Cu prilejul zilei de naștere a poetului Grigore Vieru, în timp ce ascultam o elevă din a 6-a recitând din

„Mamă, tu ești...”, am auzit-o pronunțând, în loc de „arătUrile noastre”, „arĂturile noastre”. Ce uimită
(sincer, neplăcut uimită) am fost. Uimită a fost și eleva (o elevă bună, de fapt) să înțeleagă că a greșit și să fie
jenată de faptul că nu s-a întrebat ce e cu acele arături. Respectiv, copilul nu a înțeles nici imaginea poetică
„mamă, palmele tale – arăturile noastre”. M-am întrebat apoi de unde ar ști un copil născut și crescut în
oraș ce este o arătură. S-ar putea să nu mai știe. Acesta constatare m-a determinat șă abordez, într-o zi, la
rubrica „Proverbul zilei” (încerc să întrețin un calendar didactic săptămânal) proverbul „Boii bătrâni trag
brazdă dreaptă”.

De regulă, rubrica săptămânală a proverbului îmi ia vreo 15 minute. Cu acest proverb, mi-a luat o lecție
întreagă. Dar mi-am dăruit-o, știind ferm că elevii mei au nevoie de ia.

Inițial, m-am asigurat că ei cunosc toate cuvintele din proverb. Unii nu știau de „brazdă”. Alții și-au adus
aminte de urături. De la brazdă, am adunat un câmp noțional: „brazdă”, „brăzdar”, „a brăzda”. Apoi am
ilustrat sensul propriu și cel figurat al lui „a brăzda”. Apoi le-am spus și de „față brăzdată de riduri”. Ulterior
am trecut la „plug”, „plugar”, „a plugări”. Revenind la boi, m-am asigurat că elevii știu cum arată un bou. Cu
acesta ocazie, le-am proiectat două tablouri din galeria carelor cu boi a lui Nicolae Grigorescu.

Abia după ce am elucidat toate aspectele legate de tehnica aratului (brazdă lată, brazdă adâncă, brazdă
dreaptă; am și proiectat un filmuleț cu un tractor arând) am ajuns să concretizăm de ce sunt buni, în acest
sens, boii bătrâni. E vorba de experiență! Și am dedus că proverbul nu rămâne a fi doar despre boi, ci despre
oameni.

Ultimul aspect a ținut de jug. Am actualizat cuvântul grumaz”, învățat din poezia „Fiind băiet, păduri
cutreieram..”, am întrebat ce au boii lui Grigorescu pe grumaz. Așa, am ajuns la „jug”, „a înjuga”, apoi la „a
subjuga”. Câțiva elevi au știut ce înseamnă „a subjuga”.

La final, prin „mâna oarbă”, le-am oferit textul poeziei lui Vasile Romanciuc și i-am îndemnat să refacă
textul, despre care am discutat la final de lecție.

„Am trăit, trăim, vom muri

Înjugați, subjugați, conjugați

De verbul „a fi”.