C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L.

C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i

Zonele biopedoclimatice
Zonele biopedoclimatice sunt spaţii desfăşurate în latitudine, cu caracteristici geografice proprii
(climatice, biotice şi pedogenetice).
 Activitate pe grupe
 Citiţi textul de mai jos și ...
Zona caldă
 Zona pădurii ecuatoriale  Zona pădurii musonice
o
 între 0 şi 5 lat. N şi S, în Câmpia Amazonului (selvas),  în Peninsula Indochina şi în estul şi nord-estul Indiei;
bazinul fluviului Congo, Arhipelagul Indonezian, Insulele  climă musonică;
Filipine etc.;  vegetaţia: pădure luxuriantă cu specii care în
 climă ecuatorială; sezonul secetos îşi pierd frunzele dar înfloresc; cu: santal,
 vegetaţia: pădure luxuriantă dispusă etajat; cu: teck, bambus ş.a.;
palmieri, abanos, arbore de cauciuc, palisandru, mahon,  fauna: tigrul, pantera, elefantul indian, ursul panda,
orhidee, liane, ferigi ş.a.; maimuţe;
 fauna: maimuţe (gorila, cimpanzeul, babuinul,  soluri: feralsoluri.
urangutanul), crocodil, păsări colorate (papagali, tucan,
pasărea paradisului), păianjeni uriaşi ş.a.;
 Zona deşerturilor şi semideşerturilor
 soluri: feralsoluri. tropicale
o
 între 15 şi 35 lat. N şi S, în: Podişul Sahara,
 Zona de savană Depresiunea Kalahari, Peninsula Arabia, Podişul Iranului,
o
 între 5 şi 15 lat. N şi S, în: Africa, America de Sud – Podişul Mexicului, Atacama, partea central-vestică a
Podişul Braziliei (campo-cerrado, caatinga) şi Podişul Australiei;
Guyanelor (llanos), nord-estul Australiei etc.;  climă tropicală uscată;
 climă subecuatorială;  vegetaţia: ierburi, tufişuri xerofile, cactuşi, agave;
 vegetaţia: ierburi înalte – 2-4 m (iarba elefanţilor) –  fauna: şerpi, scorpioni, cămila, şacalul, hiena, struţul
care se usucă în anotimpul secetos, tufişuri, pâlcuri cu african ş.a.;
arbori (acacia, baobab), păduri-galerii (pe malurile râurilor);  soluri: arenosoluri, calcisoluri, gipsosoluri.
 fauna: antilopa, gazela, bivolul, girafa, tigrul,
ghepardul, elefantul, hipopotamul, rinocerul, struţul ş.a.
 soluri: roşii de savană.
Zonele temperate
 Zona mediteraneană
o o
 între 30 şi 40 (45 ) lat. N şi S, în: teritoriile din jurul Mării Mediterane, sudul Africii, California, Chile, sud-vestul Australiei;
 climă mediteraneană (subtropicală);
 vegetaţia: păduri rare (cu: stejar veşnic verde, stejar de stâncă, stejar de plută, cedru de Liban, pin de Alep, măslin
sălbatic, eucalipt; vegetaţia secundară este formată din tufişuri dese sau mai rare numite: maquis, garriga, tomilares (în
Europa), chaparral (în California) etc.;
 fauna: şopârle, broasca ţestoasă de uscat, vipera cu corn, scorpionul, şacalul ş.a.
 soluri: terra rossa.
 Zona pădurilor subtropicale umede
o
 între 30 şi 40 lat. N şi S, în: Asia de Sud-Est, estul Australiei, estul Braziliei, vestul Americii de Nord;
 climă subtropicală cu ploi de vară;
 păduri veşnic verzi, cu: ferigi arborescente, magnolii, arbore de camfor (în Asia), sequoia (în America de Nord), eucalipţi
(în Australia);
 fauna: cerbul sika, câinele enot, viermele de mătase;
 soluri: brune şi cenuşii de pădure.
 Zona pădurilor de foioase cu frunze căzătoare (nemorale)
o
 între 40 şi 55 lat. N şi S, în: Europa de Vest şi Centrală, estul Asiei (Marea Câmpie Chineză, nordul Japoniei), estul
Americii de Nord (Munţii Appalachi, Câmpia Atlantică), sudul Americii de Sud, Noua Zeelandă;
 climă temperat-oceanică şi climă temperat-continentală moderată;
 arbori cu frunze căzătoare: fag, stejar, carpen, arţar, tei, ulm, frasin;
 fauna: ursul brun, ursul baribal, lupul, jderul, vulpea, cerbul, mistreţul;
 soluri: argiluvisoluri (luvisoluri), cambisoluri.
Geografie generală. Caiet pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-29447-7, 2019.

