambitiune!
Spiritul de economie este pretutindeni
desvoltare; in State le Unite lucrätorii dispun de
imense: in Cehoslovacia economiile repre-
cifra economiilor lucrätorilor nostri,
90!
Aceste observatiuni generale, privind spiritul de
nomie, direct
buna funclionare a anonime. Dela micul
ntor 100 lei la Banca popularä, la marele actio-
nar, posesor a mii de toatá lumea este
de bunul mers al anonime, care
una din caracteristicile ale desvoltd,rii a
Capitaliste.
Societatea este unul din
menele cele mai interesante ale evolutiei noastre sociale
economice. se negociazä la Burs, capitalul
Anonime trece astfel din stä-
pânii se in fiece entitatea
comercialá care este Societate
ei continuá resimtá trecerea
capitalului ei reprezentat actiuni, din
De aceia socotim este o educatie a actio-
narului. pentru cä instruindu-1 asupra miei
Anonime, punem la de eventualitäti,
cari pot fie fatale.
Cu toaate Societätile Anonime sunt o creatiune
gäsim totu dreptul roman intreprinderi
ca de cele pentru incasarea impozi-
tului. formate din publicani
In epoca Anonime
de publicitate; Codul de impune ca toate socotelile,
incheieri de bilanturi, generale, deliberdri ale
Consiliilor de Administratie, se la lumina zilei.
Codul de actual din 1887, când a fost
tradus italian, cu oarecare
la acea era vigoare Condica Principatelor
Unite dela 18-10.
In acea condick se prevedeau trei feluri Societäti,
ar corespunde astzi: Societtii nume Colectiv,
Societätii Comanditä Societätii Anonime.

www.dacoromanica.ro
 130

Societätiilor erau vechilii codul

mânese prevedea ca afacerile conduse de
glasurile mai de ceiace
majoritätii.
Actul autentic de prin tribunal la for-
unei societäti, corespundea Decretul
acest act, se fac statutele societätii, o
care a actului de constituire.
actul moarte al societtii nu se face prin
Tribunal. la urmá, se inregistreazá
ce clecesul Societiltii este mersul
Dupä o mentalitate a spi-
de ridicare intemeiatá pe merit, a
menilor capabili muncá, sodoteal, pre
vedere cunostinte. ca
färä necesard, ajungá mai sus, de multe
ori fiindu-i o adevratä ascensiune la
care e indrepttit.
Aceasta este concep(ia de
miscare a este Soc.

www.dacoromanica.ro
 2.

Spicuiri asupra artei.

Prelegere tinutä de D-nul 1. B. Bobescu la Universitatea Ateneului
la 22 Martie 1930.

Domnilor,
Academicianul francez Brunetière a pe vre-
muri conferinta sa: L'Art et la Morale" spunând
cului va fi: plicticos, obscur nu mai putin banal.
Cred nu Brunetiéré, nu pute fi
banal, obscur, iar cuvintele spuse erau expre-
sia a gândului
Eu care am strAlucite a lui
netiére, mi-e prelungirea de vorbin
despre art fiu adevärat: necomplect, obscur;
chiar, m'asi ca nu fiu prea lung, spre nu
devenni plicticos, expunerea ce voiu face.
Cc e arta? credeti e usor dai adevrata defini-
a artei?
arta: Modul de a face un lucru dupa
o aceastä teorie, am
muzicantului a poefului, a a chirurguli, etc.,
fiecare face metode in opozitie cu
natura, care are creatiunile ei mai mult de
In mod absolut, Arta, cuprinde acele manifesta-
ale omului, ce au sentimentul,
spiritul, cu imagina(ia cum ar fi: pica-
arhitectura sculptura, tot ceeace, pentru a exist,

www.dacoromanica.ro
 132

necesitá interventiunea eu a spiritului. S'a.

mai spus Arta e Estetica aplicald, artistul e o
ce treste Imprejurul nostru arta e un
tesug util ca mestesuguri, bine
fehil ei. Socot, teoria aceasta din
o o mare diferintä chiar,
alte manual, devine cum
bine spune scriitorul francez Etienne sa:
L'Avnir de o la fel intelectualul,
nu are viziunea fie imaginativd, fie perceptivá a
rei determinate, ce trebue iasá din luerarea sa. Viziunea
aceasta este artistului adevdrat, pentru ca
poatá produce frumosul". nu tot este:
sculpturd, arhitecturd poezie sub
tele forme, frumosul.
Toate oare sunt frumoasO?
divine, tablourile, edificiile, se pot
considera opere de sunt oribile,
poezii lipsite de armonia versului, eMe bucti muzicale ne-
pläcute edificii neestetice. atunci, trebue
existe pentru ca o lucrare fi
artistick acest caracteristic artei este primul
drumosul". Dar, acum ce este acest zis
frumos" care materia a artei, ce
el? S'ar lucrul nu este
toatä lumea se presupune ce este frumosul.
toate acestea, nu este usor, de ani ani, se
chestiunea, mii de volume s'au asupra
subiect, de totusi, nu s'a putut
precizie ce e drumosul". carte
asupra esteticei asupra acestui un
ceeace a indrituit mai de mult, pe un scriitor german
Julius o carte asupra acestui
controversat, pe care a intitulat-o: Enigma
mosului".
Germanii definesc frumosul" felul Englezii,
Francezii Spencer. mai apoi Taine, dau
definitiuni ce nu se una alta acestea
cu cele date de: Baumgarter, Kant, Fichte,
Schiller, Lessing, Schopenhauer, Victor Cousin etc.,
aceasta, ne ducem mai
depärtat, lumea la definitiile date de clasicii:
etc.atunci o Intrebare
se pune: Ce este aceastá stranie notiune a fru-
mosului". care pare la prima vedere de pe

www.dacoromanica.ro
 133

care nimeni nu poate o

dar care bine spune nu a impedicat
teticiani de a clädi pe acest frumos",
asupra artei? la dat Julius Mil-
cum väzut cartea sa: Enigma frumo-
Englezul Home spune: frumosul? e ceea
"de s'ar päre spune
frumos, ce-i frumps, e frumos ce'mi place
Home alti esteliciani, cari ca
transformdm chesliunea ,,frumosului" chestiune
de gust; atunci ne isbi de o dificultate darea
unei definitiuni, cci se poate pune intrebarea: Ce
este gustul? mai greu explici ce este un
care place dar nu place alt cuiva; unnia
place un lucru altuia nu? drept cuvânt ne
putem ce de e estetica, care nu
preciz definitiv legile artei, legile acelea, care o
operá sä nu mai poatá fi la discretia frumosului sau a
gustului?
Arta propriu zisä, nu poate multi
o numai un object de pläcere, desfätare, arta
o mai mare, cu mai
ea e organul vital al umanitt2i, care
de aci
o apropiere
sentimentului
artá,
- ratiunei
oare o
Estelicianul german dis-
pe vremuri problemele de artä afirm
eä este o curatá nebunie, morala
artá. El spunea arta ar urma fie eminamente
atunci, uncle opere artistice, uncle
rile lui Goethe, a lui Shakespeare, nu ar pute
considerate ca opere de artá. Oare Italia, din Secolul
al al XVI-lea, perioada mai cumplite
ruptiuni. cum sunt de acord s'o spun toti istoricii,
se poate fi consideral ea ca o epoc,
care morala mâna fiindc pumnalele
cari intrau adânc piepturile victimelor,
ciselatc de un Benvenuto Nu! Artistul
torul, nu trebue fie un predicator al
operile opere ce forma nu trebue
nici sä desconsidere totul decenta morala.
Pe viziunea artistia necesará artistului ade-
marele artist trebue s opera ce

