Sunteți pe pagina 1din 158

INSTITUTUL POLITEHNIO

OLUJ-NAPOOA

N. Drasollir A. S.eke17

ELEOTROTEHNIOA - Indrumltor

81 MASINI ELEOTRICE

de

1aborator

- 1977 -

Prof.dr.lng. N. Petschi Set:lucr.ing. C. Boane! Sef lucr.ing. K. Biro Set lucr.ing. Al. luga Corectat: Nicolae Dargomir Dactilografist: Felicia Vaida

Recenzen~i:

., -

PREFATA Prezentul tndrum~tor de laborator servegte drept ghid studen~ilor anului I TCM subingineri zi, tn cadrul activitlltii de ,laborator la disoiplina "El.ctrotehnicll gi magini .lectrio .... Indrumlltorul vine cu oiteva oompl.tllri la lucrllri cuprinse In alte referin~e bi,bliogra:fic. [6,8], gi cu 0 serie de lucrllri d. laboretor nOi, cu aplica~ii concrete pe magini-unelte ~are permit d.zvoltar.a srerei de ounogtinke ale studenkilor facultlltii d. Ilecanicll. In prima part. se trateazll tn cadrul unor no~iuni generale, problelie r.feri~oaro la aparatajul principal cu care studentul faoe cunoltintl tn laborator. Nokiunil. stnt utile Ii neoesar. pentru familiarizarea studentulu! cu aceste aparate gi au cor.cta utilizare a lor. In capitolul doi stnt prezentate lucrllrile de laborator din domeniul .lectrotehnieii, a Ilaginilor electrice cu aplica~ii concrete In domeniul Ilaginilor-unelt. Ii a utilizllrilor gi ac~ion~ilor electrice. Lucr~ile vor fi .galonat. pe cicluri de lucr~i, astf.l tnctt sA a. poatll folosi ctt mai Ilalt din cunogtintele teoretice gi practice acumulate In anul respectiv,din materia predatll la curs gi din lucrllril. anterioare de laborator. e.le continut. In prezentul tndrumAtor de laborator pot servi drapt ghid gi stud.n~ilor anului V Mecanica AgricolA, precum gi tehnicienilor din sectoarele energetice al. tntreprinderilor industriale, dat :fiind oaracterul aplicativ, ooncret, al majaritlltii lucrll,rilor laborator. d. Dorim allmultumim tuturor c.lor care prin r.collandlrile lor au contribuit la elaborarea tn formA finall a IndrumAtorului de laborator, pr.oum gi tuturor celor car. gi-au adus contributia la redactar.a graficll gi t.hnicll a lucr~ii.

Autorii

-5-

CAPITOWL NOTIUNI

GENERALE

1.1. Siatemul international de unitlti de mlsurl (SI) In procesul dezvo1tlrii gtiintelor fizice una din problemele fundamentale a censtituit-o definirea mlrimilor fizice care faa obiectul oriclrui studiu teoretio saQ practio. In acest sens, s-au tixat anumite mlrimi fizioa, numite fUndamentale, In raport ou oare se defineso celelalte mlrimi tizice, denumite derivate. Unit'tile de m'Burl la oare se apeleazl olnd sa eteotueazl mlaurarea mlrimilor fundamentale se numesc unitlti fundamentale, precizlnd 01 ale se aleg independent unele de alte1e gi In mod absolut conven~ional. Faptul cl sistemle de unitlti, oa gi unitlti1e fUndamentala prin care se caraoterizeazl aeestea se pot alege In mod arbitrar, a determinat folosirea la un moment dat, a mai maltor sisteme de unitlti. Difiouitltile ce rezidau asupra aotivitltii omenegti, din partea existentei In parA1el a mai multor aisteme de unitlti, au pus, deseori, Intr-o tarl sau alta, aau pe plan international, problema reglementlrii Juridice a unor unitlti de mlsarl preferabile gi a utilizlrii unor mijloace de mlsurare etalon. In 1948, la a IX-a Confe_~~lltl COMG s_-ahotlrlt obt~!rea unuisistem unie practio de unitlti, care s' cuprindl unitltile fundamentala, coraspunzltor mlrimilor amintite anterior, iar rezultatul a tost concretizat prin elaborarea (Slste.u1ui Interna,ional de Unitlti - SI - sistem actual In vigoare. In t~belul 1.1, este dati 0 privire generall asupra modului de definire a unit'tilor da mburl a aeestui sistem de unitlti. Tabelul 1.1 Denumire .i .t slD1bol 1 metra [m] Mlrimea
2

Definitia unitltii de mlsurl


'3

Observatii gi precizlri
4

lungime

Metrul este lungimea egall au 165076',7' lungimi de wndl In vid ale radiatiei care corespunde tranzitiei atomului de Kripton 86 Intre nivelurile aala 2 Plo gi 5d5 Kilogramul eate masa -Kilogramului international- prototip de platin iridium adoptat In 1889 da CGMG gi plstrat lao Biroul International de Mlsuri ,i Greatlti (B.I.M.G), S~vres, Franta

kilogram [kg]

maal

seounda [a]

timp

Secunda reprezintl tracliunea 1/'1556925,9747 din anu tropic 1900 ianuarie, 0, la orele 12 ale timpu1a! efemeridelor.

Vefinitia a fost aprobatl de cea de a ll-a conferintl a CGMG, 1960; rezolutia a 6-a. A ,-a CGMG a declarat (1901)& kilogramul eate unitatea masei; el este repre.;' zentat prin masa prototipului international a1 kilo.ramalui Definitia ratificatl prin cea de a 9-a rezolutie a celei dee 11-a COIIGdin 1960.

-6-

Tabelul 1 • 1 (oontinuare)
1

a_per

[A]

2 lntensitate de ourent electric.

grad Kelvin

[OK]

Temperaturl termodinamicl.

oandell [~d]

Intensitate luminoasl

Definirea ac~rii termodinamioe de temperaturl cu ajutorlll punctului triplu al apei, ca punct fix fundamental, a fost adoptatl de oea de a 10 CGMG din 1954. Candela se definegte ca intensitatea Defini~ie adoptatl de luminoasl, emisA in directie normalI a 9-q CGMG din 1948 la temperatura de solidif Dare a pla- pe baze definitlei tinului gi presiune atmosferic~ nor.- datA de Comitetul malA de cltre suprafa~a unui radiaInterna~ional de Mltor integral (corp negru) cu aria suri gi GreutA~i tn 1/600.000 metri pAtrati. 1946.

Amperul eate intensitatea unui curent electric constant care _entinut tn dou~ conduotoara paralele, rectilinii, de lungime infinit~ gi sectiune neglijabill, circularl, agezate In vid Ie distan~a de 1 _ ar produce intre aoest8 do~l oon- 2 duotoare 0 for~~ F = 2.10- kg msDe metru de lun~ime. Gradul Kelvin este unitatea de mlsurl ln Boars termodinamic~ In care pentru punctul triplu al apei S-8 atribuit valoarea numeric~ de 27',16.

4 Definiiia a fost adoptat~ de a 9-a CGMG din 1948.

Fiind dat un domeniu de oeroetare, se introduo mlrimi pentru a caraoteriza cantitativ proprietAkile obiectelor studiate. M~rimile unei aoe1eiagi apeeii de mlrimi, gi numai ele se pot compara tntre ele, folosind un anumit procedeu de comparare - caracteristio speciei - care permite sl se asocieze fiecArei perechi ordonate de mlrimi, no anumit numlr, numit raportul lor. Se numegte unitate de mlsurl a unei specii, una dintre m~imile speciei - asociatA univoc unei anamite clase de obiecte echivalente tntre ele din punctul de vedere al proprietltii caracterizate de acea specie de mlrimi gi numite realizlri In concr.t ale unitltii - eu care se eonvine sA se compare toate m~rimile speoiei. NumArul cars exprimA reportul dintre 0 mArime oarecare gL unitatea de mAsurA ss numegte mAsura sau valoarea numericl a mArimii. Unit~tile mArimilor electrice gi magnetios se impart tn unitl~i tn sistemul SI, cars au amperul ca unitata fundamentalA electromagnetiol gi tn unitAki tn sistemul CGS care are doul variant_e esentiale a sistemul electromagnetic gi sistemul eleotrostatic. Fiecare din aceate olase se subdivide In sistem rationalizat gi nerakionalizat. In sistemul 51, avtnd ca unitate fundamentall amperul, S8 est-imeazl permeabilitatea magnetiol absolutl a vidului cu valoarea: ~o 10-7, tn ais\em nera~ionalizat gi cu valoarea ~o 4 ~.10-7 tn sistem rationalizat. Congresul electricienilor din 1881 a stabilit pentru sistemul CGS tn electrioitate gi magnetism trei unitlki fundamentale: centimetrul, gradul, secunda gi a precizat cl'pentru sistemul eleotromagnetic (CGS ~o) permeabilitatea _agneticl reprezintl 0 mArime adimensionall egall cu unitatea pentru vid (nera~ionaliza\) gi 4'lt' (raUonalizat), iar pentru sistemul electrostatio (CGS E.o)' permitivitatea die'lectricl este egall cu unitatea in vid (nera~ionalizat) gi ,41t (ra~ionalizat). Definitiile fundamentale ale 51 stnt cunoscute de STAS 7'7-62 cars a foat tntocmit tn oonformitate cu prevederile HCM 550/~ august 1961. In tabelul 1.2 slnt date unitl~ile de mlsurl ale mlrimilor electrice gi magnetioe in 51, inolusiv cele care ptnA in prezent stnt tnol nelegiterate.

-7Tabelul 1.2

1.2. Bimboli gratici utilizati ln eleetrotehniel

In eadrul aeestui paragraf vom prezenta principalele simboluri oare


apar freevent ln sehemele eleatrioe, .emne fixate de standardele ln vigoare, fie preluate din literatura de speaialitate, ln ipoteza ellunele din ale nu slnt ouprinse in standardele noastre. In tabelul 1., sinttreeutemarea parte a siabolurilor de utilitate generall ln electrotehoiel, fllrll avea pretenkia epuizArii Ina tregii game de reprezentlri prin semae a aparatelor ,i instalakiilor electrotehniee, ei doar a eelor care aonstituie un minim neeesar de eunogtinte pentru .tudentii oare luereazll ln laboratoarela de profil electrotehnie. Tabelu1 1.,
~
~. J)enu ,"(rea.

,.

corenra %"h;,~ sl fr»-1Xl II


('..vrenf

s<>",n "t'ui

A'r. 5imbol CJAse".,D.lri· ~.


f'V

])e"/),,,(re~

semn"/Ili

Sinho

tJitlerva.t;i ,

STlI5f~fO

lrfa1:at
~:~:;

3N

3. PoIArllaY'
I).

1,. L"fJC're /c:o./<&mt",f Ecran 13o""di~iI,-,,/err'or)

+ -

-,-

14.

MaG Ind: ek c.fr lCi£ {semll q-enera./}

0
I~

~TA511cJ'-Jb

If. f1
'9.

4v1v1ra"~t%mQ.1yr mono .. i1-a;f


TumoC<J~/v

f6. r"'''SJb~r~~ de
18. 'l?eki~1f-

-,,-

.-

'7.7i;marcil:(Jifllfiwln) p 4 /lIrff!rIJ/amr-

--0

~I'

.m.51!ftJ-·!f)

V_ )1:451'197 -f1

-:fii<D:
lDdaJ,da C'. "t. C.C'.

-CJ-

&.sk.¥

-¢:.tP

20. ~ndel),2:t,ln. 21. Q,,,def1~

-u-

~TASlM"-&r!) 17A5J!26 -,-p

-d'o-

9. ('..o"dvciwr cablv

'ec,.d"f:/1'e':s'"::lr:.k. "- hI_, krk .e/eckc


10.
ii"e' I~ f~"T'Vrr!.:~Ir;ce !!-nl -e

'2

"f'h- /,,,,~ ,un!V/ _ ;",,,"qhi

YA

-.+ -.-+ -.-

--

,~ff'J()- !V 22.
2'.
27.

V~vlUl"t"de
/~6ft71P ~

~~i",e curenf

-e-

-e-

24; A~Q:lkl,

._

W~

kA1rt.

!"/~

I'll

deS8II11JtZ/t4J1f.

_.
......

-.-

-.-

9!.IfII(}f).zvdn

-B-

1.,. Apsrste

oi .ontsje uzusle iolosite tn laborator

1.'.1. Circuitul .lectric Circuitul el.atric este tormat din totalitatea dispazitivelor care formeazl un sistem inahia, prin care circulI curent eleotria. Intr-un circuit inchis, pot .xista porkiuni constituite din medii cu proprietlki diterite tn care, curentul .lectric sl subziste sub cele trei forme ale sale:de construckie, de oonv.ckie Oi d. deplasar. tn di.leatric. Parametrii care caracterizeazl circuitele elactrice slnt: rezisten~a R, inductan~a proprie L, inductanka reciprocl M ~i capacitatea a, tn cea mai .are parte concentrate tn receptorii ohmici (R), inductivi (L,M) gi capacitivi (C). AcegU parametri caracteriz88z1 gi conductoarele circuitului, ei fiind repatiza~i, uniform saU neuniform de-a lungul liniei (rezistenka liniei RL, inductivitatea proprie aau reciprocl L, • gi capacitate a Fig.1.l. dintre linii sau tntre linii takl d. p~tnt Ct, Co (vezi figura 1.1). Nokiunile din figurl au urmltoarea 8smnifica~ie: I - aurent de conductie; idR,idL,iae,i4m - curenki de deplasare intre spirele rezistorului R, inductankei ~(~), capaciU~ii C gi tntre circuit: gi _ediul tnconjurltorj ~, ~o - permitivitl~ile dielectrice ale ••diului, a vidului; a, al - surs. d. t ••••• j a ab, 81 albl - porkiunea de circui~ a surseil 8 RLCb, al~bl - portiUnea de circuit a r.ceptoar.lorj Dacl se nsglij.azl parametri liniei sau se presupune cl stnt inclugi In parametri r.ceptoarelor, se poate considers cl avem un circuit cu para_etri concentraki. Dacl valoarea parametrilor nu variazl tn funckie de tensiunea sau curantul din circuit, acesta se considerl liniar. Dacl valoarea param8tr~10r variazl tn funckie de tensiunea sau curentul din circuit, adicl sint neliniari, circuitul se considerl neliniar. Similar se poat. varbi despr. circuite cu parametri liniari sau n.liniari distribui~i tn lungul circuit.lor. In circuitul de curent continuu, curentul de deplasare, precum gi mlrimile de inductan~1 proprie gi .utuall apar numai tn regimul tranzitoriu al circuitului, adicl ls tnchiderea sau deschiderea circuitului: la varietia curentului gi a tensiunii tn circuit. Rezultl agadar, cl intr-un asemenea circuit, tn regim trenzitoriu avem parametri R, L, M, C, dar tn regia permanent nu pute. vorbi decit de parametrul rezisten~1 R (tntructt I = constant). In circuitul de curent alternaav~ parametri R,L,M,C apar tn tntreg intervalul de timp in car. oircuitul este strlbltut de un cur.~t alternative Men~ionlm cl fenomenele legate de formarea c1mpului electric al condeneatoarelor sau a clmpului .agnetic al babinelor duc la aparikia un.i d.tazlri in timp intre t.nsiunea aplicatl la born.le unui circuit gi cur.ntul car. ia nagtere in circuit (unghiul ds defazare ~ ; d.razarea, tn .xpresia puterii .leatric., duce la apari~ia tactorului de putere, COB~).

-9-

Parametri R,L,C sint reuni~i in expresia t.pedan~e1 oircuitului, aceaeta din ural constituin4 un perametru eintetio

.z ..

R + j( ~L

~c)

(1.1)

Mentionlm cA mAriaile inverse ale parametrilor R,L,O, constituie tot psrametri ai cirouitului (ei eint uti1iza~i mai ales in cazul unor circuite cu reoeptoare conectate in paralal, aga dupl cum parametri R,L,O se utilizaazl in oazul cirouitelcr cu reoeptoare conectate in serie) Y.1:· conduct-anta unde, tar Xc" WO 1

z•
susoep.tan1;a 8usceptanta inductivl capacitivl

(1.2)

ad.itan~a

B .. B B" L- C

.L - 1- .. _L XL Xc ~L

we

La calculul circuitelor electrice de curent alternativ, se aleg sensurile pozitive arbitrare ale t.e.m., tensiunilcr, curen1;ilor, oAderilor de tensiune, ele indiclndu-se prin BAge~i. Valorile lor se considerA pozitive dacA circala1;iam~imilor prin circuitul oonsiderat coincide cu seneurile arbitrar alese, in caz cl nu coincide, valoarea reepectivA se ia ou semn ainus.

