„Cunoaşterea e putere”

„La ce e bun Caragiale?

Să știi când ești ridicol.
La ce e bun Nichita?
Să știi cum e când ești genial.
La ce e bun Bacovia?
- Să știi c-au fost alții și mai triști ca tine.
La ce e bun Călinescu?
- Să înțelegi c-a fost o Românie normală altădată.
La ce e bun Boia?
Să înțelegi că poate o istorie are nevoie și de un duș rece, nu doar de coroane și statui.
La ce e bun Ion Barbu?
Să te lămureșți că există algoritmi și geometrie și în cuvinte. Nu doar în cartea de mate.
La ce e bun Newton?
Să începi să înțelegi că în Univers există legi pe care nu le poate încalca nimeni.
La ce e bun Darwin?
- Să pricepi cine suntem și de unde venim.
La ce e bun Pitagora?
Să nu te prostească ăia care-ți vând prima casă.
La ce e bun Arhimede?
Să înțelegi că și dintr-o baie și-o minte ascuțită poate ieși o idee care să rămână în istorie.
La ce e bun Einstein?
Să te lămurești că și dacă nu pricepi un lucru, asta nu înseamnă că lucrul ăla nu există. E un bun
exercițiu de umilință intelectuală. Și, de fapt, la ce sunt bune toate astea? Foarte simplu: ca
atunci când simți nevoia să fii mândru de ceva și n-ai absolut nici un motiv personal, să te uiți în
urmă și să înțelegi că toți oamenii ăștia mari de care ai învățat, care au scris, au descoperit și au
dat ceva important omenirii, oamenii ăștia au ceva în comun cu tine. Sunteți membri ai aceleiași
specii. Cea umană! Crede în Tine! (dar și CITEȘTE )” (text preluat)

„Cartea și lectura în viața personalităților” Aurelian SILVESTRU

1. O viaţă lipsită de cărţi ar fi lipsită de sens. Mă refer la cărţile bune, desigur. Cărţile proaste nu
merită să fie deschise. Cele bune nu merită să fie închise. Am crescut printre cărţi. Trăiesc prin
ele. Mă refugiez în lumea lor. Ştiu că reprezintă cel mai dulce exil pentru cine ştie să le
preţuiască. În genere, citesc mult şi scriu puţin. E periculos să scrii mai mult decât citeşti…
2. Pentru cei din generaţia mea, adevăraţii învăţători au fost cărţile citite în ascuns… Ele m-au
marcat (erau cărţi vechi, cu grafie latină, salvate de la incendiu, când comuniştii au venit să
închidă mănăstirea). Între ele – şi Biblia, din care învăţ până acum. Tot acolo am făcut
cunoştinţă şi cu marii scriitori ai literaturii universale, la care revin mereu cu nostalgie şi
plăcere. O carte pe care la orice vârstă o reciteşti cu drag este o capodoperă!