www.dacoromanica.ro
 134

personal. as se dece operile

casi a scriitorilor nu sunt la fel. Opera a
lui lo de a lui Rafael, Leonardo Vinci,
Rembrant, Rubens, ori Michel-Angelo. din
acesti mari ai lumei au imaginea su-
fletului a idealului ce se in
feluritelor popoare. Arta italianä, de cea olandezä,
cum aceasta la rândul ei se deosebeste de
etc.; rasa nordului, special cea
olandea in artá realismul
când sud reprezintd strlucirea geniului latin.
chiar latini, se dânsii, fie-
având o conceptiune descrie
prin ajutorul culorei, al penelului, sau al
condeiului. Un artist italian secolul al redâ
totul de marmorá ale unui Foscarini,
pe Canal Grande" frumoasa Venetie, cum
timpul nostru, un Puvis Chavannes spre ex. a
redat acele cap'o d'opere murale, din dein
Sorbona Parisului, sau: La vie de
Sunt sigur ar red, nu mai putin
mai de pictorii români,
ai penelului, episoadele de viat de ale
faselor istoriei Neamului nostru, ar fi
Marea Fresc a Ateneului ce de
amar ani ei.
pe acest Mesia care se va
sunt de perceptele ilustrului
german Georg Weber, zugrOvirea
cilor de glorie, a momentelor márete, a stárilor
se ele multá nu fie searbäde
suflctite.
Pentru a de acele opere ce au
prin splendoarea pentru
a pricepe tablourile lui a lui de Vinci, statuele
Michel-Angelo, poemele lui Goethe, Schiller, ori Victor
Hugo, romanele lui Dickens, scrierile lui Byron sau Sha-
kespeare. pentru a muzica lui Beethoven sau a
lui Chopin. trebue o anume pregtire. Nu toat le
la uneori chiar ce au o
intelectuald. Cáci arta nu e am o meserie, ci
transmiterea la oameni a sentiment sau unor
incercate de artist; aceste sentimente nu
se nase oamenii, ce nu au anume

www.dacoromanica.ro
 135

nu pot fi de acei ce nu
afinat, aceia ce duc a muritorilor. Cu
e mai
o
mai pornite
- fie Critica tine
spiritele stint mai
spre -
filosoful
care mediteaza asupra
inspirá dela s'o reprezinte opera lui.
S'a spus de unii plastiee, ca im-
presioneze mai mult, trebuesc unite ele,
in grecia poezia er muzica
acesta nu e absolut nec.?sar, iar Richard
unirea tutulor mi se
face drama care este opera a
viitorului". In dela Bayreuth, artist
Wagner efectele uimiloare de decoruri, masi-
muzia, cu extraordinara tiintä de a
bin tonurile a le face se jocurile
fanteziei, a putut artelor, tot mi-
raculos. ca acest mare muzicant, la
drept original, fie ca un
geniu poetic,- pentru el
pará lui fanatici,
un mai mare un compozitor
mare Beethoven. Exagerarea aceasta a fäcut
von mod glumet:
pun pe Wagmr mai presus de Goethe si de
el face bune deed! ale lui Beethoven
muzicale mai ale Giethe".
este la dansul, muzica
au fost unite, apoi nu este mai
prin desvoltarea picturei, muzicei
aceste pot una de
cu acelasi succes.
, Catedrala Seni din Roma ca
arhitectonic, ca s se o
muzica nu ar adäug nimic la frumu-
profundilatea a lui Faust" sau a
poezia lui Victor Hugo Comedie a lui
Dante nu au nevoe de ilustratii, cum Moise a lui
Angelo nu ar face o impresie mai dac s'ar
cânt sau s'ar Simfonia
a lui Beethoven, ar mai
ar fi cum spune Nordau insotit vorbe.
Pentru a fi nu este nevoe
concentratiunea artelor. Perceptiunea ei, nu se reduce ca

www.dacoromanica.ro
 la grup a o
catiune metodic; este mai
majoritilti oameni, o dome-
intelectual. Arta e
zultatele operilor sale abslracti,
conventionale, absolut de acci
tainele ei.
Odisea, Olhelo Regele
de Taina a lui Leonard9 lui Laocow?,
din Don Juan sau a lui Beethoven,
e dúnsa de se pot intelege,
public mai mare, acei putini ce
expunerea: sistemului de sau
teoria revolutiunilor globului a lui Cuvier un portret al
lui Velasquez sau Van Dyck, e mai usor inteles
o complicata de geometric
pentru a fi arta, nu e nevoe, cum
dem, o concentratiune a artelor mai
pentru a face o adeväratá este
de vocaa(iune".
S'a spus de mult, cá: te poet, am
te asemenea artist, sunt popoar2., ca
grec antichitate, care un individ, se
inclinatiuni artistice. Nimeni antichitate ca
grec. nu a fost mai artist nimeni altul n'a cul-
tivat iubit mai artele plastice special scutp-
ca acest popor, care a arta la
forma, frumosul, pentru el totul deja
scrierile Homer, e un
ezeesc.
In Tanagra mai frumos adolescent
un miel la lui Mercur; iar frumoasei
Sophocle avu gloria corul adolescentilor
lira cu corpul gol
imnul victoriei dansarä jurul trofeelor
dela Salamina.
grec intelege, insemntatea
a nu ne
Grecia artele au fost de cultivate. Mai târziu.
timpurile moderne Franta, Anglia, Olanda
in Italia, unde la Florenta mai ales sub tamilia
ele se poate de Infloritoare. cele mai
sus expuse risc o intrebare.
Poporul este el un popor

www.dacoromanica.ro
 137

tistice se printre
ce au o propriu zis?
in trecut sau a produs opere de
nu se poate tara
poporul este o un lipsit de
artistic. nu am avut un al
de executie felul frescelor lui a-
Tarnaboni, pe care Napoleon I l2-a
luat din Italia le-a dus la Luvru, sculpturd n'am
un un fapt
netágAduit este c poporul toate furtunile
prin care a trecut simtul
Charles Diehl savantul francez bizantinolog
o romeinease a exist&
artistic e destul de sufletul
aceasta nici nici de eri.
Frumusetea vechilor noastre biserici, farmecul
nelor monastiri, obiectelor artä, pe care
toate dezastrele strbunii nostri,
dovedesc aceasta. La mánstirile:
Tismana se admirabile relieve ale veacurilor
dispdrute, care austeritatea bizantine se
cu gratia a sec. al 18-lea,
pandite prin alte prti, lucru
tara scop a cerceta trecutul nostru punct
vedere artei. uncle splen-
dide exemplare aláturi urme
bizantine, se apoi un stil national, mai ales in
arta Ornamentele
poporul nostru simte frumosul. In
noastre apare poezia unni suflet artist.
pe care incontestabil le-a in suflet
frumoaselor noastre plaiuri, privite buciumului,
flucrului a doinelor plangâtoare. Cáci,
muzica deosebire viata un
Un critic francez despre poporul ro-
Acest popor asezat la portilc Orientului,
pe firea vioaie ce latinitatea lui
firea a boemului, unite vraja
a muezinului. In dansurile lui, pe vocalizarea
petatá infinitä a unei melopei fascinanle, are miscári
onduloase alteori isbituri nervoase ce fac tremure
sub sau pe ca ale

www.dacoromanica.ro
 138

dervis, ameteala. fra

riental tara in amintiri
poporul acesta, ce-si pe deo-
parte dansul nervos plâcerea
ce simte extazul de a privi stelele noptilor frumoase
senine
Sub stilului
imaginatiunei creatoare, muzicanti,pic-
tori, sculptori, poeti literati, caute
sublime, strile dra-
matism sau de cc se in istoria
nostru au fost te.
aici mai ales, se vor gsind
subiecte vor av2 de
culori, uncle palide, a Epopeca nea-
Arta literatura
incontestabil, spre progres. E
dorit, ca caute se emancipeze vor
pute mai strine se
spre inspiratie a tot ce e mai caracteristic
specific Neamului.
In momentele sublime uitare de viziune
creatoare a de pictorul
muzicantut, ca ori-ce artist genere se dea-
supra naturei si o lume
semenilor lui, aceste momente de sbor spre
artistul vedere numai
frumosului.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
V

Activitatea filialelor

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 A

de

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Activitatea filialelor 1930.

1.

Ateneul Român Oradea.

La 6 Martie 1930 s'a o Adunare Genera sub
d-lui Prof. Bogdan
neului S'a discutat gestiunea
s'a dat Comitetului gestiunea materialä
la data de mai sus. Conform art. 10 din Statute s'a
Comitetul biuroul pe un period de 5 ani. admite
rerea sunt declarati membri activi ai Ateneului-Oradea
C. Petrescu Ercea, Prof. la facultatea drept din
Oradea Tiberiu Mosoiu conferentiar la facultate.
In biurou au fost alesi
Profesor Bogdan
Vice-Presedinti: Profesor Colonel
Atanasie Negulescu.
Eugeniu Sperantia Gh. Sofronie.
Casier: Victor G.
Censori: Colonel G. Bacaloglu, Valente
Botta.
Membrii Comitet sunt
Colonel I.
Andrei Crisanul
Makin
C. Ercea
Dr.
Dr. Munteanu
M.