1.,.2. Rezistoare ~ezi8torul este un aparat care la trecerea curentului electrio prin e1, are 10c 0 transformer. a energiei electrice In energie caloriol, prin Incl1zirea lui. Cantitatea de eAldurA degajatA prin efect Joule-Lenz, este datA de 1egea Joule-Lenz.l
Q•

0,24 Pt = 0,24 RI2t

.. 0,24

v2

[cal]

In care 0,24 este echivalentul caloric a1 luerului mecanie notat uneori


c

0,24

iar teste timpul cit trece curentul electric I, aflat sub tensiunea U aplicatA la bornele circuitului, prin circuitul respective Qin punct de vadere conetru.~.~!:!.J.. ... rezistoarele uzuale se pot iapAr~i in trei catesorii; cbimica, bobinate, cu lighid, C?unc~ional, ele pot avea valoare fixl, valoere variabill sau se pot folosi ca poteniiometra. ~ ) Rezistorul cu rezistentA fixl (tigl.1.2),are R' AI B --+1 .#I /If valoarea rezisten1;ei constantA. Ap1icind 0 tensiune U la borne, In al ia na~tera curentu1 elactric I, a U cArui valosre rezultA din axprasia matamaticl a 1eFig.l.2. gH lui Ohm:

- 10 -

a~

[V]

(1.6)

B) Rezistorul ou rezisten~~ variabil~ «(ig.l.,), numit Ii reo~tat, are 0 valoare a rezisten~ai variabilA tntre zero (R = 0) ai valoarea maximl(N-R) tn tuDc~ie de pozi~ia Qursorului C. Pentru raglarea curentului tn oirouitele eleotrice se foloseso, de obioei, rf reoatate constituite dintr-un conduotor metalic de oonstantan oxidat (pentru a izola spirele tntre ele), tnflgurat pe unul ---=-~LJR.-R____:;' sau douA corpuri oilindrice, dielectrice pe oare gliseaz~ un cursor. Pe aoesta reoFig.l.,. state stnt marcate datela lor nominale, rezisten~a R, intensitatea curentului admis maxim I. Reostatele de tabrioa~ie indigenl, tip RL-2, Electrotehnioa-Bucuregti, au oaracteriatioile indicate in tabela 2.4 gi tensiunea maximl de luoru Umax = 500 V.

E"t'

0-

~~

o----!

Tabelul 1.4

Tabelul

1.4

[.n.J

2,2 18,5

6,2 11

29 (30) 5

75
3

190 2

440 1500 3500 6000 12000 1,3 017 0145 0135 0125

rAJ

In cele oe urmeazl Btnt indicate principalele tipuri constructive de reostate gi modul lor de utilizare. A) Reostatul simplu cu un oilindru (fig.l.4), avtnd extremiA tl~ile conductorului legate la bornel. A,B, iar curaorul 18 borI na C, de obicei pe partea superioarl a caroasei reostatului. c Inaintea tnceperii mAsurltorilor, cursorul C al reostatului va ti pus tn pozitia oorespunz~toare rezisten~ei maxima, adic~ tn punctul B. B) Mcntajul potentiometric al reostatului simplu (fig.l.5), B ae tolose~te pentru obtinerea unei tensiuni variabile tntre valorile zero (cursorul tn punotul B) gi U (cursorul tn punctul A). Fig.l.i. Pentru oontrolul tensiunii Ux' aplicat~ cirouitului reoeptor, se conecteazA voltmetrul V. Valoarea tensiunii Ux este dati de relatia:

ref
r

Crl

tr

R K~

IR
E

jD~c
B

U.

rR
c

R(r+R )_ r2

[v]

tn oare r este rezisten~a reostatului intre punotele ACj iar


r' ..R - r (1.8)

Fig.I.5.

rezistenta reostatului intre punctele CB. Inaintea de inceperea m~sur~torilor, cursorul se aduce tn pozi~ia B (oind Ux z 0) pentru a preintimpina apliearea unei tensiuni prea mari receptorulul-R •
c

- 11 -

C) Reostatul dublu ~~ doi oilindri (tig.l.6), are extre.itl~ile conduotoarelor legate la bornele Al,8l, A2 82, isr ourBoru1 0 care gliseazl pe ambii oilindrii, este ooneotat la borna C. Rezistenka R msroatl pe reostat, reprezintl rezistenka totall a celor doul tnflgurlri, iar curentul I, Durentul msxim admis prin tieoare tnflgurare. Posibilitl~ile de utilizare a aoester reostate stnt urmltoarele, reglarea intenBitl~ii eurentului, utiliztnd ambii oilindrii tn serie ai reostatului dublu (tig.l.7), reglarea intensiFig.l.6. tltii ourentu1ui utiliztnd un singur cilindru al reostatului dublu (fig.l.8), reglarea intensitlkii curentului utiliztnd ambii cilindrii tn paralel ai reostatului dublu (tig.l.9), reglarea potentiometriol a intensitltii ouren-

Fig.l.7.

Fig.l.8.

Fig.1.9.

tului folosind un oilindru a reostatului dublu (fig.l.lo) ,i reglsrea potens~iometricl folosind ambii oilindrii ai reostatului dublo (fig.l.ll). La utilizarea reostatelor tn scheme de potenkiometre se va avea in vedere oa rezisten~a Rc a reeeptorului, tn functie de pozi~ia cursorului, sl DU scadl sub valoarea la care curentul total I = 11 + 12, deplgegte intensitatea nominall admisibill pe portiunea(R-r).
A2

At

A2

I
C

_1
B2

L_e.

B,

BQ

"c
Fi-g.l.lo. Fig.l.ll.

- 12 1.,.,. Condeneatoare electrice Din punDt de vedere tunc~ional, condenaatorul eleotrio eate un aparat conetruit dintr-un aiatem de dou~ arm~turi din material conductor (metalic), izolate tntra ele cu un dielectric avind 0 conBtant~ dieleotrio~ (permitivitate) abaolutl t, a o~rei valoare, tn tunctie de permitivitatea aba01utl a vidului (aerului), to gi permitivitatea ralativl a dielectricului, ~r' eete datA de re1a~ia

aeeat Bnaamblu (fig.l.12) fiind deatinat al acumu1eze te q, ctnd la bornele aala ae aplic~ tenaiunea U

cantitate de elaotrioita(1.10)

q=O.U
tn Dare 0 eate

[0]

constant~, denumitl capacitatea condenaatoru1ui. Din punot de vedere constructiv, condeneatoar.le I pot ii plane-, cilindrice, aferice, avind 0 capacitafII------, te fixl sau variabilA. In cazul oondenaatorului plan, u Uc .-o;:::$~ reprezentat In figure l.~i,capacitatea 8a eate dat. de rela1iia r;I------ 9.-

--It

Fig.l.12.

(1.11)

tn care S eate auprata~a paralell comun~ a celor doul arm~turi, iar d, distanta dintre ele (groBimea dielectricului). Energia electric~ abaorbitl, la tnc~rcarea condenaatorului, eate acumulatl de clmpul electric E (care genereazl renoaenul de polarizare), cu excep1iia pierderii de energie coreapunzltoare curentului de conduo1iie prin dielectrio (a oArui intenaitate, oe • drept, eate miel). Intr-un circuit de curent continuu, In oare ae aflA un condeneator, ourentul electric ae atabilegte numai in perioada tranzitorie, la Inclrcarea ,i la deaclrcarea condeneatorului. conform expreaiei
i c ..0 du

at

(1.12)

In regim permanent, pentru valoarea U • conatant, condensatorul conatituie un punct de tntrerupere a circuitului: U = constant ~

it ... 0

==P

ic ... 0

In curent alternativ, prin Inclrcarea gi deaclrcarea alternatAa armlturilor, In ritmul trecventei curentului, are loc 0 eirculatie de curent prin circuit, f~A oa acesta sA treacl prin dielectricul condenaatorului. In condeneator exiatA curentul de deplaaare electricl In dielectrio Id gi curentul de conduc~ie lcd' care apare din cauzA cA dielectricul are tn micl m~aurl ai proprietlti conductoare. Intre acegti curen~i §i curentul I din circuit .e ecrie rela~ia (1.14) Unghiul b ee numegte unghiul de pierderi tn dielectric, iar ca mlrime caractariaticA pentru pierderi In dielectric a. ia tg ~ •

Datoritl unor feno.elle legate de formarea oimpului eleotric In dieleotric, curentultntr-un oircuit oapcitiv, a1i.entat cu 0 tenaiune alternativ~ este defazat cu unghiul " '\ co (9O-~) inaintea tensiunii. Condeneatoarele se foloseee in oircuitele Ii inatala~iile eleotrioe in curent altel'nativ de joasll gi tnaltl f'reovenUi pentru realizaraa unor earaini capaoitive,fiind elementul de bazll la ora actualll pentru imbun~tll~irea f'actorului de putere (cos ~ ). In tehnioa mllsurlltoriloreleotrioe, se f'olosesc tn oire.itele osoilante, la extinderea liniilor de mlsurll a voltmetre10r electrostatioe (condeneator adi~ional, poten~iometru capacitiv) oapaoitl~i etalon etc. 1.'.4. Bobine de induetantl Bobina eete un aparat in care, la treeerea aurentului electric prin lnfllgurarea e1, are loc 0 transformare a energiei electrioe pe de 0 parte in energie oa10rioll datoritll rezisten~ei R a infl~ur~rii, gi pe de altllparte tn energi. :reactivl, acumulatll in cuplnl magnetic format In cirouitul magnetio al bobinei, oaraoterizat prin permiabilitatea magneticll absolutll. (1.15) unde ~o este permeabilitatea abaolutll a vidului (a aeralui), iar P"r eate permeabilitatea relativll a medialui (a circuitului magnetic). Bobina ee oaracterizeazll prin induetivitatea L, datil de raportul dintre fluxul magnetio produs de ourentul i care strllbate tnfll,urarea eu w spire, ai ourentul i, adioll: L = total (1.16)

+.


1

impedanta bobinei fiind


(1.17)

0:) Babino deala


R·O

Din cauza fenomenelor legate de formarea otmpului magnetio, ourentul eleotric printr-o bobinll idealll (R • 0) este decalat cu 900 in urma tensionii aplicate la bornele ei. Intr-o bobinl eu R ~ 0 (oazul real), curentul este decalat in urma tensiunii cu unghiul~, func~ia trigonometrio I cos fiind denumitll "factor de putere gi arlltind ponderea rezistentei in impedanta bobinei (ou ctt R« IZI) eu atH bobina se considerA mai bunll'(fig.l.14). Tensiunea U are componente1e: activll
ft

~\:lL~XL

YR ·IR
R+O

-I -

JlR ..!.R oorespunz~tor puterii aotive P .. cosey UI reactiv!l


!!L ..

(1.18)
(1.19)
(1.20)

b) Babino reolo Fig.1.U.

! XL

corespunz~tor puterii reactive Q • UI ei01

(1.21)

- 14 -

puterea aparent~ fiind (1.22) iar factorul de putere coseD· - • 1 S Z In figura 1.15 este reprezentat~, principial. 0 bobinl cu fier variabil, f'olositl pentru realizarea ssrcinilor induotive variabile tn circuitele de mlsurl sau automatizlri.
P R

Fig.l.16. La deplasarea miezului mobil in direotia 1, inductan~a gi impedanta bobinei scad, iar curentul prin tnflgurarea ei oregte. La deplasarea tn directia 2 se petrec fenomene inverse. Ca urmare bobina se conecteaz~ initial tn circuit cu miezul mobil complet Fig.1.l5. introdus tn tntrefier, ctnd inductanta fiind maxim~, curentul tn circuit este minim. In circuitele trifazate se utilizeazl bobine tri£azats, oare se pot realiza Ii din trei bobine monofazate conectate tn stea sau tn triunghi. Fenomenul de inductie reciproc~ apare In cazul a doul bobine cuplate industiv (fig.l.16). Dac~ bobina Ll (inductoars) eate str~bltutl de curentul il• variabil tn timp ,fluxul '¥ 12' care str~bate suprafa~a limitatl de eenturul bobinei ~ induce tn aeeasta 0 t.e.m., e2, care produce curentul i2• Sensurile curen~ilor gi ale fluxurilor sint legate tntre 8le de regula burghiului drept. Parametrul care caracterizeai~ sistemul cuplat inductiv este coeficientul de induc!,iereciprocl, L12, datde raportul _

~2

-r:- [H] 1

'1'12

(1.24)

Ou indicele 1 s-a notat circuitul inductor gi cu '2, circuitul indus. Similar. considerind bobina L2 inductor, avem L2l = tmpreunl eu teorema reciprocitltii

-r:2

"II 21

[H]

(1.25)

~2 • ~l (H]

(1.26)

Inductanta mutuall aepinde de dimensiunile geometrice ale celor doul bobine, de pozitia relativl a lor ~i de proprietltile magnetice ale mediului tn care 8e formeazl capul .~gnetic i' (care cre~te cu crelterea lui ~r).

- 15 -

1.'.5. Transformatorul

monofazat ai trifazat

Transformatorul este 0 malinl eleotriol staticl tn oare are loa transformarea energiei electrice de la puterea aparentl absorbitl de primsr (care funotioneazl oa reoeptor) Sl ..Ulll, la puterea aparent.l datI c:'le seeunc:'lar (care f'unctioneazl oa generator) 52 • U212• Cele doul bobine, primarl cu wl spire, gi secundari au w2 spire, stnt cuplate inductiy, transferul de putere din primar tn secunder flctndu-se prin intermediul fluxului rezul tant .p, al celor doul fluxuri tl gi 4'2 (yezi fig.1.17), produse de eurentii 11 gi 12 dinprimar gi secundar:
(1.27) Z

R!2,L2)
X!2 22 82) ""'2 Fig.l.17.

Din oele expuse rezultl 01 funotionarea transformatorului se bazeazl pe induetie electromagnetiol, deei el se foloaegte la transformarea energiei 10 circuite de curent alternatiy (mentionlm faptul cl existl Ii transformatoare de curent sau de tensiune continul). La transferul puterii din primar In secundar, se produc urm~toarele pierderi:

- pierderi tn cuprul tnf'~Iurlrilor primare Ii seeundare, datoritl tnollzirii lor (efect Joule-Lenz)

[w];
pcu • p cUl + Pcu 2

[w] }

[W]

(1.28)

- pierderi tn rier (PFe)j aeastes se datorese magnetizlrii miezului magnetic (pierderi prin hiaterezis - PH) Ii curentilor turbioneri (PT) datcrati renomenului de induetie eleotromagnetic. tn piesele metalice masiye (tn acest caz in circuitul magnetic al transformstorului), introduse tntr-un ctmp magnetic Yariabil [W/kg]
In

(1.29)

atarl de aceste pierderi, mai trebuie mentionate pierderile prin fluxurile de sclp1U-i c1JSl Ii ~ S2' care se tnchid prin ser, tn jurul bObinajelor primere gi eeoundare, dind naltere fenomenului de autoinductie tn fieeare din oele doul bobinaje. Din cauza pierderilor, puterea P2 dati de secundar, este mai miel 4eclt puterea Pl abeorbitl de primar; randamentul transformatorului eete dat de relath:

. -----------=-.--+ 0.2 P+
2 PFe
t'

P2

Pcu

unde Sn - puterea nominall aparentl tn secundar [tVA]; ~. 12/120- tactorul de Inclrcare al transformatorului; 12 - curentul in secundar; I2o- curentul nominal tn eecundar.

- 16 -

funotie de impedanka Z a receptorului din circuitul exterior, eonectat ts aecundar, transformatorul poate func~iona in unul din urm~toerele trei regimuril - funo~ionarea in saroinl, reprezintl regimul normal de func~ionare, etnd prtmarului i se apl~~1 tensiunea nominall primarl Ul, tar seoundarul avind tensiunea la borne U2, alimenteazl cu energie eleotriel cirouitul reeeptorului, a olrui impedan~l, Z, are 0 valoare diferitl de zero ai infinit (puterea ceceptorului eete bine sl se apropie o1t mai mult de puterea nominal I a transformatorului, pentru a avea randamentul optim). Puterile, (5) aparente, active (P), reaetive(Q) tn primar gi secundar slnt date de relatiilel
In

51 • Ulll

[VA]i

52 .. U212 P2 '" U212cos~2 Q2 .. U212sin


S2 • ~P~

[VA]

Pl ..Ullleos'rl
Ql ..Ulllein~l
51 ..