69
 C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i

 Zona stepelor
o 1 2
 între 30 şi 55 lat. N şi S , în: estul Europei , partea centrală a Asiei şi a Americii de Nord (Podişul Preriilor, numită
prerie), în America de Sud (pampasul argentinian) etc.;
 climă temperat-continentală;
 vegetaţia: ierburi (iarba bizonilor, iarba grama, colilie, iarba vântului, pelin ş.a.);
 fauna: iepurele, popândăul, hârciogul, lupul de prerie, antilopa-saiga, potârnichea, prepeliţa, dropia;
 soluri: cernoziomuri, negre de prerie, castanii.
 Zona deşerturilor şi semideşerturilor din regiunile temperate
o
 între 40 şi 50 lat. N, în: Asia (Deşertul Takla-Makan, Deşertul Gobi) şi America de Nord (Podişul Marelui Bazin);
 climă temperat-continentală excesivă;
 vegetaţia: ierburi mărunte, pelin, tufişuri cu ţepi, saxaul;
 fauna: insecte, reptile, pisica de barcană, calul sălbatic, cămila cu două cocoaşe;
 soluri: cenuşii de deşert, arenosoluri.
 Zona pădurilor de conifere (boreale)
o
 între 50 şi 70 lat. N, în: Europa de Nord, Asia (Siberia, numită taiga), America de Nord (Canada);
 climă temperată rece;
 arbori răşinoşi: brad (bradul Douglas, în Canada), molid, pin, larice;
 fauna: urs, elan, cerb, hermelină, zibelină, castor, samur, cocoş de mesteacăn;
 soluri: spodisoluri (sărace în humus şi acidice).
Zonele reci
 Zona de tundră  Zona polară
o
 la peste 60 lat. N, în: Asia, Europa, America de Nord,  în general, dincolo de cercurile polare, pe gheţurile
Insula Groenlanda (în regiunile litorale), Insula Islanda; în continentale din Antarctida, Groenlanda, Islanda etc.
3
Emisfera Sudică ocupă suprafeţe foarte reduse;  climă polară;
 climă subpolară;  vegetaţia: muşchi, licheni, alge verzi şi albastre;
 vegetaţia: muşchi, licheni, plante ierboase (rogozuri  fauna: pinguinul (în Antarctida), ursul polar, vulpea
arctice), sălcii pitice, mesteceni pitici; polară (în Insula Groenlanda), foca, pescăruşul.
 fauna: renul, caribu, boul moscat, vulpea polară,
lemingul, bufniţa de zăpadă;
 soluri de tundră.
… rezolvaţi următoarele cerinţe:
Grupa I: Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos, referitoare la zonele biopedogeografice din zona caldă, și precizaţi
dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
_____ 1. Baobabul este un copac specific savanei.
_____ 2. Pădurea ecuatorială din Câmpia Amazonului este numită llanos.
_____ 3. Feralsolurile sunt caracteristice pădurii musonice.
_____ 4. În Depresiunea Kalahari clima este tropicală uscată.
_____ 5. Pădurea ecuatorială este luxuriantă.
_____ 6. Teck-ul este caracteristic Saharei.
_____ 7. În Peninsula Indochina predomină pădurea musonică.
_____ 8. Pădurea ecuatorială este situată între 0 şi 5o lat. N şi S.
_____ 9. Ursul Panda trăieşte în pădurea musonică.
_____ 10. Pădurile galerii se dezvoltă în zonele litorale.
Grupa II: Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos, referitoare la zonele biopedogeografice din zonele temperate, și
precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate (A) sau false (F).
_____ 1. În sudul Europei predomină pădurea boreală.
_____ 2. Solul numit terra rossa este frecvent în climatul mediteranean.
_____ 3. În Podişul Gobi clima este temperat-oceanică.

1
Trecerea de la pădurea de foioase la stepă se face printr-o fâşie numită silvostepă.
2
Stepa, în Ungaria este numită pustă, iar în România, bărăgan.
3
Trecerea de la pădurea de conifere la tundră se face printr-o fâşie numită silvotundră.
Geografie generală. Caiet pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-29447-7, 2019.

70