Popa

www.dacoromanica.ro
 144

Lista conferin(elor 1929-1930

1. 13 Noembrie 1929 I. D. Arta
gioasä
2. 20 Noembrie 1929 D-1 G. Sofronie: Revizuirea,
Tra
3. 4 Decembrie 1929 D-1 G. Moralitalea in
4. 22 Decembrie 1929 I. D.
torul
5. 22 1930 D-1 Chestia
a dela
Latran".
6. 9 Februarie 1930, Al. Andreescu: Fenomenele
generale ale
12 Februarie 1930, D-1 G. Cristescu: Apd-
rarea a populatiei civile in contra atacurilor
gaze".
8. 23 Februarie 1930, D-1 C. Petrescu Ercea: Chestia
9. 27 Februarie 1930, Colonel G. Bacaloglu: Presa
10. 13 Martie 1930, Augustin Cosma: Munca,
plata ei".
11. 23 1930, D-1 Dr. Minea:
ale curninteniei".
12. 5 Aprilie 1930, D-1 Tiberiu Doi
ai Vergiliu

www.dacoromanica.ro
 2.

Ateneul Român din Giurgiu.

Comiletul de Diree(ie:
Pascal.
general: Savin
Secretar: C.
Casier: N. Ticulescu.
Censori: Nicolae Ecaterina Navrea.
Membrii: N. G. Dumitriu, I. Gbeorgbiu, Mari-
nescu M. Mureseanu, I. Bdoi-Popescu, Dr. A.
Con
Administratori: G. Pasre I. Gulian:
propune, deliberArii deciziunii
1. A da aprobarea contului de gestiune bilantului
pe 1929.
2. A aprobare bugetului pe 1930.
3. A aprob numirea unui al Ateneului, per-
soana D-lui Nidelea Ticulescu, D-lui V. Cochi-
nescu, demisionat, D-lui Ticulescu, membru
comisiunea control, sá se numiascá D-1 Marin Toader,
avocat.
4. A se numirea unui censor locul vacant
prin plecarea din localitate a D-lui D. C. Anastasescu.
5. A aprob se interviná din la Primária Ora-
sului Giurgiu, pentru terenul de pentru fon-
duri, precum la Prefectura Vlasca.
G. A aprobá tiprirea statutelor deciziunilor adu-
generale proceselor-verbale incheiate acum,
cuprinzAndu-se bugetul bilantul.

www.dacoromanica.ro
 146

7. A modul de Intrebuintare al bibliotecii Ate-

neului cu dela 1 Septembrie 1930.

Lista conferin(elor 26 16 1930

la ora 4 p. in.
1. 26 1930, Dr. C.
Opera lui Pasteur".
2. 2 Februarie 1930, D-1 Constant Georgescu: Situalia
financiarA a
3. 9 Februarie 1930, D-1 A. Lupu-Antonescu:
progres".
4. 16 Februarie 1930, D-1 Nicolae Viata
5. 23 Februarie 1930, Al. Lapedatu: Ardelenii
vechiul regat".
6. 2 1930, D-1 P. GArboviceanu:
7. 9 Martie 1930, D-1 Comandor Ion Na-
8. 16 Martie 1930. A. Bassarabescu: Criza

www.dacoromanica.ro
 EXE
VI

Programele
concertelor i serbárilor pe

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PROGRAMELE CONCERTELOR 1 SERBÄR1LOR

date sala de festivitäti a Ateneului Român

cursul anului 1930.

6 lanuarie. Concert simfonic dirijat A. Alessandre-

concursul D-nei Voileanu-Nicoaril (piano .
Brahms: Simfonia Nr. 3, Fa major; Bach: Concertul
pentru piano orchesträ Re minor"; Sabin Drägoi:
Divertisment rustic auditie); Paul Dukas:
vräjitor, poem shnfonic.
11 lanuarie. Auditie muzicalil de Ministe-
rul Instructiei pentru elevii clase a scoalelor
dare din Capita G. Breazul explicatiuni despre
muzica de camerá. Quartetul de coarde Alex. Theo-
dorescu violina I, violina II, Popovici, viola
Thaler, cello) executá urmátoarele Mozart: Quartet
sol major p. 2 cello; Beethoven: Sonata
violiná piano (la piano D-1 I. Filionescu ;
Borodine: p. 2 viori, cello; Beethoven:
Quartet do minor, op. 15 Nr. 4.
12 lanuarie. Concert simfonic dirijat de I.
Otescu. Ceaikowsky: Simfonia Nr. 6 (Pate B.
Förster: Tineretea mea, poem simfonie, 4-t, (prima audi-
Glazunow: Primávara, tablou simfonic, op. Dvo-
rak: Uvertura Carnavar, op. 92.
Concertele simfonice sunt date cu orchestra

www.dacoromanica.ro
 150

15 Recital de pian dat Arthur Rubinstein

Bach d'Albert: Tocata fuga Fa major";
Carnaval, 9; Chopin: a) Fantaisie-Impromtu,
b) preludes, Berceuse, Scherzo (si bemol);
Debussy: a) Prelude, b) Mouvement; Poissons d'or;
Ravel: Alborada Gracioso; Prokofieff: Suggestion
Albeniz: a) Corpus Christi Sevilla, b) Navarra;
lla: Danse rituelle du Feu.
17 Ianuarie. Recital de pian dat de Arthur Rubin-
Cesar Franck:
stein ; Choral et Fugue; Beetho-
ven: Sonata Fa minor" (Appassionata Chopin: a)
Impromptu Fa Valse brillante, Mazurka, d)
Polonaise; Granados: La jeune fille et le rossignol; Albe-
a) Triana, b) Evocation; Stravinsky: Trois
vements de Petrouchka" dédiés Arthur Rubinstein).
18 Auditie de Ministe-
pentru elevii ultimei clase a scoalelor secun
concursul orchestrei Filarmonice
de A. Alessanclrescu. G. Breazul
catiuni despre Simfonie Mozart: Simfonia
mi bemol"; Beethoven: a) Shnfonia Nr. 8 fa ma-
or", Egmont.
19 Concert siinfonic dirijat Georgescu,
concursul pianistei Marcelle Haendel-Reger:
Concerto grosso, Re minor"; Cesar Franck:
uni simfonice pentru piano orchestrá; Rich. Strauss:
Burlesca pentru piano Schumann: Simfonia
n minor".
20 Concert Paul Robeson (bas negru) Ne-
gro Spintuals songuri americane. La Lawrence
Brown. H. I. a) Down Mosses, b) Stood de
Ribber ob jerdon, c) Ditn't ist Rain?, d) Were You There?,
e) Deep f) And By: Avdry Robinson: a) Hail
b) Water Boy; Lavrence Brown: a) Know de
Lord's Laid Handon me, b) Sometimes I Feel Like
a Motherless Child, Din't my Lord Deliver Daniel,
d) Gimme Your Hand, e) Nobody Knows The Trouble
I've Seen, f) Fit The Battle of Jericho; Rosamont
Stand Still Jordan.

www.dacoromanica.ro
 151

24 lanuarie. Festival dat de Municipiului-

26 lanuarie. Concert simfonic dirijat de G. Georgescu

concursul D-rei Madeleine pian Mozart:
.