[W]j
[VAr]i

[w]

-v;r

~2

Qi
j

+ Q~

81 ..Pl
tn care
008

+ jQl

52 ..P2 + kQ2

~l gi oos ~2 sint factorii de putere in primer, respectiv eecundar. - fUnctionare in gol, are loc atunei eind impedanta in secundar este infinitl sau foarte mare (.eeunderul este deschie). In Bcest oaz, puterea absorbitl tn primar acoperl pierderile totale in fier. Po

PFe • PH + PT

[ W]

Pierderils la mers in gol fiind mici, tensiunile la bornele primare ,i secundare se oonsiderl aproximativ egals cu tensiunile eleotromotoare, astfel 01 pe baza mlsurltorilor efectuate in acest regim de func~ionare ee poate determine raportul de transformare (ridicltor sau ooboritor de tensiune), considerat aproximativ egal cu reportul in spire cu ajutorul relatiilor

Raportul de transformare este dat, eu oarecars aproximare ai de raportul ourentului secundar fatl de cel primar

-fUne~ionarea tn scurteircuit, are loa atunci ctnd impedanka coneotatl 1n eecunderul transformatorului este foarte micl sau lipseate, bornel~ secundarului fiind legate una fa~l de oealaltl (Z ~ OJ Z • 0). In aeest ca. intensitatea cursntilor tn transformatpr, limitatl numai de valorile impedantelor tntlaurlrilor primare §i aecundare Zl' Z2' ajung la valori mari, ceea ce poate produce arderea transformatorului, dacl se alimenteazl primarul eu tensiunea nom1nall U1(scurtcircuit real). In m~surltori se produce scurtcireuitul experimental, ecurtcireuitlnd eecundarul ai alimenttnd primarul cu 0 tensiune de scurtcircuit redusI Usc·('-5)~Un' astfel incit prin 1nflaurlri sl treacl curenti aporpia~i de valorile nominale Iln, 12n• Curentul real de seurtcircuit se determini din relatia:

- 17 -

Ieo real • Iln• ,.).!L ~ 20 In uleo Puterea Peo' m~suratl 1a funotionaraa In sourtoirouit, raprazintl pierderile In cuprul Intllurlrilor

In sistemele eleotromagnetice trifazate se roloseso transformatoare tritazate, avlnd Inflgurlrile primare gi seoundare coneotate in etea, triunghi sau ziS-zag (vezi figura 1.18). In figura 1.18 se utilizeazl urm~toarele notatiil 1,2,3 - coloanej 4,41 - juguri; A,B,C,a,b,c - inceputurile inflgurlri10r primare, respeotiv seeundarej X,Y,Z,x,y,z - sflr~iturile infl~urlrilor primare, reepeetiv secundare; B - legaraa in stea; C legarea in triunghij D - legarea In zig-zagj 0 - punetul neutru; ZA,ZB' Zc - impedantele eelor trei infl§uA) rlri (pe fad). A 1.,.6. Autotranstormatorul Autotransrormatorul oonetl dintr-un oirouit din ferosilioiu, pe oare se afll 0 Inflgurare de inaltl tensiune AB, cu wl spire. Infl§urarea de joasl tensiune AC (fig.l.19), ouprinde un numlr de spire w2 din infl§urarea de inaltl tensiune. Oricare din aeeste inf~§ur~ri pot constitui primarul sau secundarul transformatorului, care astfel poate fi coboritor sau ridic~tor de tensiun', raportul de transformare fiind dat de relatia 1.". Din eauzl cA intre primer gi secundar exietl atlt cuplaj magnetio, cit ~i eleotrio nu se admite folosirea autotransformac torului In instalatii unde se trece tensiunea redusl (6,12,24 V) din motive de seouritate. Autotransformatorul reglabil continuu (tip Electrotehnica Bucure~ti - ATR 8, adic' 8 A timp de 1/2 orl, curent maxim), are Intlgurarea din cupru emailat dispus~ dupl generatoarele unui tor alcltuit din tabll silicioasl, toalt de aproximativ 20 em. In partea superioarA a torului, izola~ia conductoarelor este inllturatl iar pe aoeastl por~iune eonductoarele gliseazA cursorul 0 oonform schemei

y
B)

._--_.

Fig.L18. B
~ I.·

I I2

(A)

Fig.L19.

- 18 -

A
c

UAB) Uob ) ~int


dQ

fQn~ilJl"li

ling

"ig.l.20.

din figura 1.19. Pentru tenaiwnile nominale primare de 120 V, re.peoti? 220 V .e ob~ine tn secundar 0 tensiune reglabill tntre ,i 250 V. In figura 1.20 este reprezentat sohematio un autotranaiormator trifa_at, variabll, conectat tn stea. Astfel de autctransformatoare, tn variante variabile in trepte, ae foloseso de exemplu la pornirea motoarelor asincrone trifazate de puteri mari, pentru miclorarea curentului de pornire. La executarea lucrlrilor de laborator pozitia ini~iall a cursorului este punctul A, corespanzltensiunii secundare nule.

1.'.7. Surse de energie eleatricl cele oe ul'Jlleazl trec tn r'evistl principalele surse de energie se electricl folosite la lucrlrile de laborator.
In
A)

Surse de curent continuu

a) Baterii de acumulatoare aoide (cu plumb). Bateriile portative de aeumulatoare cu plumb sint in general formate din 2-6 elemente de acumulator cu plumb, avind fiecare 0 tensiune eleotromotoare de 2V, dispuse in aoelagi bac sau tn bacuri diferite. Caracteristicile acuwulatoarelor stnt: - capacitatea, care reprezintl sarcina electricl pe care 0 poate furniza un element ptn~ la aclderea t.e.m. la valoarea miniml admisibill (1,8 V la acumulatoarsle acide gi 1,15 V la aoumulatoarele aloaline). Se mlsoarl in amper-ore

[Ab]

Q, '"

l.t

[Ah]

- regimul de funekiGnare, care fixeazl valorile intensitl~ilor curentilor de tnolrcare (11) gi desclrcare (ld) determinati prin rela~iile

- energia pe care

poate furniza un acumulator la desclroarea lui

unde U este tensiunea medie a unui element: U = 2V; dacl stnt mai multe elemente U reprezintl produsul dintre tensiunea medie a unui element g1 numlrul ~e elementeo

- randamentul energetic

("I.)

gi al capacitltii ("\c) ~c '"0,94 - 0,97


(1.40)

,w ..

0,75 - 0,8;

Din punct de vedere al exploatlrii tn cadrul laboratorului se va avea in vedere a nu se depl~i valorile curentilor de tnelrcare, desclrcare preserigi. Scurtcireuitarea duee la diatrugerea rapidl a aeumulatoarelor cu plumb. Rezisten~a interioarl a unui element utilizabil este de ordinul Ri- 0,005-0,251 •

- 19 -

In momentul sc~derii teneiunii la 1,8 V pe alement se tntrepune utilizerea Ii Be retncaro •• Se oonsiderl aeumulatorul retno~reat dael teneiunea pe element 1mediat dupl ineetaraa inc~re~rii esta U~ 2,8 V, iar dansitatea electrolitului Intre 1,24-1,-,0. b) Baterii de aeullulatoare alcaline. Stnt mai pu~in rleptndite in laborator datoritl tensiunii relativ Iliei pe element, degi prezintillari avantaje fatl de aeumulatoarele acide din punctul de vadera al robuste~ei, al rezistenkei la supratnelroare Ii sourteircuit, al poeibilit1tii de deBolrcare ptnl la tensiune null etc. Tipurile utilizate sint urm~toarele: - aeumulatoare eu tier-nichel (Fe-Ni), eu tensiunea de utilizare 1,45-1,15 V (tn medie 1,2 V) gi cu tensiunea de tne~rcare 1,8 V; - aoumulatoare cu cadaiu-nichel (Cd-Ni), eu tenBiunea de utilizare intre 1,1 gi 1,' V gi eu tensiunea de tnclrcare 1,8 Vi Rezisten~a lor interioarl fiind mai mare ea a acumulatoarelor aeide (circa de 4 ori), au randament mai mio. De obicei se grupeazl ette 5 sau 10 elemente 1n serie, au prize interIlediare, formtnd 0 baterie de 6 V sau 12 V. c) Redresori eu seleniu gi cu oxid de oupru. Redresorul este un dispozitiv eu ajutorul clmia ee redreseaz~ eurentul Bltemativ, pentru a se obtine curent continuu. In laboratoare se felosesc pe searl larg~ redresoarele eu seleniu eau eu oxid de eupru (fig.l.21) consttnd diD plaea de eupru 1, stratul de bloeare (baraj) 2, stratul de oxid de eupru (Cu20), ,i plaea de plumb 4 introdusA pentru realizarea eontactului elect'riceu un alt element aetiv al cireuitului. Pentru sensuI direct Id al curentului electrio,corespunzltor alternan~ei pozitive, redreeorul are 0 rezisten~l direotl Rd miel, deei Id:» , tn tap ee corespunzltor alternantei negative, deci corespunzitor trecerii curantului invers prin pastila redresoare, rezistenta de trecere (rezistenta inversl) este Ilare Ri ~ iar euFig.l.2l. rentul invere Ilic Ii ~ (vezi Ii :tig.l.2l). Raportul
kr '"

L • R 1 ~ 25-40
1

Id

R.

(1.41)

se numegte coeficient de redresare. Un astfel de elellentredreseazl 0 tensione de (4-6 V), la 0 intensitate de ordinul zecilor de miliamperi (tn fUnc~ie de euprafata plAcilor). Pentru a m~i tensiunea sau eurentul, elementele se grupeazA tn paralel, serie, meixt, totodatl cu mlrirea suprafetei pllcilor. In prezent tn laboratoare se folosesc redresori cu seleniu Ilonctazaii de 220/24 V = gi (1,2-1,5)A ~i trifazati alimentaki ,x,SO/220 V, 50 Hz gi turniztnd 200-220 V tensiune continu~, aflati tn produc~ie la uzina Electrollagnetica Bucuregti.

- 20 Radresorii .onoraza~i utilizeazl 0 sahaml de redresara in pUnte, wleori fiind echipa~i eu riltre pentru netezirea 8uplimantarA a pulsakiilor ourentului radreeat. Redrasorul (fig.l.22) poate fi alimentat la tensiunile de 120 sau 220 V, iar tensiunea de alimentara a puntii se face succesiv la bornela B2, B" 8 , B5 (mArind tensiunea) pe mAsura imbAtrini4 rii plAoilor de seleniu. Este indicat oa in exploatare s~ se respecte prescrip~iile refaritoare la modul de repartizare Ii de utilizare indicate de producAtor. d) Redresori eleotronici Redraeorii electronici de joasA tensiune, realiza~i cu ajutorul tuburilor electronioe sau a diodelor semiconduetoare, permit obti+ nerea un or tensiuni continue de ordinul euteFig.1.22. lor de vo1~i, 1a curenii plnA la 1 A, urmArind filtrarea gi stabilizarea tensiunii redresate. Redreeorul din figur~ 1.2, constA din douA surse stabilizate A ,i B identice, independente, ou teneiunea reglabilA ·Intre 200-'50 V o.c. gi 0 sursA de curent a1tenativ, nestabilizatA pentru tensiuni alternative cuprinse Intre 4-12,6 V, folosite la incAlzirea fi1amentelor tuburilor electronice.

0-19 ---------C tV
----0-

----S,3y·J QA
-~Q6VI
)

.---

4V) 3A D,3Vj 3A

. 1A

Ou ajutoru1 IntrerupAtoarelor KAt Kat K se pot coneets succesiv eele trei surse A,B,C, san interconecta In paralel sau opozikie Bursele A,B. Tenaiunea continuA gi curentul debitat slnt indicate cu aJutorul unu! instrument de .AsurA, Inglobat In aparatul care ae poate comuta la bornele surselor A,B cu un comutator propriu. Un alt comutator permite utilizarea exterioarA a instrumentului ca voltmetru sau miliampermetru (ultimele douA co.utatoare nu slnt indicate In figurA). Iegirile sursei nefiind legate ls pimint, existA posibilitatea legArii oric~rei borne la gasiu gi a interconectArii tensiunilor, dupA necesitate. Sursele pot lucra A,B independent, AS i~ opozi~ie, AS in paralel, sUrsa 0 furnizind doar tensiuni alternative nestabilizate (in exterior ~i pentru alimentsrea filamentelor tuburilor electronica din schema aparatului).

Ka,

- 21 e) Grupuri de curant continuu. Pentru a1imentarea cu enargie alactricl a motoarelor de curent continuu, dac~ nu ee dispune de sta~ii de redresare de putere satis~lc~toare se folosaec grupuri generatoare oompuse dintr-un motor eleocwplO tric de antrenare K gi un generator de curent oontinuu G, reunite printr-o cupll macanicl sau electromagneticl. Asemenea grupuri furnizeazl enargie electricl de curent oontinuu, la 0 patere gi 0 tensiune oorespunzltoare datelor nominale ale grupului. R ST Fig.1.24.
8) B)

Surse de curent altenativ

Reteaua publici Cea mai utilizetl sural de ourent alternativ este re~eaaa trifazatl cu patru conductoare, a oragului (,x,SO/220 V, 50 Hz), legltura dintre punctele ds luoru tlclndu-se prin tabloul general de distributie gi re~eaua de distribukie a laboratorului cuprinzind tablouri principale ~i tablouri secundare (la mesele da lucru). b) Stabilizatoare de tensiune alternativl Mlsurltorile preoise tn curent alternativ solicitl surae de taneiun~ stabilizate care furnizeazl teneiuni alternative a clror valoare este independentl de varia~iile factorilor exteriori (tensiunea gi fracven~a retelei de alimentare, sarcina etc.). Stabilizarea tensiunii alternative se poate realiza cu diode zener, cu rezistente termice, cu amplificatoare magnetice sau eu stabilizatoare fenorezonante. In. figura 1.25 este dati schema de principiu a unui I atabilizator terorezonant, oare con\ine 0 impedantl liniarl 0 gi una neliniar~ L. Se presupune bubina f~rl pierderi (UL in pozikie cu Uc' adiol Uintrare • = UL - UO>. Pentru 0 varia~ie mare a tenaiunii de intrare, corespunde 0 variatie foarte micl a tensiunii de iegire care poate fi considerat~ praotic constantl. Fig.l.25. Oaracteristicile acestui stabilizator stnta - tensiunea de alimentare 120/220 V - tensiunea stabilizatl 220 V - puterea aparentl secundarl: circa ,00-500 VA.

---

se ~l de
In

de

c) Generatorul de tensiune sinusoidall Pentru unele m~surltori speciale (m~surltori cu osciloscopul catodic) utilizeazl generatoare (oscilatoare) de tensiune sinusoidall de joasl ~recven(10-100000 Hz) Bau de tnaltl frecventl (104 - 10Bsz) , avtnd la iegire 0 patere la trac~iuni de watt pinI la ordinul wattilor gi tensiuni de ordinul volkilor. majoritatea cazurilor generatorul dispune, inglobat, un instrument de alsurl tip voltmetru pentru indicarea valorii tensiunii de iegire. 1.,.8. Instrumente de mleurl uzuale

A) Probleme generale In cadrul aeeetui paragrat ae vor da indicatii privind recunoagterea alegerea gi utilizarea inatrumente10r de m~sur~ uzuale. Pentru obtinerea unor rezultate precise ala m~surltorii este necesar sl se r~specte ura~toarele reguli:

- 22 - aparatela s~ fie agazate tntotdeuna (vazi fig.l.26); !n pozi~ia indioatA pe oadranul

acestora

- sA se verifioa pozi~ia aoului indioator Ie zero, !nain/ curent QOntinuu tea inceperii mAeurAtorii ; - citirea indicatiilor sA fie fAcut~ coract, din fata apsratelor pentru a se evita eroarea de paralaxA; - evitarea c!mpurilor magnetice gi electrice In jurul aparaFig.l.26. telor; daoA nu este posibil aoest lucru trebuie sA se prevadA eoranarea instrumentelor; - 8A se aleagA instrumente cit mai bune din punotul de vedere al olasei de preoizie gi al oonsumului propriu (vezi tabel~l 1.5) dst tn procente din valoarea domeniului de mAsurA 'labelul 1.5 al instrumentului respectivi - tn oazul instrumentelor de CIQsa cif! £ro~,ea maxima J)omenl(/! /Jr. ale frBcizie ourent continuu sA se reepecte art. ../-okram tlh"hzare ou rigurozitate polaritatea de I. j: 0,1 % /ab()ra~r. f!;' conectare a aparatului !n oir2. OJ2 Idem t: tI,2 % ouit (pentru a nu provooa ro-I), , 3. i (),5"" ./0 la60ram + fabloll tiri inverse ale eohipajului mo~ I D/. lab/oil 7- IeJ/lJ/ce f 4. bil Oi eventual deform~i sau 5: deteriorAri ale aoastuie); Idem 1,5 % /" - sA ee respecte clasele de b. 2,5" -!: 2,5 /de~ precizie destinate tipurilor 5" Idem 1"5" "10 7 de mAsurAtori, tmpreunA au consumul lor propriu(vezi tab.l.6). In tabelele 1.7 gi 1.8 se dau principalele si.boluri gi notatii de pe cadranul instumentelor de .AsurA, gi respectiv tipurile de instrumente tnt!lnite uEual tn cadrul laboratorului.
sirnbol, tioul inst_rumQntului .(functional)

//

t:

-_

Tabelul
.

1.6
....

Observatie:
V

- - ..
'

Ttf'u/ ,,,,/rum elllf,/vi _ mag ne..b eleclrlce r_~~c.homtlfJ"el;ce.


r-'

A~"'6J1'f'

5"4

Vo#meh('
100

Consumurile procents domeniilor mentelor

proprii se dau 10 ale

0,2 - "i4

(),I- f

din valori nominale de .Asurare tabelate.

2-8 3,5"-10

-e.~eko o/,'ne""lce ev /rx:Iu.~~


~mlce

?- 9 2-3

e -.2tJ

2-~ .3-6 2.-5"

ale instru-

In tabelul

1.9 sint date prefifactorilor de mul-

xele ~i simbolii tiplicare

inttlniti

uEual 10 cadrul

mAsurAtorilor

electrio ••

-nTabelul 1,7

.- ..- -..-.-----..-- ..---- --.---.-- ---.-. --·---·---·f-----···---- ..-- ------ ------.6 7 -Cur en t

~§~je;~--~~~~~~~v -mono-,cizcir-----------.
a I t ern a t i v t r I fa

~ PJisiJ!~~VJi1ge;;i~_~~J~?f!-J~~Df£A[t;L-~-~_~b~' :
.,- -~ ~y_--=

. Semnificatia simbolului, inseri fiei Simbolul L E;X)~t_~~-;f}_fT)_~irj._fJ_7g~e_~e_)f]_~_fQf)__Ig_.y_tj!i?_. --~--

lO_ ....

9 Curen: coniinuu

_ 8 _. ...__ -.. ._ z-----.-.-.-.- -----.- -.--..--.--.-.-------_ .__._. -.--.... at ... dezeehillbrar-.. ---~ -----... -... -

~~'!i.~, ,~!>_;'!!{eC111 ibro!