Simfonia mi bemol"; Beethoven: Concertul sol

major" pentru piano orchestrá; Roussel: Suita
orchestrá Fa Albeniz: Triana, poem simfonic
suita Iberia"), prima auditie.
Februarie. Auditie de
pentru ultimei a secun-
dare Capita G. asupra
Poemului simfonic". Orchestra Filarmonica de
A. Alessandrescu executáurmtoarele Richard
uss: Moarte Paul Dukas:
jitor; Tschaikowsky: Uvertura 1812".
2 Concert simfonic dirijat de G.
Simfonia Nr. major", solo so-
pranä: D-na Maria Snejina dela Opera
Verklaerte Nacht,nocturno pentruorchestra de
Richard Strauss: Din muzica la lui
bourgeois gentilhomme"; Ravel: La Valse, po-
em

8 Februarie. Festival artistic- muzical folosul Sini-

stratilor dela concursul D-Ior: Prof. V. V.
Hanes, care a Relatiunile Franco-Române
in lumina secolului al Mihail Vulpescu ;
G. Melisanu dela Teatrul National; D-na Costescu Duca
dela Opera al quartelului de coarde Regina
Mari't" Nattara, viola I, A. Barbu, viola II, I. Mendel-
shun, viola III Dräghici, cello. . La Filionescu.
9 Februarie. Concert G. Georgescu
concursul nei (canto al D-lui
Casimir Wilkomirski sacrá,
poem simfonic; Simfonia a 3-a (Cântecul
solo sopraná. scherzo
simfonic; Maklakiewicz: Concertul pentru violoncel
orchestrá: Wieniawsky,: Prima din baletulLalite.
Februarie. Concert extraordinar dirijat

www.dacoromanica.ro
 152

de G. Georgeseu concursul (pia-

no . Rhnsky Korsaklow: Uvertura La grande Paque ru-
sse"; Ceaikowsky: Nr. Si minor" ;

Strawinsky: Capriccio" pentru piano

b) L'oiseau de feu", suita de
15 Februarie. de Mini-
sterul Instructiei pentru ultimei a
cundare din G. Breazul
despre ,,Opera Opera D-nele
linescu Stinghe A. Feraru Octav Crstescu,
Alex. Lupescu, Gh. Niculescu-Basu dela Opera
diferite bucáti din: Gounod, Thomas, Bizet,
Delibes, Rossini, 'Massenet Mozart. La pian 1.
Filionescu.
16 Februarie. shnfonic dirijat de
rul Igor Strawinsyk. Strawinsky: a) Simfonia in mi
mol" op 1, b) Feux poem simfonic, op. 4, e)
Scherzo fantastique, op. 3, d) Petrouchka".
17 Februarie Concert dat de Elena
Cerchez. Debussy: Orefice: Ondine;
Schubert: Impromptu; Gavota; Borodine: Au
V. Galilei: Gagliarda (arie pentru
Debussy: La Cathédrale englouite: Scarlatti: Tocata
Bach-Tausig: Tocata fuga Re minor; J. Philipp:
Feux follets; Chopin: Berceuse; Martucci: Scherzo
Liszt: Rapsodia a XIII-a.
23 Februarie. ora 11 a.m. Concert simfonic dirijat
de G. Georgescu. Mozart: Uvertiura la opera Flautul
fermecat"; Beethoven: Simfonia Nr. 3, mi
roica ; M. G. Andricu: Poem, 15 (prima auditie;
ssorskv Ravel: Tablouri dintr'o expozitie (prima audtie .

23 Februarie. ora 31/2 p.m. Concert de 'dat de

Nora de 7 ani concursul
D-lui Alex. Lupescu (bariton dela Opera Marc
Delmas: Castaldi: a) Marche petits
plomb, b) Nani, nani" poupée (dedicateD-rei ;

Mozart: a) Fragment din Les Naces de Figaro", b)

din ,,Flautul fermecat"; Petrini: cu variatiuni;
Au monastre; Marcel Tournier: in
executate la harpá de D-ra D.-Nora-Minilescu;

www.dacoromanica.ro
 153

Reisenauer: Morgenlied; Tschaikowsky: Nur wenn die

Sehnsucht, executate de Al. Lupescu, la pian U. Pessione;
San-Fiorenzo; Idilio (duet de D-na D-ra
scu ; Haselmans: pentru violoncel
Dima: Curcile; Loewe: der
cutate M- Lupescu; Brediceanu: sok) execu-
tat de D. Nora
2 Concert dirijat G. Georgescu.
Richard Wagner: a) Preludiul la Parsifal", b) Siegfried
c) Preludiul la actul aj din ,,Meistersinger
von Narnberg". d) Scena din Walkyria
rea lui Wotan-Vraja , cu solo de bas: G. Nicu-
lescu e) la Tristan Isolda", f) Marsul
funebru Gotterdämmerung", g) Uvertura
häuser".
6 Concert simfonic ordinar (lirijat de Eri -
Weber: Uvertura la Freischütz; Rich.
Don poem simfonic, Beethoven: a)
Simfonia Nr. 8 Fa major", b) Uvertura Leonora'
Nr. 3".
9 ora a.m. Concert dirijat
Erich Wagner: Uvertura la Der fliedende
llaender"; Ceaikowskv: Simfonia Nr. 4 Fa ;
Gretry-Mottl: Suita Joh. Strauss: An schö-
nen. blauen Donau.
12 Concert dat D-1 Mex. Theo
dorescu concursul D-lui A. Messandrescu la pian. G. F.
Sonata Re Sylvio Lazzari: Sonata
major" op. Gaetano Pugnani: Largo expressivo; Fr.
Kreisler: Rondino o de Beethoven Fr.
Kreisler: Tambourin Chinois.
13 Concert dat de Municipinl Bucu-
Alocutiune de Dem. Dobrescu, Primarul Muni-
cipiului: - Imnul Regal, Diferite cântece populare de
N. Oancea Vidu, executate de corul municipiului
condus de M. Vulpescu; de C.
al Teatrului National; Quartetul coarde Re-
gina Maria" executá diferite bucáti: D-1 C. I.
cietar de onoare al Teatrului National, diferite
coruri religioase conduse de Dl. M Vulpescu.

www.dacoromanica.ro
 154

16 t Gil
Joh. Chr. Bach: Simfonia Si bemol" (prima audilie ;
Brahms: Variatiuni pe o de Debussy:
rea (Trei schite simfonice prima auditie Borodine:
la Igor".
23 Martie. Concert simfonic (festival Beethoven)
Beethoven: a) Shnfonia Nr. 1,
Do Simfonia Nr. 9 Re minor", pentru or-
cor, concursul D-nelor Eliza
ianu sopranä , Constanta Dobrescu -(alt
Rabega (tenor , G. Folescu (bas , al corului Soc. Car-
men" condus de Chirescu.
27 Concert coral dat a
C. F. R, dirijat de N.
Ed. Inmul G. Muzicescu: Pre tine
N. Eu due, codrul Fr. Abt:
'n codru; Mendelsohn: Privighetoarea;
Ardeal; Manon: Bemberg:
Arabe; C. Porumbescu: Serenadá; T. Theodorescu: Lu-
mea mea; G. Nu-i dreptate; Vida: Peste deal;
T. Cülinescu: Mocnasul; N. Oancea: depe Ce-
tate; Arii Costinescu
pian Ing. Caravasile ; Vida: Negruta; G. Dima:
Severinului; T. Theodorescu: La rächita
N. Oancea: Bordeiasi, bordeiu, bordeiu; G. Muzicescu:
Vida: Lugojana.
28 Concert de eontrabas dat Josef Prunner,
la pian J. Brahms: Sonata op. 38 mi-
nor: S. Bach: Sonata VI, contrabas,solo; C.
Saint-Sans: Le Cygue; N. Sokolow: Melodie;
Tarantella.
29 Martie. Recital pian dat de D-ra Anisoara
Bach-Liszt: Preludiu
(A ; Begthoven:
Sonata op. Nr. 3 ; Schumann: Variations sur le
nom d'Abegg; Chopin: Fantaisie (A ; Bizet: Im-
promptu (fis dur Rachmaninoll: Menuet; Albeniz: El
Milhaud: 3 Saudates du Brasil; Ravel: Alborada
Graciosa; Liszt: a La Tarantella, b) Rapsodia VI.
30 Concert simfonie dirijat G. Georgescu
concursul pianistului Claudio Mondelssohn:

www.dacoromanica.ro
 55

Uvertura" Grota lui Figaro (Hebridele Chopin: Con-

certu mi minor" piano Albeniz:
tablouri muzicale suita Iberia";
Concertul La major" pentru piano orchestra;
Rich. Strauss: Till EulensPiegel, poem simfonic.
5 Aprilie. coral dat de Asociatia
Nostru». R. Schumann: C. Saint-Sai'ns:
nul R. Schumann: In David:
Corul Abt: Feerie'n C. Saint-
J. Faure: a Crucifix, b Imn
G. Niculescu: Hristos a D. Dor, dorule;
Vorobkievici: Eri azi; D. G. Kiriac: S'a dus cucul; G.
Marando; V. Jianu: Cine'si
'n Chirescu: Mama,; Anastasescu: a
verde S7chinni: Cor
Concert dirijat de Dr. Ernst
concursul pianistei Lubka Kolessa. Weber:
vertura la Oberon' : Brahms: Simfonia No. ,mi
98; Concertul pentru
tra mi bemol"; Rich. Strauss: Moarte transfiguratie,
poem simfonic.
8 Concert coral dat de Soc. Studentilor in
Teologie sub D-lui Clement opescu
cursul D-lor Folescu, M. Vulpescu
Beethoven: Imnul Wachman: Pre tine te
Vorobchievici: Tie se cuvine; Ahle: a) Dumne-
b La Vavilonului; C. Gastrianu: al meu,;
Deodat Severac: Ma Poupée chérie. Doina Moldove-
Cate mori sunt (culegeri populare)
de M. Vulpescu D. Kiriac: Hi, Hai,Hai mur-
gule, hai!" Auzit-ai, de Gh. Foie-
Mai tronul (cor ; Beethoven: lume, ce
e$ti!; C. Porumbescu: Altarul
Gh. $lefanovici diferite populare. Fr. Bazin:
Gloria Patriei; B. Anastasescu: a Doina Ciobanului, b)
Ciobna$ul; Fr. Bazin: Cor de
Aprilie. Recital de pian dat de D-ra Lubka Kalessa.
Bach2Busoni: Concertul Do major"; Cho-
pin: a) Sonata Si bemol b) c)
mazurce (Do major La minor), cl) etude,
e Valse brillante; Rhapsodia No. 12.

www.dacoromanica.ro
 156

Aprilie. Concert de Paste al Soc. Cora le

I. concursul D-nei Ev.
al D-lor Foleseu. Oh. Stefanovici Umberto
Gh. F. Aleluia din oratoriul Messia";
G. b) Doamne Hristoase.
Veniti multime (colinde de Florii D. G. Kiriac:
.

Invierea (pentru voci de femei J. Haydn: Qui tollis;

D. G. Kiriac: din morti a (coruri religioase .

N. Ganea: Du-te dor dorurile; G. Caen: Marioara;

Chire.sicu: Mama (Coruri populare D. G. Kiriac:
.

cucul se Passereau: E frumos bun;

Borgovan: Din Agapia Varatec; G. Cucu: de necaz;
Ivanovici: Valurile Dunrii (Coruri voci mixte.

13 Concert simfonic dirijat de Dr. Ernst

cu concursul violoncelistului Arnold Foeldessy
Dvorak: a) Uvertura Carnava', b) Concertul
minor" pentru violoncel orchesträ;
grosso Si minor" (la pian Dl. E. Kunwald ;
ven: Simfonia No. 2 Re major".
27 Aprilie. Concert simfonic dirijat de G. Georgescu
concursul violonistului Szigeti. Simfonia
Re major" ;Ravel: Letombean de Couperin;
Brahms: Concertul pentru orchestril Re
major"; Liszt: Les preludes, poem simfonic.
30 Aprilie. Concertul Szigeti
la pian de Prof. G. Kosa. Sonata Sol major'
Bach: Sonata in La minor" violina-solo (Grave-
Fuga-Andante-Allegro); Mozart: Concertul Re major' :
Bloch: Nigun diu Baal Shem";
sler: Sicilienne et Straminsky:
rak-Kreisler: Danse slave; Falla-Kreisler: Danse
pagnole.

4 Mai. Concert simfonic muzicei

organizat Societatea Compozitorilor
dirijat de B. Jirak din Praga. V.
J. Kricka: Adventus; K. B. Uverturá pentru
comedie de Shakespeare; J. Meditatie asupra cora-
Vence las" pentru quintelt de coarde;
Via (variatiuni simfonice).

www.dacoromanica.ro
 157

Concert dat D-na Evantia (so-

prand). Brahms: Serenada: Grieg: Solveigs Lied;
Arie din opera L'Enfant R. Korsakoff: Chan-
son Indone din opera Sadko": A. Rubinstein: Ramance;
Gounod: Arie din Faust"; Orangen-
A. Thomas: Arie din opera Hamlet";
Chanson espagnole; Kiriac: Necredinciosul, b) La
dei crucea Brailoiu: La o de stejar; Bre-
diceanu: a) Vai, bäditä, dragi ne-avem!, b) Hoare fui,
floare trecui!, Dragu-mi-i, mândro, la tine!.
II Mai. prime auditie
organizat de Soc. Compozitorilor de G.
Georgesen. Victor Gheorghiu: Viziuni dramatice; Alex.
Zirra: scherzo- simfonic; Rogalsky: Douá schite
simfonice (Inmormântarea la Pátrunjelul" Paparude");
G. Enescu: Simfonia pentru
chestrá (solo violoncel: G. Dräghici).
15 Mai. Concert pion dat I. Filioneseu.
hude-Prokolieff: Preludiu Schumann: Studii sim-
-fonice. op. 13; Mussorgsky: 1. Tablouri dintr'o expozitie,
2. Promenadd: Reprezintd pe compozitor plimbându-se
prin Gnomus: Un strâmbe,
b) vechio Serenada unui trubadur,
ries: Copii jucându-se,.d) Bydlo: -Car polonez Iras de
e Baletul puisorilor f) Samuel Goldenberg
Schmuyle: Doi unul bogat altul
g) Limoges: Femei piatá, h) Baba Yaga: Dansul vräji-
i) Marea poartá din Kiew; Pater Sebastian:
Dolor; Stenger Ch.: Cântec spaniol; Rodrigo J.: Sicilianä;
C. C.: Joe.; Ciortea T.: Mil-
haud D.: Tijuca (trist), b') Gavea (vesel); Grainger P.:
a) Colonial Song, b) Gardens.
17 Mai. Recital la douä piane dat D-na Popovici-
concursul D-relor Popovici, Popo-
povici, Lenuta Seni Jenica Mozart: Sonata
major"; Reinecke: La belle Griselides Improvisate,;
Schumann: Andante Variatiuni 46; C.
Variatiuni pe o Beethoven; A. Sil-

18 Mai. Societatea Ortodoxii Nationalá a Femeilor

a sarbátorit «Ziva

www.dacoromanica.ro
 158

28 Mai. Societatea e pentru protectia

copiilor
31 Mai. Festival dat onoarea D-lui de Saint Aulaire.
3 Iunie.Concertul violonistuluiJean a)
Concert No. Si minor", b) Capriciile XVII-XX
Moses Fantasie o
d) Palpiti.
22 Junie. Festival muzical dat de fostii actualii elevi
ai Maestrului Eliade. S'au cântat diferite din:
Puccini. L. Arditi, Gu,y d'Hardelot, Jossé Serrano, Diaz,
Massenet, Leoncavallo, Verdi, Tosti, Bach
Deodat de Severac.
29 lunie. Banca
din

Julie. Festival omagial M. S. Regelui Carol al II-lea

prilejul la de sublocotenent promotiei
1930. Orchestra Filarmonicii Maestru-
lui G. Georgescu. Beethoven: Simfonia a 7-a; Ravel: Valse;
Tschaikowski: 1812.

21 muzical bisericesc dat Aso-

ciatiile Generale a Orto-
doxe sub conducerea D-lui Popescu-Pasiirea.
I. Popescu- a b)
glas V, Taina glas V, d
I.: Fericit glas VIII, de corul
Cântäretilor. Popescu: Voscresna a XI;
,,Pre noi cântate corul Preotilor.
Pr. Partenie vorbeste despre Hostal Clerului viata
neamului". actul din Viata la
de I. Popescu-Pasärea.

2 Noembrie. Concert dirijat G. Georgescu

a aid dela
. Vivaldi: Concertul orchestrá in La
Brahms: Simfonia No. 3, ,,Fa major", op. 90;
Suita No. 2 ,,Do major"; Paul Dukas: Ucenicul
tor, scherzo simfonic.

www.dacoromanica.ro
 9 Noembrie. Concert simfonic dirijat de G. Georgescu
concursul violonistului Chawsson: Sim-
fonia Si Bruch: Concertul in Sol minor'
(solo de ; Andricu: Suita extrasá din fee-
ria Cenusereasa", (prima auditie ; Ravel: Bolero pentru
orchestra mare (prima auditie .