3~----.
~
r...I

P-~-~it-;~-------,I

5" atternaiiv-ri~/~V~~%·~-=---.- - .-. -~~~~--~


nu se revese

ll _..... . .. ..__ .-.-.-.--------.---. 'inc!inafd-curx: '-/0(. instrumentulut 12 .._._ ---.--------.-.----'-'.-- ..-'l3_ Tensturea de lncercare _~Q~ \L_,y---1--·-. 1( a izolatte! 'nstrumentului-5.00Vlex-:-2f!tL 1'_2_kV'---J
15
Tabe1ul 1.8

n Simbol te rn, iSU er.~. TiPU~j d iSpOfJ~iV~Wi Mag n to e / ee t ri 1. fY..____s;jJQ1 e u___£_ez~_e c.__ m__ e ---Magnetoel.. cu cupl 2. [_C?~_._ [[1_«,51 _f_e_ci u res_,_._ _.M: . 3. E I e ctromagnetic CJJ_ cuplu rsz. m e__c__:__ __~--.-_

4. E t ecir ocuriarnlc
~_<.!_ fyp_lu_!ez.

m ec .

--

5.
1---

~ f:f~l!P_&~l;?~f!;~·g_!__ ---

=+
C

t:.
~

_ ._--------_

Domeruu! de utllizure ~oltm. st amp. .ui.: c :_~___ idem in c.a. idem In

..

C.C

~I

c·a
.-

1---.

idem In
A

si wattm. • C.c sf c.a. ..idem

6. Cu

in d u c , e ii

con tor -de energie activo ?i reactMJ in c. a,


Tabelul 1.9

/Jr.
c-rt.

Fcu..fr)" e:I~ m~/hfkCare ---_------- ....

'Pr¥'Il.

SI",hol

cd.

I./r.

~e.~~

ole m(l/ frjP ;"CQ I'Wl


(0 -I

'P~}(

-_.
2. 3, --4.

(,

1012.
(06

-/era...
1--

T
~ M
..

7.
8. - ._

_--------

(0 9

--r-

m~Ja.
I<do
ht!.cI-o

~/"a...
--

10-2

a,,/r'

"~ei
mill

5ltn601

d.
.c
m j-L
i1L


fa fl.
-_._.

10 -,
10 -.

-_. 6.

103 10
2

K {_

mtcro
naso

5.

I~
10

-1
-I.t

(0 '

oI~c..a.

cia

(2.

I~

- 24 In

cazul ampermetrelor, ourentul se exprima printr-o rela~ie de fori ..

ma:

°1,

(X,

[A]

(1.42)

tn oare (J., este derivatia echipsjului mobil, iAr 01 se numegte constantl de ourent a lnstrumentului. Constanta se determinl a~adar au relatia

°1

domeniul de mlsurl al instrumentului [A] numArul maxim de diviziuni a1 scale1 [div]

Similar se calculeazl constanta de tensiune a unui voltmetru. La wattmetre, constanta de putere a wattmetrului Be determinl cu relatia

[A] • [V.J [div] deoi puterea este


p '" at

W,o" [db].

.. [VA]

relatia valabill pentrucurent continuu ~i alternativ, cu remarca cl 1n curent alternativ wattmetrele mlBoara tn mod obignuit puterea activl, gi numai tn conexiuni speciale altfel de puteri (putere reactivl).

- 25 OAPlTOLUL II

Lucrarea 2.1.
MASllRATORI INDUSTRIALE CONTINUU SI DE REZISTENTE ALTERNATIV IN CURENT

2.1,1. OBIECTUL

LUCRARII

Metoda industriaill.,sau metoda voltampermetricl se poate aplica numai clnd nu ae urmlre§te 0 pracizie mare a m~sur~torii. Rezistenta. in curent continuu se calculeaz~ cu relatia
tn cazurile R•

!l
I

(2.1.1)

sxprimtnd legea lui Ohm, tn care U eete o~derea de tensjune 18 bornele rezietentei. iar I curentul care strlbate rezistenta. In fUnetia de modu1 1n care se leag~ voltmetru1 1n circuit ae disting douij eazuri: voltmetru1 legat 1naintea ampermetrului - montaj amonte - (fig.2.1,a) ~i vo1tmetrul legat dup~ ampermetru - montaj aval - (fig.2.1,b).

r·I)(+Iv u

1)(.

I)t,.

Iv
V

Iv
R)(

'U
61;»

\I

R"

~1
1<)(
(2.1.2) (2.1..,)

a)
Fig.2.1.1. Uti1izind calcuIul - in curent continuu §ese 1n ambele cazuri erori, dupl cum urmeazll. - re1a~ia

(2.1.1), se 8~v!r-

- MONTAJUL AMONTE - vo1tmetrul mAeoarll 0 tensiune U ~ Ux' dat fiind cA apare 0 clldere de teuaiune ~i pe rezisten~a interioarll.a ampermetru1ui, care eate parcurs de curentu1 ce atr~bate ~i receptorul Rx' decl

1mpreunA

cu Valoarea '"

Ix

rea11l a reziatentei x -r;; u -_

Rx' dezafectat~

de eroarea de achemll, eate

u - Ua • U - Ix Ra
I I

I- a

-_R

xmAaurat-

Ra

(2.1.4)

deci va10area mllsuratl direct

eete mai mare declt valoarea

real~, RXreal'

cu m~rimea

Ra'

- 26 -

Sa veda c~ cu ctt
(2.1.6)

eroarea este mai micl. Kontajul amonte se va utiliza a~8dar pentru m~sursraa razisten~elor mari, f'a~~ de cara rezisten~a interio.ar~ s QIIIpermetrului (tn general R < 100.0.) este micll.deci ~i eroarea redusl. - MONTAJUL AVAL - voltmetrul rezistan~ei necunoscute, dar ampermetrul mif'icl tn componentele Ix prin receptor, mllsorar~ tocmai tensiunea Ux pe bornele m~soar~ curentul prinoipal I care se rarespectiv Iv prin voltmetru, deci

(2.1.7) tmpreunl
CUI

(2.1.8)

iar valoarea realll a rezisten~ei schemll, este:


R
..

necunoscute, 1

Rx
=

real
1

, dezaf'ectatA de eroarea de
1

xreal

I; '"

]I:

x Iv

Ux

- Iv
R

I
U

x-

Iv
UI(

'" -""l~-"""'l-R--

(2.1.9)

xm~s

Rv

Dac~ xmi1eurat »
1
(2.1.10)

atunci
-R--

~ls

Rv

(2.1.11)

respectiv constatlm mic~orarea erorii prin apropierea valorii rezistentei m~surate de cea rea]~. Montajul se utilizaazll deci la mllsurarea unor rezisten~e mici tn raport cu rezieten~a interioar~ a unui voltmetru (Rv > 104 ~ 105Jl), pentru care eroarea esta redusll. In curent altenativ rezisten~a nu se mai comportll ca un receptor pur ohmic, schema sa echivalent~ simplif'icat~ (1"ig.2.l.2) con~intnd tn af'ara rezisten~ei pur ohmice H, 0 inductivitate L datoratll spiralilrii conductorului electric pe carcasll, ceea ae conduce la apari~ia ctmpului magnetic ~i a unei t.e.m. de autoinduc~ie, pracum ~i a capacitate C, rezultatl ca suma capacitlltilor par~iale tntre cite doull spire vecine ale rezietentei, tntructt spirele vecine se a1"lllla potentiale di1"erite, tn urma c~derii Fig.2.1.2. de teneiune de-a lungul conductorului, izolatia dintre spire juctnd rolul dielectricului dintre armi1turile condensatorului - arm~turile 1"iind conatituite din 1nsll~i conductoarele electrice din care este alc~tuit~ reziatenta• Ca urmare, tn locul reziatentei pur ohmice, tn curent slternativ se va vorbi de 0 impedant~ echivalent~ Z, a cArei expresie simplif'icatll eate 2wRL WC
_ _JL _ j(R2+

Z '"
adic~

we
+

[R2
Z

«(..)L

\)2]

W2L2)

(2.1.12 )

>R

c.c.

(2.1.1')

- 27 Notind raportul dintra valorila ren~ 'continuu (Rc•c.) ale rezistenkei


k

in ourant alternativ

(R

c.a

• Z) gi cu-

oa rc.c.

(2.1.14)

~i reprezentind grafic varia~ia acestui raport in fune~ie de frecven~~ se ob~ine diagrama din figura 2.1., tn oara reiese evidentl moditicareavalorii reziaten~ei in ourent alternativ, tn speciel 0 dati cu modifioarea freoventel f. In concluzie, in oadrul lucr~rii se vor efaotua urmltoarele determinlri: A) in eurent oontinuu: - mlsurarea prin metoda voltampermetric~ a unor rezisten~e mici, mijlooii gi mari. conform nomenclatorului din lista de aparatej in,curent alternativ: - m~surarea acelora~i rezistenke tn curent alternativ, la acaeagi valoare efectivl de teneiunej - ridicarea curbei de variaVe a coeficientului kat prin m~surarea rezistentelor mici la diferite frecven~e ale tensiunii de alimentare (f < 10 KHz).
B)

Fig.2.l.,.

2.1.2. SCHEMA DE WNTAJ

SI APARATURA

UTILIZUA

A) Klsurarsa rezisten~elor in curent continau Se realizeazl montajul t'lin figura 2.1.4. Schema se alimenteBzl de la un redresor asocist cu 0 reglare potenkiometric~ Rp pentru a realiza 0 tenaiune de alimentare a montajului de aproximativ 6-8 V.

Rn

r-------~----;A~----~---,
(1) K2(2)

Amante

Ava I

'-----4

_---'

Fig.2.l .... RD - redresor 220 V /24 V =, 2-5 Ai ki - intreruptorul redresoruluij Rp - reostat eu cursor, 29-30Jl, 5 At montat potentiometric pentru reglarea tensiuniij Vp - voltmetru de eurent continuu, .magnetoelectric, 0-24 V, clasa de preeizie 0,5-1, A - smpermetru de curent contjnuu, multiplu, 0-6 A, clsss de preciaia 0,5, a c~rui rezisten~l interioarl se cunoagte in fune~ie de do.eniul de utilizere: 0,006 A -

In j

0,024 A - 0,25Jl. i 0,06 A - O,ln l,2A-O,005!li 6A-O,OOln;

0,;>4 A-O,0?5.llj

28 -

v - voltmetru de curent continuu, magnetoelectric, multiplu, 0-600 V, clasa 0,5, rezisten~a interioar~ fiind 5000!t/V. K2 - comutator monopolar, cu douA pozitii. Rx - rezistenta necunoBcutA care se mAsoarA, dupA cum urmeazA: - rezistente mici: rezistenta interioar~ a unui ampermetru (Ha < 1 i, eu mai multe domenii. - rezisten~e medii: reostate cu cursor de 6. 21l., 11 A; 29 - -,on, 5 A. 19Q.n., 2 A; 1500n, 0,.,5 A; §i 12.000,11., 0,25 - rezistente mari: rezisten~a interioarA a unuivoltmetru (Rv> 50.000.!l.), cu mai multe domenii; ~ - reoatat cu cursor pentru reglarea curentului, 190-240Jl, 2 Ai

n.

A,

B) M~surarea rezisten~elor tn curent alternativ Se realizeazA schema de montaj din figura ".4.5.

Avol r----------~~------~Ar_---~~

Amante

GS

~----o

(4)

(2)

o----~

K2

K2 -

GS - generator de semnal sinusoidal, a cArui domeniu de frecventl este cuprins intre 0-10 KHz; Kl - IntrerupAtorul generatorului; A - ampermetru de curent alternativ, electromagnetic sau electrodinamic, clasa de precizie 0,5, domeniu 0-0,2-1 A. V - voltmetru de curent alternativ, electromagnetic sau elactrodinamic, clase de precizie 0,5, domeniu 0-,-10 Vi Rx - rezistenta necunoscutA care se mAsoarl, dupA cum urmeazA: - rezistente mici: - rezisten~a interioarA B unui ampermetru (Ra -e: In), cu mai multe domenii, - reziatente medii: - reostate cu cursor de 6,2!l gi 11 A, 29--,ofl. ~i 5 A; comutator monopolar cu doul pozitii.

2.1.,.

MODUL DE EXPERIMENTARE rezistentelor tn curent continuu

A) MAsurares

La executarea montajului din figura 2.1.4 trebuie sA se tin~ cont de polaritatea instrumentelor magnetoelectrice, pentru a Ie conecta la sursa de tensiune, echipajele mobile sA nu devieze tn sensuri inverse celor normale. Avtnd introduaA tn circuit prima rezistentA necunoscutA se pun sparatele de mAsurA pe domeniul maxim gi se fixeszA reostatul ~ pe pozi~ia corespunzAtoare valorii maxime a rezistentei. Se pune reostatul Rp pe pozi~ia extremA B, se cupleazl redresorul la re~ea ~i se tnchide tntrerupAtorul KI, dupl care se regleazl din Rp 0 tensiune de

- 29 -

alimentare a schemei da 6 V. Aceaat~ tensiune fiind 0 dat~ obtinut~ (comutatoru1 K2 eata deschis) nu S8 mai manevraaz~ in tot restu1 m~sur~torilor cursoru1 raoetatului Rp' Se inch ide apoi comutatoru1 K2 pe pozitia (1) gi se reg1eazl eu ajutoru1 rostatului ~ intensitatea curentu1ui astfe1 ictt s~ nu se depl~ea8c~ valorile maxima admisa prin elemente1e cireuitu1ui. Se a1eg- astfe1 domenii1e de m~surl ale ampermetrului. A, gi vo1tmetru1ui, V, astfe1 ineit deviatiile s~ fie in a doua jum~tate a sca1e1. Se citesc va10rile care se trec in tabe1u1 2.1.1. Se comut~ K2 pe pozi~ia (2) (aval) ~i datele mlsurate se trec in tabe1u1 2.1.1. Se refac .~sur~torile (pentru aceea§i rezietentl R][) pentru 0 va10are a curentului ~i se trec rezultatele in tabelu1 2.1.1. Se procedeaz~ similar gi pentru ee1e1a1te rezistente 1uate in studiu. b) M~8urarea rezistente10r in curent a1tern8tiv Se fixeaz~ freeven~a generatoru1ui GS 1a 50 Hz. Se inch ide intrerup~toru1 KI ~i se comut~ K2 pe pozitia (1) - amonte, avfnd prima rezistentl necunoscut~. Rx' conectat~ in circuit. Se citese va1ori1e mlsurltori1or, care se tree in tabe1u1 '.4.2. Se eomutl K2 pe pozitia (2) - ava1 - gi rezultate1e m~sur~tori1or se trec in tabelu1 2.1.2. Pentru aeeea~i rezistent~ necunoscut~, Rx' se repetl mlsur~torile 1a urmltoarele va10ri de freeventl: 100 Hz, ,00 Hz, 500 Hz, 1000 Hz, ,000 Hz, 5000 Hz, 10.000 Hz, rszu1tate1e fiind trecute in tabe1u1 2.1.2. Se repet~ m~surltorl1e, conform modu1ui de experimentare arltat mai sus §i pentru ce1e1a1te rezistente necunoscute.
2.1.4. RELATII DE CALCUL. VAWRI EXPERlMENTALE

~) Mlsurarea Rezu1tate1e

rezistente10r -in curent continuu m~surltori1or se trec in tabe1u1 2.1.1. Tabe1u1 2 1 1

..
T"

crt.

Nr.
1

RQz.istento necunoscut6.

Mantei amante
avo I

p[V]
6 6 6

[Al

[v]

Ro

10

Rv

f---

rs4-

rs

lI~_
(1'1) (Il)

R )( 4

---

(I1)

--

---

R" mcb

[.0]

R)(.r

flU

[n]
t--------

(~o)

~I

fJR

C%)

RXr

(0/0)

.1R

[.Il]

Rx [.0.]

R)l.med·1\.1

[.0]

1-----

1-------- f- -----------r-' --- ----~----- .._---_ .


---.'

r--_---'--

1------

--.----

- 30 -

Sa determin~ valoarea Rx m~s cu ajutorul rela~iei (2.1.5) gi valoarea real~ Rxr 1a care s-au aplicat eorectiile de montaj cu una din relatiila (2.1.4) sau (2.1.9) in runctie da montaju1 experimentat - amonte,-respectiv aval.- Se calculeaz~ erorile relative ~R de determinare a rezistentei Rxr eu una din relatiile: xr - montaj amonte
(~)

(2.1.15)

- montaj ava1

~ • (~u Rxr U

~I)(l

Rxr)
Rv

(%)

(2.1.16)

unde ~!:! gi ~I s!nt erori1e :relative care se s~vtrgesc Ie mllsurarea tensiunilor, respeotiv curentu1ui, ~i care sint date de re1atii1e
($)

(2.1.17)

(%)

(2.1.18)

!n care trPy gi ~rpA s!nt c1asele de preoizie ale vo1tmetru1ui,

respectiv amper-

metrului, Un gi In va10rile domeniului de mlsur~ ale vo1tmetru1ui, respectiv ampermetru1ui, iar Um~s gi Im~s' va1ori1e de tensiune gi curent mllsurate 1a momentul respectiv de voltmetru, respectiv ampermetru. Se ca1culeazl apoi erori1e absolute, ~R, .(2.1.19) va10area cea mai probabill a rezistentei necunoscute,

Rx'
(2.1.20)

en]
§i va108rea medie

En]
B) Kllsurarea rezistentei !n curent alternativ

(2.1.21)

Cu datele m~surate se completeaz~ tabe1u1 2.1.2. Oa valori ale rezistentei Rcc se iau valorile medii determinate 1a punctul A).,cu ajutoru1 re1atiei (2.1.21) gi trecute in tabe1u1 2.1.1. Se vor m~sura ce1 putin trei rezistente !n curent a1ternativ (trei rezisten~e care au rost m~surste §i !n curent continuu). Factorul ka se calcu1eaz~ eu re1atia (2.1.14). Dupll comp1etarea tabe1ului 2.1.2 ee ridic~ grafic variatia

conr'or-mdiagramei

din fig'Jra 2.1. ,.