Noembrie. Concertul tenorului Tito Cacci-

ni: Amarilli; Les Haendel: Largo;
Cesti: La forfaletta,; Schumann: Romance (executat la
pian de Federico Longas); Mozart: Don Juan (Il mio
tesoro); Donizetti: L'Elixir d'amore; Verdi: Luiza
Cilea: L'Arlesiane (Lamenio di Federico ; Albenizi: Gra-
nada; Lonqas: Zapateado (executat la pian de Fr. Lon-
gas).; Padilla: Princesita; M. de lla: Jota; Fagliferrr:
Mandulinata a Napo le; Chi se ne scorda
ochiu.
14 Noembrie. Concert de violoncel dat de George
acompaniat pian 1. Valentini:
Sonata Mi major"; Bach: Sarabande,Gigue
din suita In Re pentru violoncel solo; Bocche-
rini: Concertul Si bemol major"; Fauré: un
Dittersdorf: Granados-Cassado:
Davidoff: La source.
Concert dirijat de G. George-
scu cu concursul violoncelistului Gaspar Cassado. Mozart :
a) Serenada Sol major" pentru coarde, 1) Concert
pentru violoncel orchestr in Re major"; Rogalski:
schite simfonice; Rich. Strauss: Don Quichotte
(prima auditie).
18 Noembrie. violonistului N. Milstein.
Corelli-Kreisler: Folia; Sebastian Bach:
ludio Glazounoff: Concert La major";
Falla: a Asturiana, b) Dans ,.Ein Kurzes
Rimsky-Korssakbff: a) soleil, b Le vol du
Bourdon; Bloch: Improvizatie Nigun"; Paganini-Auer:
Caprice No.
19 Noembrie. violoncelistului Gaspar
ssado. Beethoven: Variatiuni pe o temá din Iuda
de Haendel; Mendelssohn: Sonata Re

www.dacoromanica.ro
 58 pentru violoncel piano; Bréval: Sonata (reali-
de D. Alexamian '; Rich. Strauss: Rim-
sky-Korsacow: Vol du Sgambatti: Serenata na-
politana: Cassado: Requiebros.
20 Noembrie. Concert simfonic al Soc. Simfonice «Mu-
de George Pavel. Weber: Uvertura la Oberon;
Zirra: poem simfonic; Beethoven:
Simfonia Eroica".
21 Noembrie. Concert de (Jaques Thibaud)
pian (Alfred Cortot). Brahms: Sonata La major", op.
100; Mozart: Sonata Sol major"; Debussy: Sonata;
Cesar Franck: Sonata La".
22 Noembrie. Concertul violonistului N. Milstein.
Vita li: Chaconne; Desplanes: Adagio; Tartini; Fuga (ar.
Kreisler); Brahms: Sonata Dohnanyi: Rura-
lia; Wagner: Albumblati; Wieniawsky: Polonaise
23 Noembrie. Concert simfonic dirijat de G. George-
cu concursul violonistului G.
ven: a) Uvertura la Coriolan", b) Simfonia No. 3,
Mi bemol" (Eroica); Mendelssohn: Concertul pentru vio-
Mi minor",; Ravel: Bolero pentru
orchestrá mare.
24 Noembrie. Concert de (Jaques Thiband)
(Alfred Cortot). Schumann: Sonata La".; Bach:
Sonata La major"; Ravel: Sonata; Beethoven: So-
nata op. 47 Kreutzer).
Noembrie. Concert simfonic dirijat de G. George-
Weber: Uvertura la Euryanthe"; Brahms: Concer-
tul pentru i 77 Re minor",
list: Alex. Theodorescu; Wolf: Serenada Schu-
mann: Simfonia Nr. 4 Re minor".
6 Decembrie. Coneertul violonistulni Ce-
sar Franck: Sonata La Goldmark: Concertul
minor" op. 28; Beethoven: a) Romanza Sol major'
b) Romanza La major", 50; Schubert-Hu-
berman: Marsch, op. 121; Chopin-Huberniann: Vals Mi
minor" op. posth. la pian. Siegfried Schultze.

www.dacoromanica.ro
 161

7 Decembrie. Concert Simfonic dirijat de G.

concursul pianistului
certo grosso Re minor"; Chopin: Concertul Mi
minor" pentru pian Cortegiul
Divinittilor Imperiale; Beethoven: Simfonia No. 5,
Do op. 67.
10 Decembrie. Recital pian dat de Emil Sauer.
Bach-Bussoni: Toccata Do major"; Beethoven: So-
nata op. 57 (appassionata); Intermezzo op. 118
No. Mendelssohn: Scherzo din Visul unei nopti de
Chopin: a) Bolero, 19, b Berceuse,op. 57,
c) Impromptu op. 29, d) Nocturna 9 No. 2, Eduda;
E. Sauer: a) Nocturna, b de mer (Etuda de
Liszt: a) Réve d'amour, b) Tarantella Venezzia
e Napoli".
Decembrie. Festival dat ocazia jubileulut
30 Nicu Corfescu. Diferite
cutate de D-nele Aurelia Lupescu, Elena Basarab-Steiner,
Fausta Dr. Botez Romulus Vrbiescu, Vasile
D. Mihdilescu-Toscani, Algazi, Al. Della Pergola,
Octav Cristescu, Miron Mihail Vulpescu, Dem.
Basiliu. Al. Lupescu, Ed. Istraty, D. Cutava, Teodorian,
Bassi etc. D-na Virginia Corfescu. La piano:
D-na Aglae Th. Fuchs.
14 Decembrie. Concert simfonic (festival Wagner)
de Elmendorff. Wagner: a) Uvertura la Valsul
FantomV, b) Siegfried-Idyll, Marsul funebru Cre-
pusculul zeilor", Preludiul la Lohengrin", Preludiul
la Parsifal", f) Preludiul la act. III din Maestrii
din Nürnberg", g) Intrarea zeilor \Valhalla
h) Uvertura la Tannhäuser".
15 Decembrie. datinelor striimosesti de
reprezentate de elevii din
Bucuresti: I. dimineata la Mos-Ajun. II. Nasterea.
III. Colindele. IV. Steaua. V. VI. Oratia de
Urárile Sorcova, VIII. Vasilca. IX.
emul sau Irozii. X. Incheierea Serbdrii. Corurile sunt
conduse de P. Radulescu, profesorul de al
ceului.
16 Decembrie. Concertul pianistului Ernst von

www.dacoromanica.ro
nanyi. Variatiuni Fa minor"; Liszt: Sonata Si
Beethoven: Sonata Do op. 2 No. 3;
Dohnanyi: a) Pastorala, b Marsch, ep. 17 No. 1,
vana, op. 17 No. 3; Strauss- Dohnanyi:
Schatzwalzer.
Decembrie. Soc. Cora le
de Niculescu ; piran I. Filionescu. W. H.
Bondarul Floarea; F. David: Corul marinarilor;
C. Saint-Saens: Cântece de II. Berlioz: Resur-
J. Faure: Salutaris.; Fr. Hubic: a)
b) e Domnul; G. Niculescu: Invierea; G.
fäneseu: Ursita mea; D. lin: Dor, dorule!; G.
nescu: I. Bohociu: puiul
Vidu: Ilenuta; G.
lele I. Chirescu: le rosie la dbraz; B.
Anastasescu: Amoras; J. Faure: Vinul Frantei.
18 Decembrie. Concert coral dat de Soc.
(Cesar sub directia Prof. Cesar
Franck: Psalmul 150, cor acomp. pian harmonium;
C. Tatál nostru;
Budis: Cântec de F. A. Gevaert: Sfântul Domn
D. lin: Dor, Popescu: Fata mamei;
Alex.Zirra: Frescuri; I. Vida: Nu-mi place; Lo-
F. Mendelssohn: Voi slcii Emil Gheorglziu:
Vincent Le chant de la cloche.
19 Decembrie. pianistului Ernest von Doh-
nanyi. Beethoven: a) Polonaise Do major" b) Sonata
op. 110 bemol major"; Schumann: Kinderszenen, op.
Brahms: a) Rapsodia Sol minor", op. 79 No.
b) Intermezzo Mi bemol major", 117 No.
Rapsodia op. No. Beeihoven: Sonata-Waldstein.
20 ora 3 p. m. Concursul datinelor noastre
organizat de ziarul
20 Decembrie, ora 9 seara. de Cráciun al
Soc. Corale sub comlucerea D-lui I. Chirescu
concursul Ev. Costinescu, Folescu, G.
novici Umberto Pessione. D. G. Kiriac: ce veste
minunatá, b Crciun; Timoteiu Popovici: Praznic
M. Noi C. Bräi-

www.dacoromanica.ro
 163

a) Seaua sus räsare, b) Iesi Marie Chi-

rescu: Nunta din Cana I. Borgovan: Cântec de
G. Cucu: Hai C. lisus
Impärat. (Colinde cântece de stea). Diferite
cântate de Gh. Folescu. M. Andricu: a) Ce ne pasá
Ne-am gäsit (din feeria Cenuse-
G. Renard: Cântec de leagän; Beethoven: Cân-
tecul lui G. Dima: Hai Vidu:
G. Cucu: Haz de necaz; A. Adam: Nol (cântec de
Cráciun).
21 Decembrie, ora 11 a. m. Concert dirijat de
Karl Elmendorff cu concursul D-lui Folescu. Beethoven:
Uvertura Leonora" No. 3; Petite suite, op. 22
(Jeux d'enfants) prima auditie; Rich. Strauss: Moarte
transfiguratie, op. 24; Wagner: a) Preludiul la Tristan
Isolda" Moartea Isoldei, b) Scena din Wal-
kyria" lui Wotan vraja focului. Wotan.:
Gh. Folescu), c) Uvertura la Maqstrii din
Nürnberg".
21 Decembrie, ora 4 p. m. Serbare populará da-
tini de Cráciun de Asociatia a

23 Decembrie. Sárbätoarea datinilor de Cráciun

de Primária llfunicipiului Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 EXE
VII
EXPOZITII

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 1.

JURIUL
Salonului Ateneului
1930

PRE$EDINTELE ATENEULUI ROMAN :

Dr. C. I. ANGELESCU, fost Ministru
PRE$EDINTELE SALONULUI :
D. Mirea, pictor
DELEOATI :
Costin Petrescu, pictor
Petre Antonescu, arhitect
CAlinescu, arhitect
I. arhitect
Adamescu, profesor

MEMBRII ALESI DE EXPOZANTI :

Const. Isachie, pictor
Ion lordánescu, sculptor
SECRETARUL SALONULUI :
George Dimitriu, sculptor

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 2.

Serbarea deschiderei Salonului Ateneului

din anul 1930
21 Dec. avut la orele 11 a. m vernisagiul
Salonului al de picturá sculptura al Ateneului
prezenta unui numeros public.
C. Ateneului, a ros-
tit o cuvântare deschidere, acest
Salon este al treilea dela 1926 afará
moasa interesanta expozitiune retrospectivä 1927,
anuntând cursul chiar al acestui an Ateneul
ocaziunea centenarului Aman, va organiza
o expozitie retrospectivä onoarea marelui nostru
artist precurn a acelora din generatiunea sa.
Oratorul termeni entusiasti cu oca-
pe strälucitii ateneisti cari cu Esarcu.
omul de de bine de au
tinut literelor, artelor, reusind
a ridica acest important monument de care face
cinste neamului.
Pe obisnuite de Durninica seara
de expozitiunile artistice, actualul comitet sub
rea bunului harnicului d-rul Angelescu a dat o
clesvoltare acestui asezámânt, menit
raze calde binefácatoare de pturile cele
mai adânci ale patriei Intregite: Universitatea Ateneului,
Biblioteca, subsolul destinat expozitiunilor artistice cele
cinematografe culturale o pu-

www.dacoromanica.ro
 170

artistica
tara.
pe artistii care au expus operile
Stefan loan le spor la lucru un succes mai
mare.
D-1 sculptor I. d-lui
loan i intregului comitet Ateneului numele
pentru toat concursul ce li s'a
dat, pentru care sunt foarte recunoscatori.

www.dacoromanica.ro
 3.

Lista operelor expuse la al Ill-lea Salon

al Ateneului
(21 Decembrie 1930 21 lanuarie 1931.

PICTURA
Hans Peisaj
Peisaj
Grota nasterii lui Cristos
Mormantul unui profet Aurelia
Din Alpi Portret
trdneasc
Studiu de pomi
Alexandreseu-Caramanlnu N. Baia mare (schita)
Don Quichotte Bacaloglu-loneseu Maria
Salomea
La Dame aux Camélias Maci
Madame Butterfly Petunii
Carmen Flori de
Aurelia Baludima-Tacian Elena

struguri La lucru
Caise Trandafiri galbeni
Ardeleanu Coman Barbu Flena
Carciumrese Ulciorul verde
Trandafiri
Maci de
Nalbe roz
Peisaj Zinia

www.dacoromanica.ro
 172

Barzon Marguerite George

sculptorului G. Dimitriu Iconostasul Mânitstirii Tismana
Incinta Tismana
Spre Mânästirea
Pridvorul
Muntii Poarta Veche la Ada-Kaleb
Vera Bogdan Lydia
Vis de copil Legenda rändunicii
Fantasie Hodia
Dan Doamna
Compozitie Bogdanovici Maria
Peisaj (Paris)
Peisaj Baia Mare
Bl Genua Peisaj Baia
de alb L (Iorgulescu)
Becu Sterie Desernn
Autoportret
Cap de expresie
Madona Petre
din
Vedere din Gheorghieni Portretul D-nei D.
Autoportret Peisaj
Portret (D-ra Gr.) Paula
Bednarik Elena
Petunii
Burada Severo
Cercelusi Portret verde
Coacäze In (nud
pe
Bednarik Ignat Coasta märii
Peisaj
I3ujori
la mahala Burghele
de
de piersic Mânästirea Putna
teriorul
lui Mare
Belizarie Dimitrie Vedere pe mare. Balcic
Studiu bizantin prpdstios.
Sosea din Balcic
Interior Canisius Richard
Ulitä Sibiu
Biciovski Teodor La hämal
Cap de Motiv din lcov
Cap de studiu Motiv din Poplaca
Cap de copil Ciurdea-Steurer Maria
Alpii
D-na Dr. Sfintescu

www.dacoromanica.ro
 173

Dr. Ionäsescu Enea

Studiu
Chiriac Eugenia (Jenny)
Feral Alibula
Peisaj
Condoiu Virgil
Filotti-Atanasiu Eugenia
veche, Sibiu
Biserica din Maci
Casa veche, Verbine
din Sibiu Trandafiri albi
de Interior de padure
Interior de pädure
Constantinescu
Frasin Jean
Natura Autoportret
Peisaj cu trei
Peisaj
loan Füzesséry de Magdalena
Ceahläul väzut din Piatra N. Vedere din
Amurg Baia Mare muncitoare
de Piatra Neamt)
Cer noros la pe albia Bis- Geiger
tritei
le
Trandafiri
Maci
Du-te la el
Jar särutarea lui"
De ce nu vrei Casandro? (Alexandrescu N.
Unde-a vietuit bunicul
Chipul Fabulistului V. Militaru Piata din Câmpulung
peste
Dobrescu Alexandra Lurnân
Mixandre
Autoportret
Doucet Eugenia I. Dumitru
Isus
Naturä moartä fariseul
Autoportret
Ghcorghita-Saegiu Elena
Dumitrescu Eugenia Peisaj

Maci
Ghiata I.
Enea Elvira Casä de tarä
Cap de fatä Gwnec Aura
Lucrând

www.dacoromanica.ro
 174

Interior de Trandafiri
soare Raniuri de cais
Hertz Pauline
Isachie Constantin
Portretul D-nei M. S.
Leo zilele
Bucovina Lucruri de (ret.)
Trandafiri

La Ispas loan
Vine Peisaj
La Serviciu de
Amurg pe Peisaj
Pândarul moartä
Peisaj
Ortansa
La Conciergerie, Paris Jean
Luxembourg Väduva
Rue Saint-Sulpice Iluziile
Montrouge Ghicitoarea
Le Sacré Coeur Iepurasii
Struguri mere