- :n Tsbe1u1 2.1.2
Nr. I<gzisienta nscuncscufd crt

Hontaj

frec'lQnta

t'

[Hr.]
400

(A]

U [v]
-----

R .c.o

~c

ka
-----

r--t-I-L
f--.-

5'0

1---._ .. 1----

r-s
1------'-

34-.

omenta

r300
~--

500

-- f-

.. ---

1--

--1-----. -

I~

'1

r-g-:=~O.
~
-r-r-r-r-

R)(

3()00-- ----- -------- 1-------1--5000 -- 1-----{

"10.'000
50 400 300 500

f--

~~

0'101

1--

_ 4+
~

f!>. A~

----_.1000 __ ----10.000

-4000- ----5000

f----1-------

-..-

------

--

2.1.5. OBSERVATII

S1 CONCLUZII

Se va urm~ri eitires indica~ii1or instrumente10r de mlsurl in a doua jumlhate a sca1ei, observind c~ in aceste eondi~ii eroarea re1ativl se miegoreazl, tinzind spre clasa de precizie a instrumentu1ui (re1a~ii1e 2.1.17 gi 2.1.18). Conductoru1 de 1eglturl dintre ampermetru gi rezisten~e1e necunoscute se recomandl sl rie ctt mai seurt ~i gros pentru a nu afecta prin rezistenta sa ohmicl rezultate1e mAsurltori1or. Se va umAri .odu1 in care comportarea rezi8ten~.i In eurent a1ternativ urm~regt. diagrama din figura 2.1.'. Rezistenta interioarl a vo1tmetrului, Ry. pentru un domeniu de m~surl a aparatu1ui se ealcu1eazl lnmultind tensiunea no.ina1l a domeniu1ui respectiv eu va10areB rezistentei specifice, 5000 11/V, adicl

Ry '"'

5000

Unom

nj

(2.1.22)

Lucrares 2.2.

MASURAREA REZISTENTE1 PRrZELOR DE PAM1NT S1 A REZ1STENTE1 DE IZOI.AT1E


2.2.1. OB1ECTUL LUCRAR1I Legarea ma~ini1or ~i instals~iilor electrice la plmtnt se faoe pentru a asigura buna functionare gi proteo~ia lor, precum ~i a pereonalului de deservire, !n oazul c!nd, !n urma deterior~rii izola~iei, oarcasa ajunge acoidental sub tensiune. ValoareB reziBten~ei prizei de p~!nt constituie un factor important de exploatare. Din acest mativ se impune verificarea pericdio~ a rezisten~ei prizelor de p~!nt, urm~rind nedep~~irea valorilor prescrise de norme. In momentul c!nd oarcasa ajunge aocidentsl sub tensiune, priza de p~!nt asigur~ sourgerea majoritar~ a tenaiunii la p~!nt, protej!nd personalul de deservira care ar putea atinge caroaea respectivA (vezi fig. 2.2.1), astfel !nc!t curentul prin legAtura la prizs de p~!nt (P), 1p eete mult mai mare dec!t curentul care se !nchide la p~!nt prin om, 10m. Consider!nd tensiup nea maximA nepericuloasA pentru om U < 48 V, gi curentul maxim nepericulos I < 12 mA, ar rezulta 0 valoare Fig.2.2.l. a rezistentei de treoere
R

.!! =
I

12.10-"

48

= 4 k.fi.

(2.2.1)

respectiv

alegtnd pentru priza de p~1nt Rp

P, 0 valoare a rezi8ten~ei de trecere


(2.2.2)

= 4Sl

(cf. normativelor)

tnseamnli cll

cu alte ouvinte personalul de deeervire este In aoest mod protejat (Rt 400011 este de acela§i ordin de mArime cu rezistenta de contact medie a omului, a epidermei sale) • MAsurarea gi verificarea periodicli a prize lor de p~int se recomandA sA fie f~cute !n curent alternativ, pentru a se evita fenomenele de electrolizA din sol, oare pot duoe la efeote de polarizare, de denaturare a rezultatelor. Se lucre ad 1a intensiU~i, suficient de mari (ordinul pentru a mic§ora eroarea introdusA de ourentii vagabonzi. Frecventa curentului de mAsurare nu trebuie sA fie prea mare pentru a nu modi fica reparti~ia cllrentilor prin pAm!nt. Referitor la rezistenta de izolatie, ea este neoesarl pentru a asigura separarea electric~ a unor por~iuni de inatalatie, care nu au voie sA tie puse sub tensiune, din diferite motive (In special venind !n contact nemijlocit cu mediul tnconjurAtor ~i cu personalul de deaervire) de portiuni ale instala~iilor sau ale ma§inilor electrice oare !n mod normal ae aflll sub tensiune. In conductoarele .lectrice aflate sub tensiune, datoritA caracterului relativ al izola~iei, care presu-

amperuiiii>

pune inerent 0 oarecare oonduotivitate, apar ourenti de conduo~ie in dielectrio (foarte mici, in materialul izolant care tmb!so~conductoarele) numi~i curenti de fugl sau sourgere. RezistenSa de izolatie este repartizat~ de-a lungul oonduotoarelor, Insl se consider~ conoentratl notindu-ae CUI RA, rezisten~a de izolat~·e Intre oonductoarele unui oirouit ~i plmint sau mas~ (fig.2.2.2). RAB, RAC' rezistenta de izola~ie Intre dou~ oonduotoare sau Inf~~urlri ale ma~inilor electrice (fig.2.2.2, fig.2.2.7).

Ra, He -

Rac -

Rv
R~---

>

4000- RS

u~

'Y'
II ell I AI I

lip

.1.

..-11
I

IR

11,
I

Fig.2.2.2.

In conformitate cu pre8crip~iile In vigoare, valoarea miniml a rezistentei de izola~ie trebuie sl fie de 1000 Jl/V, d~oi ea este dati de produsul dintre tensiunea de servioiu US' (de funo~ionare a instalatiei) §i faotorul 1000: (2.2.4) Rezisten~a de izolatie se poate mlsura la instalaSii care slnt sau nu sub tensiune. In lucrare se vor efectuB urm~toarele determinlri:
A)

Mlaurarea rezistentei prizelor de p~int: a) metoda industriall voltampermetricl; b) metoda puntii de curent alternativ (metoda celor trei prize). M~surarea rezistentei de izola~ie a) la instala~ii sub tensiune; b) la in8ta18~ii sooaee de sub tensiune (cu verifiCBrea condi~iei (2.2.4); c) verifioarea continuitl~ii eireuitelor electrioe din instala~iile care nu s1nt sub tensiune.

B)

- .,4 2.2.2. SCHEMA DE MONTAJ SI APARATURA UTILIZATA


A) Mlaurarea reziatentei prizelor de pAm!nt. a) Metoda induatriall voltampermetrie~. Montajul utilizat eate un montaj aval, ~oreapunz~tor deci pentru m~aurarea reziaten~elor mioi (fig.2.2.,). Pe teren, la m~aurarea reziaten~ei prizei R , , p ae ma~ ~oloseac 0 R (S;r) aond~ S av!nd reziaReiQQ , tan~a RS ~i 0 priz~ auxiliarll, av!nd rezisten~a Ra. Sonda ._ ------, ~i priza auxiliarll r ae plaaeazll !n teI ren conform Bchemei A Ra din ~igura rolul lor fiind de rl/ a permite !nchiderea circuitului de Ip m~Burli a prizei prin Up prize auxiliar~,

--------_1~~r~lIillI~~~--

,.6.',

Pp

,~~~~~~~~~~~~~~~~~rn~Tn~~~~~~~~~~, ~ , /~ ....

( ( 8L ...... tOm ~s .. 1_ s) --"2,_'__ L1 ~ '20 m

L3).

0 8- t:_m

reapectiv de a putea mllaura cllderea de


--<

Fig.2.2.,. a prizei de p~!nt eate datI de rela~ia Rp rezultatul


II:

tenaiune pe eu ajutorul S. In aeest ziatenta de

prizl Bondei caz, retrecere

r
U

[ .n ]

un voltmetru

fiind afectat de eroarea de montaj aval, ceea ce ne va obliga all ale gem av1nd 0 reziatentl intern~ e!t mai mare, indeplinind condi~ia (2.2.6) Alimentarea ae face de la retea prin intermediul unui trans~ormator pentru a evita erorile de mlsurare ,i perieolul de aeurtcircuit !n caz cl neutrul ~ii-ndlegat------_. la pl. m!nt, priza a1- ii eoneetatll la eonduetorul de tazl. In laborator ae utilizeazl mlaurarea pe un model de prizl P, alcltuit din trei reziatente R ,R ~i R a clror extremitlti se leagl p a a impreunll prin conductori de reziatentl neglijabil~, 1ntruc1t In montajul aval aeeate extremitllti ae a~ll la poten~ialul zero al,pllm1ntului (fig.2.2.4), dae~ ae respeet~ d~Btantele minime prevlzute !n ~igura 2.2.', care conditioneazll ea rezisten~ele Rp, Ra. Ra al1 nu se ecraneze reciproc. Reoatatul ~ are

- -- ---~p

I
L
Rp
I

I
I

-=-.::_-~

RS
Fig.2.2.4

.-~---=
Ra.

rolul de a regla eurentul I cit ,i de a materiali.a rezietenta eolului cuprins 1ntre priBI, sondl ,i priza Buxiliarl. K - 1ntrerupltor bipolar capeulat 220 U, 5 AI Tr - trans~ormator de eeparare 220 V/24 VN, mono~azatl A - amperaetru de eurent altematiT, eleatromagnetic eau electrcdinamic, clasa de preoizi. 0,5-1, domeniu 0-' A5 V - voltmetru de curent altematiY, eleotromagnetic sau electrodinaaia, alaea de precizie 0,5-1, domeniu O-~ VI P - panou de modela~e a prizei de p~1nt Rp' a eondei Rs ,i a prizei auxUiare Ral reostat cu cursor, 190-240Sl, 2 A.

Bb -

OBSERVATIE: Rezisteniele Rp' Ra, Ra au Yalori cuprinse !n general intre: Re ,. '-7fi, R ,. ,-15n. a b) Metoda puntii de curent alternativ Se utilizeazl 0 punte eu fir calibrat (AB), in curent altemativ, allaentatl printr-wn transformator de la reieaua monofazatl, 220 V, ca instrument de Bero ~iina utilizatl 0 caecl telefonicl. Se poate ae a8emene. utiliza oa-aural de ietire oorespunzltoare scopului mlsur~ii (2-6 V). Scbema montajului este dati in ~igura 2.2.5.
-----------,

--

--I

,
B p~

1.. _,
I
----

I
1

: Ra.

Rp

Rs

Fig.2.2.,. K - 1ntrerupltor bipolar capsulat, 220 V, 5 A; Tr - transformator monofazat, 220 V/6 V tV 8au generator de hecventl audio eu 0 tensiune de iegire (2-6) V; AB - tir calibrat eu cursor o. IZ - instrument de zero, de curent altematiy, tip caacl tele~cnic' aau indicator electronic; Re - rezistentl etalon variabill, pentrureglsjeinitiale ale .. surlriii Rx - bornele de coneetare a panoului P eu rezistentele aodelate Rp' Ra, B) Mlsurarea rezistentei de izolatie a) !nstalaiii sub tensiuns Pentru instalatiile de curant altemativ, tri~azat ee ~oloae,te echema din tigura 2.2.2. Ea e8te 0 echeml ecbivalentl, unde RA, IB' RC' RAB, IBc' RAC au ~ost denumite la aliniatul 2.2.1. Clnd instalatia a, atll aub teneiune C( eete

- 36 -

tnobie), aacl izolaiia con4uctoarelor este coreBpunzltoare, indioaiiile volt.etrelor stnt acaleagi gi egale ou ten.iunea de fazl a reielei. Dacl rezistenia de izolaiie a unui conductor scade fat. de a oeluilalt, tensiunea indicatl de volt.etrul legat la faza respectivl scade, iar indica~iile celorlalta 40ul voltmetre oreSG. Aparatura neoesarl este: K - tntrerupltor tripolar capsulat, V, 10-25 AI ZR' ZS' ZT - impedantele reoeptorului.trifazat (un motor electric asinoron tri~azat cu lnflgurlrile coneotate tn stea); VI' V2, V, - voltmetre de ourent alternativ, electromagnstice sau electrodinamioe,. clasa de precizie 0,5-1, domeniul 0-2'0 V (pentru tensiunea de fazl); V4 - voltmetru de curent alternativ, electromagnetic domeniu 0-450 V (pantru tensiunea de linie). Pentru instalaiiile de cU!'~llt ontinuu aflate sub teneiune, verificarea c r.zisten~el de izolatie se face ou ajutorul sohemei din figara 2.2.6. Daol izo18~ia . conductoarelor este bun~, cele doul voltmetre indicl aceleagi vslori, egale eu jumit ate din tensiunea aplicatl la bornele oircuitului (U/2). Dacl rezistenta de izolaiie a unui conauctor scade fa~l de a celuilalt, tensiunea indioatl de voltmetrul legat la acesta soade sub valaarea U/2, iar tensiunea indicatl de oeillait voltmetru cregte peste valoarea U/2, suma indica~iilor dlnd U. RA, Rs, RAB aa acaeagi semnifioaiie ou rezistentele de izolaiie prevAzute tn aadrul schamei 2.2.2.

,eo

+.------v

o----~·._--------~----~--.-----~----~ I I
I I

2~D

~~]--<J"J""
24-30V "

I I
I I

RAB

I,
II

rl
I
I

I I

-,-

O---,--~,~ ~------+-----~~I

1,
RA I,

I~

,,
IT I
I

IIRB

IT'
I I

)J,',y //"'/;

lo corcaso rQceptorului

Fig.2.2.6.

RC

alimentator transformator - redresor 220 VrV/24-3O V; - tntrerupAtor bipolar; Re - receptor, reostat cu cursor, 19Q-240!L, 2 AI V1' V2 - vultmetre de ourent continuu, magnetoelectriae, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-15 V; V, - voltmetru de curent continuu, magnetoelectric, clasa de preoi.ie 0,5-1, domeniu 0-30 V. K b) Instalatli care stnt scoase de sub tensiune Slnt verificate rezistentele de izolare in aazul motoarelor electrice

Rv -

- 37 -

sailinstalatiilar, Inainte de a fi date in .xplaatare 4e clltreI1zinBc_o_nstrl1ctoare, saildupl yerificlri gi reparaiii. Verifioarea se faoe au ajutorul m!S~hmm~!~~ui ou logometru magnetoelectria, un aparat care dlldirect valoarea rezisteniei de izola~ie studiate. Sohema de verifiaare a unui mator electric este datil In figura 2.2.7.

I
I

I
I

.-t__

I ~~_ I I

l~Ml__

)(

M - motor electrio asincron trifazat cu Inflgurlrile AX, BY, OZ; M -megohmmetrulau l08o.etru magnetoelectrio de 500 v.
2.2. ,. MODUL DE EXPERDIENTARE

A) M.surar_a rezistenk_i prizelor de plaint. a) Metoda industrialA voltampermetricl. Avlnd reostatul pe valoarea maximl ai instrumentale de alsurl pe doaeniile maxime se tnchide Intrerupltorul K. Se regleazA curentul din oircuit la 0 valoare de aproximativ LA ai ss cit_sa indiaa~iile aparatslor. Se repetl mlsurarea pentru Incl doul valori ale aurentului (I • 1,5 A, I = 2 A). Se considerl apoi sUQcesiv ai c_1ela1\e rezi8ten~e R. ,i Ra ca avlnd rol de prizl (prin permutarea simp11 a barnelor A,B,O) repstlnd alsurltorile de 1a punctul precedent, pentru cele trei valori de curen~i fixate 1a punctul 1.

Bb

b) Metoda puntii de curent alternative Se conecteazA la bornels Rx ale pun~ii rezistentele Rp ai Rs inseriate (bornele P gi Sale panoului), care vor forma rezi8ten~a Rl Rl-R P +R s

Se tnchide Intrerupltorul K ai alegind 0 valoare a rezisteniei Re .e IncearcA echilibrarea montajului prin deplasarea cursoru1ui C de-a lungu1 firului calibrat AS (la echilibrul punkii indica~ia instrumentului de zero este .inial). Se noteazl diviziunile a,b, cunoscut fiind faptul cl (2.2.8) R = Rp + Rs = Re' D a xl

- 38 -

Se reoollandl operatia deterain1nd suooasiv reaisten1;ele


Rx2 • R2 • Rp + R a

Rx, • R, • Rs + R a
B)

(2.2.9)

.Isurarea rezi8ten~ei de izolatie

a) Inst8la~ii sub tensiune. Pentru mlsurltori se efeotueazl montajele din figurile 2.2.2 ,i 2.2.6. Se lnehide intrerupltorul K gi se eiteso indicati1le vcltlletrelor.
b) Instalatii Bcoase de sub tensiune Se verifie' mal intii eontinuitatea lnflgurlrilor motorului electrio (I), apoi rezisten1;ele de izola1iie (II gi III). Pentru aeeaata se rotegte Ilanivela .egobmmetrului ou rotatii pe sacundl gi se citeso direet pe scala instruIlentului. valorile rezistentelor clutate •• egohmmetrul fiind doar un aparat indicator (tllrlprea .ars preoiz1e). inseamnl e.1avem eontinuitates eireuitelor pentru R toarte Ilia g! rezistentl de izola1;ie pentru R foarte llare, de ordinul megohmilor.