Areclia, portret Jiquidi

Peisaj
Furtunä
cu
Trandafiri
Case
loanid Pan
Keber
Apus
Peisaj Naturä moartä
Plaje Kimon Loghi
Baba Maria
Babä la poarta
Alexandru
Cap de expresie
Interior bisericesc Seara la Biarritz
Cap de comisionar
Peisaj
lonescu Octavian
Peisaj, Baia Mare
Ersilia
Peisaj
Autoportret
Denisic vas verde
cu
Piersici struguri Gutui
Márgäritare

www.dacoromanica.ro
 175

Mihalcea-Poiana Mihail
Autoportret
Morfinomane
Moga Sanda
Lorman Teodor
Mori
Portretul D-lui A. M.
Studiu de expresie
Moisescu Martha
Manea-Auleb Maria
Studiu
Pepeni P.
Fructe
Liliac Vitrinä
Boules de Cap de copil
Cap de
Manea Pe
Brodând fânului
din Rucär Molda Paul
Nud
Peisaj Nud
La Tigänci
Marbe lose Primdvara
Christ
Nalbä
Moscu Alexandru
Aspasie
Täran din
Peisaj
Estampä Tigancä
Estampä Convalescent
Mayol Richard Moseu Paula-Adina
Primule ciclamen Olguta
Ochiul boului Marioara
Naturä
Naturä
Peisaj
D-lui S. A.

Efect de
gustare Muller Gustav
Mänduleseu veche
Peisaj (Sibiu Nagel Eduard
Cap
floräreasä In plin aer
in soare
Caise

www.dacoromanica.ro
 176

Negrescu Viorica (Vichy) Panciu

Nud
Legenda
Ninge Papatriandafil Tache
Funda
Peisaj ,(Bocuresti)
Neylies Jean Au toportret
Bivolite Colonel P. Jinga)
Grup de bivolite
Plugari In balta Dunärii
Odihna din pädure
Pe drum Geamie din Bosfor
Apus de toamnä
George Zi de toamnä
Toamna la Plumbuita Costin
Gospodarii (Mangalia)
turcesc Femeea kimono
moartä $coala lui Gheorghe Lazär (Proect)
Atelier moarä pe Oltet
Nicolescu Emil Petrescu-Dragoe Costantin
Pe Senei Case vechi (Bretania)
Colt Peisaj (Bretania)
Sena (Bretania)
Portretul D-lui S. Portul (Bretania)
Jean Haralamb
Portret Interiorul Patriarhiei
Tarani din Bucovina
Piskariov Pavel
Peisaj Crizanteme
Pe malul Toamna
Olävinariu-Cretu Tantzi Scheletti Alexandra
Peisaj iarnä Flordreasä orientald
Sat tätäresc Maidanul Spiridon (Iasi)
Oliva J. Maria Biserica lui Bucur
Moldova
Struguri Biserica Apostoli (Zimnicea)
Peisaj
Oleleanu Lilly
Popescu Julia
Odoare sfinte
M. Popp-Ludosanu
Stergarul Veronichii Din Mangalia
Batrânä Din Mangalia
Marinar breton Din Mangalia
la Concarneau Din Mangalia
Castel (Bretania) Din Mangalia

www.dacoromanica.ro
 177

Popovici-Lespezl Nicolae Savopol Traian

a
Pravalii
Poroineanu-Stoica Ana Pe

Pralo Adda N. Eduard

lori in snare
Colt de masa atelier
Raicu Gheorghe George

a Tinca
Toamnà Peisaj
I. Vasile Oscar
In Cismigiu
Ciresi
Pekaj a
Valea-Rosie udiu
Stela Sechposian Olga
D-nei Alice Pompei toportret
Mori
Tiganca
Rechenberg Lucia L iliac
rosii
pisica
Romano Coca Nud
Maci
Stinlescu Alice
Pe vaporului
Rudeanu V. Vasile val
teme lilas
Trgul (Brasov) Peisaj
Crizan
Santocono Angiolina Shunda I. Onciu
Garoafe albe Magazii Balcic)
Mori cais Cimpoer dobrogean
Trandafiri Simionescu Maria

Julian Soflela Burada Maria

(port)
12

www.dacoromanica.ro
 178

Al. Interior
Peisaj de iarnä
Peisaj de iarnä Lucia
Stnseu Marincea Cap de
Trajanescu loan
Brila
Oraselul Plevna (Bulgaria)
M-rei Govora
$telan M-rei Cioclovina
Drum cariera M-rei
Triester Sandu
G.
Naturd
Cap de
Troleanu

Mänastirea Zi
Pe marginea Portret
lac
La lacului
Meurer
Peisaj loan
Peisaj filozof
Peisaj soare
Stoica Nieolae
Casa
verzuie
Constantineseu Margareta
Peisaj toamnä
Maria Vartanian P.

Casa din la

Agapia

La ora
Teodorescu-Romanali C. Ana
Strada (Paris
Mänästirea Pe Sena

www.dacoromanica.ro
 179

Vermont-Fermo Marguerite

La

Vldeseu

Fieraria
Tiganca

Paul

Peisaj
I3iserica catolica
Cräite Peisaj
Veslovski-Niteseu Vera Cape la din

Grand- Vintileseu
din

Angela

D-nei E. A.
Barasky Constantin
Leorda V.
C. S. aeternum
Nud
Ceorgeseu
Br lad loan
P.
loan
Studiu
Mama Calugar citind

Cap antic haimana

Nud
Dimitriu George
Christ
a

www.dacoromanica.ro
 180

bac Horia

Hertz

Studiu
George
a
Profesor E. J.
a
Leonida Gheorghe
loan
Nod
Nud D-lui Prof. Stroescu
cu Dormind
Cioban
Malinovska Elisabela
Severin Alexandru
Portretul Graniger
Tors Porlretul General
loan Varo-lonescu P.
Stud iu D-1 Prof. Dr. N.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.

Membrii Meneului in 1930.

Membrii activi ai Ateneului Român deceda¡i. VIII
Darea de a Ateneului Român pe anul 1930 XI
Raportul censorilor pe 1930 XXVII

ANEXE
I. Procese-verbale.
1. Adunarea dela 25 Mai 1930 3
2. Munarea dela lunie 1930 3
3 Adunarea dela 13 Decembrie 1930 4

II. Discurs.
1. Discurs de d. Adamescu, in numele Ateneului Român
la Serbarea pentru Centenarul lui Mistral 7

Con
1. Pop: lzvoarele de inspiratie in (rezumat) . . . 17
2. I. Peretz: Agonia dreptului 21
3. Constant Georgescu: Curente in publia (rezumat) 33
4. M. Eliescu: 35
5. N. S. Ionescu: Problema in (rezumat) . 46
6. C. Poenaru-CAplescu: Obiceiul de a fuma (rezumat) 48
7. Emil Severin: Viata, boala moartea 60
8. C. loan: Oameni mari in Romänia-Micä (rezumat).. . 80

www.dacoromanica.ro
 182

Pag.
Seria 59-a (1930-1931).
1. an C. loan: Puterea vointei (rezumat) 85
2. Gr. L. Trancu-lasi: InfAptuitori (text) 87
3. B. I3obescu: Rolul Cultural al Ateneului 97
4. Peretz: Doctrina juridicá realitatea 107
5. Oh. C. Tullea: Pe urma calului-vapor (rezumat) 121

Cursuri la Ateneului.
stefan C. loan: de deschiderea cursurilor la
tatea Ateneului . 125
2. Societatea (Rezumatul a 5 lectiuni, 13, 20, 27 Ianuarie
3, 10 Februarie 1930). 127
3. B. Spicuiri asupra 131

V. Activitatea filialelor in 1930.

A. Däri de
1. Ateneul din Oradea 143
2. Ateneul din Giurgiu . 145

VI. Concerte serbäri.

Programele concertelor serbärilor in anul 1930 149

VII. Expozi .
1. Juriul Salonului Ateneului 167
2. Serbarea deschiderei Salonului Ateneului din 1930. . 169
3. Lista operelor expuse la al Ill-lea Salon al Ateneului 171

www.dacoromanica.ro