2-'

2.2.4.
A)

RELATII

DE CALCUL. VAIDR! EXPERIII~1!:NTALE

Mlaurarea rezistentei prizelor de plaint

a) Metoda industriall voltampermetriol. Rezultatele mlsurltorilor se trec in tabelul 2.2.1. Se ealeuleezl yaloarea rszieten1;Bi prize! neafectatl de eroarea de montaj Tabelul 2.2.1
Nr.
crt.

rol de prizo

RQzistento co

[A

p[V]

Rv

Rp mas [nl [Ill


v

RPr

(.n.1

8r'

( 0;,,)
--

r.
~ ~
~. 4.

Rp

~IO 115 ·40

2,0
1

'--s.7.

.5

Rs
Ro.
-_._

----'--__ 4 S"
20

_.
-.-

f----

.~

-U

4,5 2,0

',0

..

...

...

..

--

..

..

..

·r ·r-r · --"'1-- ~-1"p v Rp Ills R;


1
U IR

[n]
a yolt-

unde Rp Ills = (vezi relatia 2.2.5), iar Ry este rezistenta ~terioarl Iletrului. Eroarea relativl de montaj este ~ ~r
m

Rp mle - Rpr R • 100 pr

(2.2.11)

- .,9 b) Metoda puniii de ourent alternative Hezisten~ele necunOBoute Rl, R2, R, ee de termini pe basa aondi~iei de echilibru a puntii

unde, considarlnd tirul aalibrat au seoiiune ,i rezistivitete uniforme, ee pot !nlooui poriiunile AO ,i OB ou lungimile tirului pe aeeste poriiuni, respectiv b ai a. Rezolvlnd eiatemul de eoua~ii (2.2.8) ,i (2.2.9) ne rezultl

~.R2 + Hl - R, 2
Re • Ra Rl + R:2

[.n]
(2.2.12)

-~ [n]
[n]

R:2 + R2 - Rl 2

Ounosclnd eroarea relativl de construc\ie trt aoe.a,i pentru oazul celor trei mlsurltori, se determinl eroare. relatiyl de mlsurare a calor trei rezisten~e
(~)

unde (,r· 0,5 s. Rezultatele mlsurltorilor ,i calaulelor slnt trecut. In tsbelul 2.2.2. Tanelul 2.2.2
..
_

- --

_ [~l I(%~
..

t-Ir

crt. [.01
~
t---

Re

0..

[n] [n]
I--

R2

R3

Pp

(n] [n]

CR R

( %f

ER

Po

(n1

~Q

(Of:~' ("Ie)

c.r

2
'1
.J

_._
B)

----- _.

..

- - -_-_.

__

..

._ --_

... _

. .

-_---

-- ..

_-_

Uisurarea rezistenielor de izolaiie

a) Instala~ii sub tensiune La ambele monteje (2.2.2 gi 2.2.5), rezultatele mleurltorilor e8 treo In tabelul 2.2.'. Se oelculeasl arorile de mlsurare £1' £2' t, ,i ee treo 10 aclaai ·tabel.Erorile de mlsurare se calculeazl In 1I.0dul uraltor: Tensiunea indicatl de voltmetrul de linie V4 se taparte cu 1(5, determinindu-se tenaiunea de fazl Ut

- 40 -

erori1e de mlBurare fiind E.l • Uf - U1 • 100 Uf


Uf

c.) c.)
(.)

E.2 •

Ut
U

- U2

• 100

(2.2.15)

E-,"
La

Ut

- U:2

• 100

metoda tn Durent continuu, erorile de mlsurare stnt

e 1'"

~U

• 100

(.)

(2.2.16)
• 100
(~)

'labelu1 2.2.,
Circuit de curent continuu trifq-zot Circuit de curant alternotiv Tensiune Irdicatii ~Itm Erori d3 rnasuro rdirotii voltmetre Erori de mOs!.,!!:9_. TQnsiune f----f1e linie de fOlo ':1 €.2 (3 U4 U2 E,~ t2 U U1 U2 U! UL [vJ U.f [VJ (II] ['-I] LV] (%) C%) ("10 Lv] [v] [v] ("10) (10)

B)

Inata1atii acoaae de sub tenaiune.

1."& 1!I):~Tl-!a."a'\:n1. '1.1..~, T'n"Q);'t.lI't.~1.liI

Se fo1oaegte montaju1 2.2.7 gi se procedeazA Dbnform indioatii1or de lb't5IJUI"'M~ori).or fiina 'f.recu'f.e 1n t.abe1.u1. ~. 2 ••• 'labelul 2.2.4

V~rI+icoreo RAJ( [n]

cantinuitotii fntO;;urorilal-

S!lm
-

RC7

en' RAB [ nl RAe [n RBCcn: RA [n1 P5[J11 RC[n1 -

ve~ifl~oreo rezistenfgj de i-zolatie Intre faze Intre faze ~ COrco5o --r='---

-. --

2.2.5. OBSERVATII 8I CONCLUZII


La mlaurarea reziaten~ei prizelor de plmint ae vor Compara rezultate1e ob~inute prin cele doul metode, din punctul c:'le vedere a1 aimp1itl~ii metodei de mlaurA gi a erorilor de mAaurare. La mAsurarea reziatentei de izola~ie ae comparl rezu1tate1e obtinute ou valorile minime recomandate ale rezi8ten~elor de izolatie §i 8e vor trage concluzii aterente la starea izola~iei conductoare1or.

- 41 -

Lucrarea 2.,.
3TUDIUL crnCUITULUI RLe SERIE IN CUREtf"r

A~ERNATIV KONOFAZAT
2
p" ••

1 ~ 0 BIECTUL

LUCRARII

Cirauitul electric de curent alternativ reprezintU 0 asaciatie de aurse C~€Tae~ice, reostate, bobine, condensatoare, legate tntre eleprin conductoare s13ctrice. RepMrtizarea unitorm~ a ctmpurilor electrice gi magnetice ae-a lungul circuitului se poate constata In cazuri relativ rare, de exemplu In aazul liniilor .lectrice de mare lungime care servesc la transportul energiei electrice (l1oii 0mogene). De cel. mai multe ori tnel, aeeste ctmpuri slnt neunifcrm r.partizste de-a lungul circuitului, ele predomintnd pe anumite por~iuni. In reostate, auren~ii de deplasare Intre doul spire vecine slnt mult mai mici decit curentul de conductie prin fir, respectiv putem neglija capacitatea Intr. spire; In acelagi timp, clder.a de tensiune de-a lungul unei spire este .ult mai mare decit t.e ••• indusl In spir~ de fluxul magnetic variabil datorat parcurg.rii spir.i ae cltre curent, deci L~ o. Yom considera agadar o~ reostatele s. oaracterizeazl nUmai prin factorul rezi8ten~l. In bobine, raportul dintre curentii de deplassre gi aonduokie este similar celui de la reostat (deci C 0), dar t.e.m. 10dusl Intr-o spirl este mult mai mare d.clt cld.rea de t.naiune pe spira respectivl (deci L ~ 0, R • 0). In condensator, 18 frecvente joase, t.e.m. induse in armlturi slnt mult mai aici ca teneiunea de Inclrcer., iar pierderile in dielectric slnt de asemenea mici (ele cresctna cu frecven~a), aatfel cl putem considera: C ~ 0, L • 0, R • O. In concluzie, ~iind vorba.de un circuit electric ~ormat din legarea tn serie a unui reostat, a unui condensator gi a unei bobine de reactantl, se va pre8upune cl transformarea in clldurl a energiei electromagnet ice se produce numai In reostat, cureniii de d.plasar. eleatricl existl L C numai intre armlturil. condensatorului, iar flu1.. xul magnetic induce t ••••• numai tn bObinl. Un astrel de circuit s. numelte cu parametri concentrati (v.zi figura 2.,. ). T.or.ma a 11-& a lui Kirchhoff ne permit. scri.rea relaiiilor: 1ig.2.,.1.

~.

(2.,.1>

In care:

sau
u

Ri + L ~

!S i

dt

Exprimatl tazorial, expresia 2.'., devine

- 42 -

Y • 1R
sau

+ j (.) I:!! +

jwe !

1l • 1R + jeWL -

~c)

Tintnd cont de reziaten~a RL a bobinei, ayem

Reprezentarea fazoriall a rela~iei (2.'.4) eate datl.tn figura 2.'.6. Se noteazl cu ~ gi ae numegte impedan~1 expreaia unde

J! !!. '" .l~. adicl Z. .. I

modalul impedantei tiind

tn care ae defineao: - reactania induotivl a bobinei XL • '-VL [.12] - reactanta cepacitivl a conde.atorului Xc • eettel lnctt expreaia (2.'.5) a impedankei devine

w!c
X2

Z -lJ(R
au Xnottnd

+ RL)2+ (XL - Xe)2 =~L)2+

reactanta in general,

[Jl],

egall cu

-Uc"'X cI -

Din diagrama (2.,.2) rezultl faptul cl tntr-o anumitl aituatie reactan~ele inductive gi capacitive ae pot compenaa reoiproc, aaz tn care reactania razultantl a circuitului este null ,i curentul tn oircuit eate tn tazl cu tenaiunea aplicatl, adicl .tntregul circuit ae aomportl ca 0 reziaten~l. Aceat tenomen S8 nume,te rezonantl, conditia de rezonantl!l tUnd
(2. ,.10)

sau WL • ~C adial

In prezenta lucrare ae vor determina deci urmltoarele cheatiuni: A) - paramentri concentrati R,L,e, ai circuitului aerie gi ae vor .erifica rezultatele experiment ale pe baza diagramei tazoriale de tipul 2.,.2; B) - ae vor ridica experimental curbele de variaiie a curentului I, a teneiunilor UL• Uc ai a tactorului de putere coa~, obiinute prin variatia capaciU~ii condensatorului. in tunc~ie de Xc' Se vor calcula._parametrii circui_~~~ui ~a. rezonant~ constituind diagrams razoriall in trei puncte: tnainte)la ai dupl rezonanjjl.

- 43

2.,.2. SCHEMA DE MONTAJ SI ArARATURA NECESARA Se executl schema de montaj din tigura

2.,.'.

R(S,T)

U ,... -2!20V

¢'---

ATR8

1ig.2.,.,. K - tntrerupltor bipolar capsulatj ATR8- autotran.tormator reglab11 0-250 V, 8 A; Al - a~ermetru de curant alternativ, electromagnetio sau electrodinsaic, olaea de precizie 0,5 - 1, domeniu 5 A; , - wattmetru electrodinamio, claea de precizie 0,2 - 0,5, domenii tan.iune: 0 - 300 V, curent 0 - , Ai Vl - voltmetru de curent altemativ, eleotromagnetic sau electrodinamio, alaea de precizie 0,5 - 1, do.eniu 0 - 260 V; V2,V"V4 - voltmetre de curent alternativ, electromagnetice eau eleotrodinamice, clasa de precizie 0,5 - 1, domeniu de mlsurl 0 - 150 - 300 V. R - reostat de curscr, 75!1, 2 A L - bobinl de inductan~l, L • 1,0 75 H C - , cutii de condensatoare conectate 10 paralel: a) 10 x 1 ""F b) 10 ]I: O,OOlp-Fi 10 xO,Olp-F;
~ 10
]I:

1-

lOtF

0,1 ~F,~

0,001 - 1,111 ~I'

c) 10 x 0,001 ~F; 10 x 0,01 fF; 10 x O,l~F ~0.001 - 1.111 ~F Total: 0,002 - .12,222 ~F OBSERVATIE. Pentru prima parte a lucrlrii (c1nd DU ne intereseazl re_onanta) .e aleg doul, trei valori tixe ale capacitltii C, pAntru care ee deterainl valorile parametrilor oircuitului. Condensatorul C devins variabil doar tn partea a doua a lucrlrii ctnd se studiazl rezonanta ai curbele de varia~ie a parametrilor tn tunciis de Xc' gi diagramele tazoriale, lnainte, la ,i dupl rezonanil. 2 •,.,. 1I0DUL DE EXPERIMENT ARE A) Determinarea parametrilor concentrati RtL,C ai circuitului serie: Se pune reost-atiif· pe pozi'tia de rezistentl maximl ai autotr8Dsf'orR matorul 4TR pe pozi~ia de tensiune null. Se lnchide lntrerupltorul K. Se regleazl autotranstormatorul la valoarea Ul • 100 V. Se citesc instruaentele ,i ee tree valorile tn tabelul 2.'.1. Se repetl determinlrile pentru alte daul valori ale condensatorului C, respectiv 0 valoare a reostatului R. apci .e .00itiol tensione. 1. U2 • 150 V, U, s 200 V gi Be tae m~8ur'torile.
B)

Studiul rezonaniei tn circuitul R,L.e, serie Se eunoagte rezistenta RL a bobinei, m.suratl la punetul A). Se pune

- 44 -

Tabdul

2 3.1

u~
- 400V

r\~

u44•

3 c) 4 [V] Lv] Lv1 (10.'1- 1.1\, R!J_- tR2- Ri- R,- (R - [RI- I?l- Rll.- RJ- t'R 4- RI- tR4- R.1- RQ.- Ro. C1) (2) c& CI) C2 c~ C1l CQ) c! C1) Cl!.) c!) C2 C~ el) ell.

u2

(U~)

CLt)

lU

C3'

-150V

U~'l-

• 200~

u4!>·

R,-

I
I( 1

[AJ P

___

L\w../]

R [[1]

Fbrornetri Z

C4) C2) C3

IJ«_~

",R2- 1(2,- 1<2- I,R4- 1(4- (R 4- \ I$~- J( ~C~) Cq\ c:>. C1) Co.' C3 C1 ) C!l'
__

p<'2 C~ 1<4...
,........ ,_

~-.~

I
I

1<2,

IcnL] [n1 [H]

XL

bablnel

__

.... _ ... __ _,., .... ....o:....:."'~

=" ..~'"c.<:...-=a:.__

~-~,-_-

Porometri condansotorulu. c [~ F] Xc en]


X C4 )(C!2. Xc 3

""'''-

cos

'f

c~

C2

C3

(RI -C1) (RcC12) (R~-C3J

(l'?2

-c, (R'l-C'lJ

(1('~-C3)

autotranstormatorul ATR pe pozitia de tensiune null ai reostatul Intre valoarea ea aedis gi cea maxim~. Se inehide Intrerupltorul K. Se regleazl din autotranstormator o tensiune U • 50 V. Se variazl capacitatea C pinl se ob~ina eurent maxim (Z

R; X2 = Xc>, In acest moment se regleazl R plnl ce intensitatea curentului se apropie de intensitatea maximl a amperaetrului (pentru a avea 0 observare cltmai e.10

Zmin=

dentl a trecerii prin starea de rezonan~l). Se aduoe din noa capacitatea la loare miniml, dupl eare trecem In tabelul 2"92. dupll rezonantll.
S8

va-

tncepe sl se creascl treptat, notind valerile pe care le

Determinlrile se tac plnl se constatl trecerea prin rezo-

nant~. Se tae cel putin 6 puncte inainte de rezonantl gi 2-' puncte de determinlri

- 45 Tabelul 2,',2
Situotio

C Xc [f4 F'] [0]

[v]

UQ
[v]

UL

[v]

Uc

LV]

[Al

CClsf

inainte

de
rezonant

o
-- I---.

10

rezononta

"

dupO
n;;lzonantiS 1

2.'.4. RELATII DE CALCUL. VAlDR! EXPERDIENTALE


A)

Det~rminarea parametri10r oonoentrati R,L,C ai circuitu1ui serie: _ rezisten~a bobinei RL mAsuratl In curent continMu

1\. ~
- rezisten~a reostatu1ui
R• ~

[n]

(2.,.12)

[nJ
_ R2.

- impedan~a reactanta ,i inductivitatea bobinei


ZL •

L, X e ~Z2 • LL

L'

X L .. _!!

v:>

[H]

_ reaotan\a capaoitivA gi capacitatea condensatorului

(2.,.15)
C

Din teorema a II-a a lui Kirohho:ff', conf'orarela~fei (2.,,8) se poate construi diagrama f'azorialA de tipul (2.,.2), faotorul de putere al circuitului fiind (2.'.16)

Mlrimile .Aeurate gi oalculate se treo In tabelu1 2.,.1. B) Studiul rezonan~ei circuitului R,L,C, serie

- 46 -.

- se oa1culaazl capaoitatea 1a care se ob~ine rezonan~a (relatia 2.,.la)


C•

"iL

[F]

- ~actorul de putere

coser·

fit

(relatia 2.,.16)

este maxim la rezonan~' (indicatia wattmetrului este maximl). Cu indicatiile de la punctul ,.2., .e completeaz~ tabelul de m'rimi mlsurate gi calculate. 5e traseazl aurbele

2.,.2.

UL • Uc

f(Xc)
:f(Xc)

'"f(Xc) f(Xo)

cos~.

o
- inainte de rezonant'; - 1& rezonan~l; - dup~ rezonantl.

care au aliura aurbelor din ~igura 2.'.4, gi ~e vor conetrui diagramele ~azoriale(de tipul 2.,.2) pentru trei situatii:

2.'.5. OBSERVATII 51 CONCLUZII Klsurind rezistenta bobinei RL in aurant continuu inseamnl cl tinem seama numal de rezistenta pur ohmicl a conductorului bobinai Oi neslijlm rezistenta eahivalent' pierderilor in ~ier, care in curent alternativ sxist' ai cresc cu heaventa. Va10rUe parametriior R,L,C slnt media valorilor obtinute in .leurltorile f'cute la difsrite tensiuni 4e alimentare. Tsnsiunea UL m~suratl de yoltmetrul V, nu sste G tensiune pur reaotivl, ci agB dupl cum reieee din diagrama 2.,.2. are 0 componentl activl URL gi una reactiv~ UXL

(2.,.19) ceea ce ne conduce la concluzia c~ in diagrama tensiunilor ML nu va ~i de~azat~ inaintea aurentului ~ cu 900 oi cu unghiul ~L • arctg ~
X
L

(2.,.,0)

La obtinerea fenomenului de rezonantl. dacl elementele de circuit L gi C ar fi ideale. ar trebui sl avem

- 47 -

gi ca yalor! mai mari deolt tensiunea de alimentare. Cum Ine. babina are rezieten~a ea aroda. RL• la rezonant'. Toltmetrul nu Ta indica nUilai UXL oi Ii URL(vezi relatia (2.,.19>, adiol

v,

Esalitatea celor dou. t.nsiuni (relatia 2.,.21) va aTea 100 pu,im Inainte de rezanantl. pentru

- 48 -

Luorarea 2.4. STtJ1)IUL IRCUlTUWI R,L,O PARALEL IN CURENT O AUfERNATIV MONOFAZAT


2..4.1. OBDlCTUL mOWII

Oirouitul electrio de curent alternativ reprezintl 0 aBQnla~l~ aa 8~Y" se de energie Ii Gonsumatori - rezistente, bobine, condensatoa~e - legate lnt~e ele prin oonduotoare electrioe. Modul In care apare reparti~la ciapurilor ele@= to trioe gi magnetice de-a lungul elsmentelor de oirl..L I.e ouit ,i oomportarea fieclrui tip de oonsumator In L parte la trecerea prin el a ourentului alternativ C R slnt date In paragraful 2.4.1 al lucrlrii 2.4. Schema unui cirouit R,L,O paralel este cea din ,t-figura 2.4.1. Teoremc i 8 lui Kirchhoff soris' penFig.2.4.1. tru aeest oircuit ne dl:

li-~

=~

i • .iL + iR + iO unde iL •

ff
1

u dt

iR • ii u • G.u io adicl
i

0 du

at

j
££
r..>

.!f

dt + 0 u + 0

Exprimatl tazorial, rela~ia devine

! .!,!

[0 -

j (J"t

0) ]
(2.4.5)

Dael bobina L are rezistents RL gi oonductanta

rela~ia (2.4.4) .e sorie sub forma.

! •Q

[<0

+ GL) -

j(Jt -

WO) ]

(2.4.6)

Reprezentarea fazoriall a eeuskiei este redatl In figura 2.4.2. Definirea reactan~elor conl!lumatorilor L,O s-a flcu.t In luerarea 2.04.S~il,ar situa~iei prezentate in lucrarea 2.4, se obeervl din diagrama 2.4.2 cl la un moment dsteonduc-

- 49 -

Ie' jwC~

tan~~le bobinei ai a condensatorului tai tac echilibrul, caz tn care conductanka resultantl a oireuitului eS,tenulA, iar curentul prin circuit este tn fazA cu tensiunea aplicatl la bornele oireuitului ('f = 0). Fenomenul se nUllle,te rezonan~. - de curent caracterizat prin exiBten~a relaliei
GL • GC

ro,-U -L ~L-

~J

'"

condi~ia de rezonan~l fiind:

wL

= WC

adicA

(2.4.8)

lc'espectiv similar A condi~iei de rezonantA a tensiunilor (relatis 2.4.11) din lucraTea 2.,. In aeeastA luersre se vor determina deci urmAtoarele ehestiuni: A) parametri concentra~i a,L,Cai cirouitului paralel Ii se vor verifica rezultatele experimentale pe baza diagramei fazoriale din figura 2.4.2.
B) Se vor ridica experimental curbele de varialie ale curentului I, ale

euren~ilor la' IL, Ie gi a factorului de putere C08~ , ob~inute prin varialia capaeitAkii eondensatorului Ct tn funckie de capacitatea C. S. vor oaloula parametri cirouitu1ui la rezonan~A constituind diagrama fazorialA 10 trei punctel tnalnte, la, ai dupA rezonantA 2.4.2. SCHEMA DE IIONTAJ SI APARATUR4 NECESARA

Se

executA schema de montaj din figura

2.,.,.

2QOV
tV

Fig.2.4.' K - intrerupAtor bipolar capslllat; ATR 8-autot'ransf'ormatorreglabi! 0-250 V, 8 A J Al - ampermetru eu curent alternativ, electromagnetic sau electr04inamic, 0-5-20 A, elasa 1; A2, A" A4 - ampermetre de eurent alternativ, electromagnetice sau electrodinamiee, clasa de precizie 0,5 - 1, domeniu 0-0,2-1-5 A; , V - vo1tmetru de curent a1ternativ, electromagnetic S8U e1eetrodinamio, 0-130-260 V, c1asa de precizie 0,5-1; W - wattmetru elcetrodinamie, c18sa 0,2, domenii 0-60-150 V, 0-5-10 A; R - reostBt cu curaor 15!t~ , A L - bobinA de inductant' L = 1,0 15 Hi . C - , cutiide condenaatoare eonectate in peralel.

- 50 a) 10 ][1 b) 10 ][0,001 ~'5 10 ][0,01 r-'I 10 ][0,1 c) 10 x 0,001 p- F5 10 ][0,01 ~'; 10 x 0,1

r-'

1 - 10 F 0,001 - 1,111 F ~';~ 01001 - illll. F ~Fj~ 'rotal:O,002 - 12,222 F

OBSERVATIE. Pentru prima parte a 1ucrlrii - A) - se ale8 trei valeri ale R (0 • constant), pentru care se determini va1ori1e oirouitului. Oondensator~l 0 deTine variabi1 doar 1a partea a doua - B) - de studiu a rezistankei.

2.4.,. 1l0DULDE EXPERIMENTARE A) Determinarea parametri10r eoneentra~i ai oirouit~lui Se pune reostatu1 R pe pozo~ia de rezisten~' maximl gi autotranstormatoru1 ATR 8 pe pozikia de tensiune null. Se !nchide Intrerupltorul K. Se regleazl autatransformatorul 1a va10area U s 50 V. Se oiteso instrumentele gi 8e tree Ta1orile In tabelul 2.4.1. Se repetl mlsur~torile pentru alte doul valori ale eondens.toru}ui 0 respectiv Incl 0 valoare a reziatentei R, apoi se moditic. tensiunea 1. U2 = 75 v, U, • 100 , gi se retac mAsur.torile. Tabelul 2.4 1

U1
UH = - 50\} • 75V U4~"

I~ CA] R4
c

I2

[AJ

(IR)

I~ rA1
1<1-

(IJ R~- RflC4

1<1- I? - i<!2- R!2- 1<2 - R4- R~- R - RQ- R2- R2- R~- '<'4C!,2 C1 CI2 C~ C!2 C3 01 C~ C~ C1 ell

C~

c~

c~

U1'2

~---

-mav

I3[AJ

14 [AJ

(Ie)
C1

lwJ
R2- R2e\2 C3

1 R[n] 0.. R
R~ 1<'!2 G4 G2

R-

IlC3

R - R - k'4- R!2~ R!l~ R!2-

b b2

C3

CQ

C3

R6:

R4-

C!2

2 Rb?, Rc.-

POI"ometrl bobinei ZL

Parometn Xc [.a]
XCI
XC!2

condensotorulUI

.ell YL ~~ BL

L().4

Ge-

c fGc~
Cf
C2

cos (f'Fl
C3

'f
~1-C1 I<I~-Cfl R!1-C3

)(C3 IOCf ~C!2

1<'4

-c,

"'I"C2

~4-C3

- 51 B)

Studiu! re.onantei tn circuitul RLa paralel Se ownoa,te conductanta OR a bobinei, mAeuratl la punctul A). Se pune
L

autotransformatorul ATR 8 pe pozitia de tensiune nulA ai reostatul R 18 valoarea ea medie. Se Inchide lntrerupAtorul K. Se reSleazl din autotransformator 0 tenaiune U • 50 V.Se variazA capacitatea 0 ptnl se ob~ine un curent I minim<i • Y • • R L • max). In acest moment se regleazl R plnA ce intensitatea scade eUfioient de mult pentru a avea 0 diferentl ott .ai mare dintre eituatia la rezonant. (curent minim) gi eituatiile nerezonante. S. aduce din nou capacitatea 0 la 0 valoare minim', dupA oare ee tncepe .A S8 crea.cl treptat, nottnd valorile pe care le.trecem tn tabelul 2.4.2. Determinlrile ee fac plnl clnd se constat' treeerea prin rezonantl. Se ridicl cel putin aa.e punete tnainte de rezonan~1 Ii puncte de deterainlri dupl reBonant·.

o+8

2-'

Tabelul 2.4.2
Situatio 1

[}A FJ

Xo [!A F]

11

[V]

rAJ

[A1 (IQ) [A1cr 4)

12

I3

I... [A1(Ic'

cos If

Ir10inte rQ20nanta ,

dQ

..

Ia rezonon1c ,

dup3 reno no nta


1

2.4.4. RELATII DE CALCUL. VAlDRI EXPERIMENTAIE


A)

Determinarea parametri10r conoentrati ai circuitului paralel: - conductanta bobine! OR m'surat~ tn curent continuu
L

RL •

U
tCC

cc

- conduotanta gi rezistenta reostatului: (2.4.10) - impedonta, admitan~a, reactanta, suspectanta gi lnductivit8tea bobinei

- 52 -

li:

- reactanta, auaaeptanta ai aapacitatea condenaatoru1ui


Xc •

r c

(2.4.12)

Din teorsma I a lui Kirchhoff ae oonatruiegte diagrma fazorial~ de tipul 2.,.2. Factorul de putere al circuitului fiind:
p
aOB ~ •

UI

B) Studiul rezonantei cirouitului RLe parale1. - Se calculeaz~ capacitatea la care ae obtinere rezonanta (relatia 2.4.7)
0-1

'-'J2L

_,factorul de patera eate coa ~ •

nr

eate maxim la rezonan~l (indicatia wattmetrului eate minim~---I • ~inim). Ou in4icatiile de la punctul 2.4.' se oompleteazl tabelul 2.4.2, de m~rimi m~aurate gi calculate. Se traaeaz~"curbele: I • f(Gc) (2.4.15) IR ..f(Gc) IL • f(Gc)

Ie • f(Gc)
coa • f(Gc) care au aliura curbelor din figure 2.4.4 ~i ae vor conatrui diagramele fazoriale (de tipul 2.4.2) pentru trei aituatii: - inainte de rezonantl; - la rezonant~j - dup~ re30nantl•

Fig.2.4.4.

2.4.,. OBSERVATII 81 CONCLUZII .~surtnd rezlstenta bobinei RL In ourent continuu tneeamnl 01 ~inem seama numai de rezisten~a pur ohmio~ a conductorului bobinei ai neglijlm rezietan~a eohivalentl piarderilor tn tier, care tn curent alternativ existl ,i cresc odat~ cu trecven~a. Valorile parametrilor R,L,C stnt media valorilor ob~inute la mlsur~tcrile tloute pentru aiterite valori ale tensiunii de alimentare. Curentul IL m~surat de ampermetrul nu eete pur reaotivf ci age dupA cu. reieBe din disgrama are 0 componentl activl IRL ai una reaotivl !xL

'.'.2,

A,

(2.4.16) ceea oe nu oonduoe la concluzia el tn diagrama curen~ilor~ !L nu va ti detazat cu ~ tatA de tensiunes Uf c1 cu unghiul

'fL

• arctg ~'.

arotg ~

L4 ob~inerea tenomenului de rezon8D~I, daol elementele de circuit L ai C ar ti ideale, ar trebui sl avem


(2.... 18)

Cum tnsl bobina are rezieten~a sa ohmiel RL, la rezonan~I, ampermetrul ~a indica consumul pe rezisten~a ohmicl ai pe rea.otana~a inductivl a bobinei, deci
(2.... 19)

Egalitatea celor doi cu~en~i (rela~ia 2.4.18) va avea loc putin tnainte de rezonan~l, pentru
GC' < G'

Co

(2.4.20)

- 54 -

Luorarea 2.,
ETAWNAREA

UNUI CONTOR CU INDUCTIE


DE ENERGIE ACTIVA

TRIFAZAT

2.5.1. OBIECTUL LUCRARII Prinoipiu1 de funo~ionare a1 contoru1ui ou inductie trifazat este similar celui al contorului monofazat, tratat !n lucrarea 2.4 B6 , ou observatia el pe fleoare faz! a circuitu1ui este mont at c!te un element - oirouit de ourent ai tensiune - fieoare pe o!te un disc (oontor cu trei elemente aotive) eau unul pe un disc gi a1te doul pe al do ilea disc (contor ou douA elemente active. Cuplul reziBtent eate creat tot pe bazl de curent! turbionari indugi In diso de un singur magnet permanent dimensionat corespunzltor ai amplaeat pe perileria unuia din di80urile contorului. In funotie de oaraoterul energiei care 8e mlsoarl, ~r existl contoare de energie activl gi oontoare de energie reaotivl. Contoarele de energis aetivl mlsoarl components activA a energiei aparente (vezi figura 2.5.1) Wa=WCOS'f [Wseo] unde W = UIt este energia aparentl, mlsuratl !n[VA sec] iar t, timpul in oare receptorul consuml,energie. Contoarele de energie reactivl !nregistreazl componenta reotiv~ a energiei aparente, care se consuml pentru formarea olmpurilor electrice sau magnetioe 'r '"' ein~ W [VAr sec]

Intre ce1s doul tipuri de oontoare - de energie activ' gi reactivl nu existl diferenie constructive sau de aspeot exterior. In general ei diter. doar prin schama conexiunilor interioare ai prin modul lor de 1egare In cirouit in tunc~ie de oaraoterul aimetric aau asimetric a1 sarcinii. Etalonaraa ae faoe prin comparare ou indicatiile unui numlr de wattmetre egal cu numlrul de taze pe care este ooneotat contoru1, calou1ul erorii tloindu-se similar oelui de la contorul monofazat ouinduotie (vezi ai lucrarea 4.4 [86]). In lucrare se etsloneazl Qi ae verificl un contor de energie aetiyl, i .e determini constanta de transmisie ai se v8rificl bilan~ul putarilor lntr-un circuit trifazat cu patru conduotoare (trei faze §i nul). 2.5.2. SCHEUA DE MONTAJ SI APARATYRA UT1LIZATA Se utilizeaz. sohema de montaj din figura 2.5.2, cu urmltcarea aparaturl necesarl: KI, ~ - lntrerupitoare tripolare capsulate, V, ,10-25 A; AI' A2, A, - ampermetre de Durent alternativ, electromagnatioe Bau electrodinamice, olaea de precizie 0,5-1, domeniu 0-5 A;

,eo

WI' W2, W, - wattmetre electrodinamice, de curent alternativ, c1aa. ds preoizie 0,2-0,5 domenii 0-, A, 0-300 Vj

r--.----·
I lor

- 55 -

,I

,
f

r-----,~
~,

....

0:

Ci

0::
-

J to
1-...

C'I

(k I-- -

- t--

_j

.,
_.__

~
...

I _A_~ "t I

"
"~

....

0.._

.....

I
II

-,
j

II

c-.~

_~
J

~~

I I

It - r - - - -;=--t ~ __
~I
0. _

-.nI

I
r
J

i:.

Clt_

~ ----

_J

I

1
1
J

_.....,

<\'
__

-"'-

~.
~'

'!.,.,A. -")':

I I

__
d

'iI).

_~

':3 L ---

---

OI_

"Y.
-:Rr

~- I -- I '" I I

.... ~
<t

• • N • 110

'"

"'T

...

I
r
_J ~

<: ~,._ ,_

_-~
'<';'"

r-'"
I

< .....

r0
~
-0

f
~

A>b
(f)
:)

rCt
~

-e

I<'l

~11
-.. 4

,4

...~

- 56 OV - comutstor voltmetrio (cheie voltmetrio~); V - voltmetru de ourent alternativ, eleotromagnetio sau eleotrodinamic, claea de precizie 0,5-1, domeniu 450-500 V; Wa - contor trifazat de energie aotiv~ cu trei elemente aotive. , x ,80/220 V, , x 5 A, 50 HZ; Wr - contor trifazat de energie reactivl cu trei elemente active , x ,80/220 V, , x 5 A, 50 HZ. Raportul de transmisie Ar= 480 rot/k VAr seOj Ao - instrument multiplu, utilizat oa Ampermetru de nul, de ourent alternativ, olasa 0,5-1, domeniu 0-5 A, electromagnetic aau electrodinamic; U - motor eleotric asinoron trifazat, putere tn jur de 1 kw; R - rezisten~l pur ohmiol pentru sarcin~, con'tituit~ din: - reostat ou ours or de 190-240Sl, 2 A(2 buolti)gi 29-~Sl, 5 A (2 buol~i) conectate in aerie sau - panou cu becuri, puterea pe 0 fazl fiind de 400-600 W.

2.5.'. MODUL DE EXPERIMENT~


din figura 2.5.2 cu tensiune trifazatl Kl (K2 fiind desctlis) ai avind toate aparatele de m~surl pe domeniul maxim. La prima determ:L',l~re introduce oite un beo se pe iazl, sarcina fiind ohmiol simetric~. Se cronomatreazl un numlr N de rotakii a contorului (timp de aproximativ 1 minut). ge oiteso indioa~iile aperatelor ai se noteazl valoril.e tensiunilor rezultate prin comutarea pe faze a conexiunilor voltmetrului V prin intermediul 00mutatorului voltmetric. Se noteazl aceste valori gi timpul de inregistrare a celor N rota~ii ale discu1ui. Se repetl determinarea pentru ino~ doul saroini ohmice simetrice. Se fac apoi dou~ determinlri pentru saroini ohmioe simetrioe plue induotive (.e inohide tntrerupltorul K2). In aoest caz va trebui s~ mlsurlm gi energia reactiv~ oonsumatl. Pentru aceasta, cunosctnd raportul de transmisie, ~, a oontorului de energie reaotivl. se numlrl rotatiile discului contorului de energie reactivl, In timpul determin~ii. Fie ele Nr• astfel 01 energia reaotivl este Se alimenteazl montajul

, x ,80/220 V, tnchizind tntrerupltorul

Se repetl determin~rile micl nesimetrio~ plus induotivl.

pentru

sarcin~ ohmiol ne8imetric~

at una ob-

2.5.4. BELATII DE CALCUL. VAWRI


in tabelul Rezultatele 2.5.1. experimentale,

EXPERIMENTALE in urma m~surltorile Tabelul slnt treeute

ob~inute

2.5.1
r

crt

Nr

Sarcina

rR

I T IoU

Us

UT

P1

Nr Are

rAJ CAJ [A~ ~A] [~] (V]_ [\1]_ [\wJJ (W'J (\oj] [rot] [sec] [rcl]~~I¥eF
.- --------

~. 4--

1. -" -2- ~hmlco"

slmetnCJ
in:i-J'...t;va

------r------ ---- ....

---

----+---+----+--+--1---1---+--1

---.-.' - ---- -- -------

-------f----f-

---1---1

ohm.:_<3. _
.. Slma'rlCO 1onn-,;J,--,,-: ------~1lru:.l-I~__ .

---

--.- .. _

5 -6,7

----f---+---+---I
.---1---1--- -- I---

::;!?~;~~'. ~~A-~

---.- -- --~ __. .


--I

__ ~

__ ~~

__ ~~~-

- 57 -

Energia real~ oonsumatl tn circuit este

aonsidertnd cl tn timpul _lsurltorilor sarcina a fost _eniinutl aonetantl. Constanta contorului C (energia corespunzltoare unei eingure rota~ii) eete
C .. Jr

!1
6

[we/rot]

sau

a•

(Pl + P2 + P,)t
.

',6.10 N

[kWh/rot]

iar raportul de tranemisie A va fi: A ..~ [rot/kWh]

Pentru ~iecare determinare se veri~icl bilantul puterilor tn ci~cuitul trifazat au patru oonductoare sau

unde (2.5.10) este puterea &parenti totall in [VA], corespunzltoare tnclrclrii eiete_ulu1, iar (2.5.11) eete puterea total I absorbit~. gi

est8 puterea reaotivl alsuratl prin raportarea energiei reaotive consu_ate la timpul tn care s-a oonsumat, exprimatl tn VAr. Se calculeazl ~actorul de putere total pentru ~iecare tnclroare ou re-

Etalonarea propriu-zisl a oontorului aonst~ in co_pararea indicaiiilor soestuia cu suma indicatiilor celor trei voltmetre. Dacl - W este energia activ~ indicatl de oontor tn intervalul t; - W' este energia activl ooneumat~ in circuit, oalculatl cu relaiia
W' • Pt

und.e

iar Pl' P2' P, sint indicatiile oalor trei wattmetre, tnseamnl cl erorile absolute gi relative vor f'i date de urmllt.oareh re18~ii

- 58 -

...

(,r '"

W - II

• 100

(.)

(2.5.16)

Rezultatele calculate se tree in tabelul 2.5.2. 'abelul 2.5,2


crt
Nr.

Sarcina

Pt 'W' St A 'Wt C pil co~~ t [".,.5] kWhJ rg! [\oJ] [\.cIsl [VA] rot kwh

t'

'Wr

51
-

t tao

(0/0)

(.'"

,__i:_
~.

.x;
~ 5· 6.
1.

._
-

2.5.5. OBSERVA'11 S1 CONCLUZ11 Sa vor compara cazurile luate.ln studiu din punctul de vadere al taetorului de putera ,1 .1 anergie1 reaotiYe. Se vor trae. curbele de etalonare a oontorului de energie aotiv~

coriform indieaj;iilor din luerarea 4.4. [86].

- 59 -

Lucrarea 2.6
VOLTMETRE ELEOTFIONICE IN FUND

2 e 6 .1. OBIECTUL

I.A1CRARII

Denumirea acestei categorii de voltmetre eleotronice aratl el prineipinl lor de fUnctionare sre la bazl realizarea unei punki, tn diagonala clreia se alazl instrumentul de mlsurA, oare va indiea treeerea unui curent, 1a dezeohilibrul pun~ii. Schemele principale ale voltmetrelor tn punte, cu un tub, respeotiv doul tubnri, oa ai Bchemele echiYalente stnt date tn tigura 2.6.1.

__~ __+_E~a

-l

+E~

I
I

f-

UN
aJ

E ~~--------__.__.
punta cu doua tuburi

volfmetru!n

punte cu un tub

c) voltmetnJ In

b),

schema

echivalentif

d J.
Fig.2.6.l.

schema

echivalenfa

De~avantajul schemei cu un singur tub constl tn dependenta curentului mlsurat de ampermetrul A de varia~ia tensiunii anodic. Ea, ctt gi de tmbltrtnire. tubului, caea C8 conduce la erori de mlsurare a tensiunii U (initial s-a tlcut 0 etalonare U ~ t(i), etalonare care d~n motivele expuse mai sus nu r~tne rigures exactl). Schema cu doul tuburi eliminl acest dezavantaj tntrucit modificarea tensiunii de alimentare anodicl Ea sau tmbltrtnirea tuburilor, actioneazl .imultan asupra rezi8ten~elor interne Ril' Ri2' amplasate in doul ramuri ale puntii (contora schemei echiv.lente 2.6.1 d). Lucrarea are ca scop ridicarea caracteristicilor de func~ionare gi etalonarea voltmetrelor tn punte, cu doul tuburi, tn doul variante de tunctionare:

- 60 -

- ou rezistenta in oatod RO' oare datoritl reaotantei negative au 0 impedantl mare de intrare ,i 0 bunl stabilitate a etalonlrii la variatii ale parametrUor tubuluil - cu rezistenta In anod Ra, prezenttnd 0 eensibilitste mlritl tatl de voltmetrale cu rezistenta tn catod gi oare, uneori, tn soopul mlririi euplimentare a stabilitltii etalonlrii stnt, prevlzute gi ou 0 rezistentl suplimentarl in catod, RO·
2.6.2. SCHEMA DE MONTAJ 81 APARATURA UTILIZATA

S8 realizeazl sohemele: A) - figura 2.6.2. - voltmetru eleotronic in punte, cu doul tuburi, ou resistenta In oatod;
~

.•

r-._+----- - - I
I I I I

;-----~--

L_

Fig.2.6.2. B) - figura 2.6.,. - -oltmetru eleotronic 10 punte, cu doul tuburi, ou reziet8nta tn anode Rd - redresor, avtnd la Ea iegire, tensiunile de fila--.----~ ~-------.ment 4 V gi 6,' V gi tensianea anodicl ajuetabill tntre 0-,00 V, fixatl 1a 250 V; V - vo1tmetru de cursnt continuu, magnetoeleetrio, olasl de precizie 0,5-1, do6SN7 meniu 0-600 V j E - baterie de acuaulatori p.--_. lIf 10 V, cu prize intermediare; ... -----. Rp- reostat pentru reglaII -----, rea tensiunii, 440.n.,I,' Ai Al- microampermetru de curent oontinuu, magnetoe1sc--.-.---------._-------,~". trio, c1asa de precizie 0,5-1, domeniu 0-500 ~ A; Fig.2.6.,. A2- mi1iampermetru de curent continuu, magnetoelectric, clasa de pre01z~e 0,5-1, domeniu.0-5 aA; P - plael gasiu cuprinztnd tubul 6SN7. borne Ie de alimentare gi conexiuni ale elementelor sohemei, eu urmltoarele valori:
..

---__;p_.~

_[-

c:~

R • Rl • R.,..56 It.n. - chimice fixe Rc = 22 kil - ehimicl fixl R' • , k!t - chimiel fixl. e Rezi8ten~ele reglabile: R2 = 10 k!l, Ra K - intrerupltor monopolar.

5 k(t

- 61 -

2.6.,. MODUL DE EXPERlMENTARE A) Voltmetru Cll rezisten~B in catod. Se realizeaz~ legerea filamentelor triodelor gi anozilor lor la sursa stabillzatl de tensiune (Uf ..6,' V; Ua ..250 f), ,i se alimenteaz~. Dupl un timp de 1-2 minute, necessr lncllzirii tubului, se lnchide lntrerupltorul K, avlnd cursorul potenkiometrului Rp corespunz~tor tensiunii minime. Se alege domeniul O-lootA la instrumentul din diagonala pun~ii. ~ Dac~ microamperaetrul Al indicl existenta unui curent neavlnd aplicatl bornelor de intrare mici 0 tensiune, se regleaz~ R2 pln~ ce acul revine la"zero, echilibrlnd astfel initial puntes. Se regleaz~ apoi teneiunea din 0,5 V 1m 0,5 V, p1n~ la 10 V, notind indio"atiile ampermetrului Al (care se trec in tabelul 2.6.1. Se repetl .~surltorile pentru alte dou~ valori ale tensiunii anodice Ua
2

= 210 Vj

Ua

., .. 180 V.

B) Voltmetrul cu rezistenka lnanod. Se respect~ modul de experiment are de la punctul A, echilibrlnd initial schema au Ra gi R2 (pentru finisare). Etalonarea ~e face la valorile indicate la punctul A.

2.6.4. RELA'TIIDE CALCUL. VALOR! EXPERIMENT ALE Dupl completarea tabelului 2.6.1 se ridicl curba

u ..

f(i)

Tabelul 2.6.1 Tiput votttrettutut ~ a

I~

CU

In catod /

rez.

cu rez,

In anod /

250 210 180 250 210 180

--~ '"

'~

I"»

1O <'1

-.,;-

1O

lI)

1O <0 lO t---.r;-..: '.0

cO

\t)

OJ

\t)

OJ'

2.6.5. OBSERVAT!1 SI CONCLUZI1 Se trag concluzii comparative asupra sensibilitl~ii comparative a celor dou~ scheme cit gi a influen~ei variatiilor tensiunii anodice asupra stBbilitlkii etalonlriipentru fiecare schemA In parte.

- 62 -

Luararea MASURARI
2.7.1.

2.1. CATODIC

CU OSClLOSCOPUL

OBlECTUL LUCRARII

Osoilosoopul oatodic este un aparat care transformA 0 m~rime sau un seanal electric in semnal optic, efectutnd inscrierea pe un tub a formel de variatie tn tiap a eemnalului electric prin devierea convenabilA a unui fascicol de eleotroni emis de catodul tubului. DatoritA calitAtilor sole principale, lipsa de inertie (peraiktnd mAsurarea unor fenomeneneavindfrecvente de ordinul MHz), coneumul propriu mic, sensibilitatea ridicatA, osciloscopul oatodic are utiliz~ri in cele mai diyerse soopuri. Schema bloc este prezentatA in figura 2.7.1. Partea principalA 0 constituie tubul catodic in interiorul c~ruia existA douA perechi de flJ-------· plAci perpendiculare ce dau posibilitaV tea reprezentArii pe ecran a .~rimii studiate. Ueoarece tnsA majoritatea semnalelor electrice de mAaurat au 0 intensitate micA, inainte de a fi aplicate pe Int. o Bozo plAcila tUbului catodic ele vor fi amAmplificotor Jij--':J \,_. de . sincronizore r-- ~imp -0. plificate, iar dB.cA este yorba de sem5 Ext. nale periodice, ele vor fi asociate baze! de timp care se aplicA pe pllcile de defltixie orizontalA, obt:i.nindu-se pe e121--.-----cranul tubului 0 perioadA a m~rimii mAsurate, mai multe psrioade, sau numai 0 portiune de perioadl, dupA cum frecventa Pedresor etajului bazA de timp este egalA, multi1Zlf---'5tabiIi zot pIA sau submultiplA a frecventei fenomenului de studiat. Pozitia punctului pe ecran este deci stabilitA pe de a parte de potentialul aplicat plAcilor de de1'lexie verticalA, care urmlresc valoarea instantanee a mArimii de m~surat, iar pe de altA parte de potentialul aplicat plAcilor de deflexie orizontalA, care prin intermediul bazei de timp urmAresc destAgurarea tn timp (Ult) a semnslului de mAsurat. Tensiunea de baleiaj a bazei de timp (a cArei semnale de E U~ preferintA sint din~i de fler~strAuCvezi fig.2.7.2) se obtit ne prin incArcarea :-~---t'l"'G.J·t) condensatorului C a) printr-un circuit eu rezistentA mare Fig.2.7.2. RCO - Ul) alimentat eu 0 tensiune continu~ E, urmatA de desclircarea aproape instantanee pe un circuit cu rezistent~ micA r (tn figura 2.7.2,a,rezi8ten~a micA r este chiar rezistenta de

de oontact a tntrerup~toru1ui K tnehis) (Ul - U2). Tanei~aa la bornele oondenaatorului variazA la tnellrcare_4up~ 0 ourbllexponen~ialll de forma UC

E(l

-tIRO)

[v]

iar la desollrcare dupll 0 funo~ie cllzlltoare forma de (2.7.2) Se reoomandll a se realiza un timp t2 de descllreare ctt mai scurt (t2 « 0 ,1 tl), timp In care spotul revine In partea sUngll a eeranului, tradnd axa abseiselor gi tiind gata pentru __eserier4ila d unui nou _oielu (aeest luer~ se re"_~ lizeazA prin dimensionarea eonvenabilll a montajului d4!l rineipiu din figura 2.7.2). p Alimentarea se face de la re~ea, cu ajutorul unui redresor stabilizat, stabilirea poten~ialelor de alimentare 10 diteritele punete ale tUbului oatodio tlloindu-se cu ajutorul divizoarelor ohmice de \ensiune. Senaibilitatea oscilosoopului ee determini ou relatia
S

_J_

2-VW

[ mm!V ]

In care y este mllrimea verticalei mAsurate pe eeranul oseiloscopului, iar U valoarea eteotivll a tensiunii de mllsurat, indieatll de voltmetru. In luerare se efectueazll urmlltoarele aplica~ii ale osciloseopului la mllBurarea unor mllrimi electrioe: - tensiuni gi intensitllti alternative; - observarea unor forme de undll periodice; - f'recvenke §i defazaje. 2.7.2. SCHEMA DE MONTAJ 81 APARATURA UTILIZATA MAsurarea tensiunilor alternative (fig.2.7.').
A)

Tr
~ R(s,T) QQO'l
tV

Oso.
o
1

r;f-----------

=1
Tr I!

Rp
o

B) MAaurarea intensitlltilor curentului alternativ(fig.2.1.4)

Fig.2.7.'.

0- ___

Osc.
-~ 0

'2 '20 v
N

I
I

00--

C) Mllsurarea f'recven~ei ,1 observarea formelor de undll period ice (fig.2.7.5). Este neoesarll urmlltoarea aparaturll de laborator: K, Kl - intreruplltoare bipolar. capsulate, 220 V, , A; Tr - transtormator monotazat 220/120, 100, 72, 48, 24, 12 V cu prize fixe; Rp - reoetat cu cursor, . 190-240fl., 2 Aj V - voltmetru de ourent altematiY, electromagnetic eau electrodinamic, claea de pre-

cizie 0,5-1, domeniul 0-,0-75

Vj

64

Tr
--0; -_.

42f

iii
(SIT)

R( SIT)

Q;10-K

-0

~Jo-

<>- ... ~

2'20v
rv

2
0- -- -0

-0

Fig.2.7.5. venti etalon, variabill tn limite 20-300 Hz eel putin.

Osc. - osciloscop catodic; Re - eutie decadicl de reziatente etalon_ o ,l-lll.llln; A - ampermetru de curent alternativ, electromagnetic sau electrodinamic, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-0,2-1 A; G - generator de free-

2.7. ,. MODUL DE EXPERIMENT ARE A) Mlaurarea tensiunilor alternative. Se eupleazl oseiloscopul la retea ~i se porne~te; dupl aparitia epotului laminos pe eeran se regleazl inteneitatea Oi focalizarea lui. Se tnchide intrerupltorul K avind la iegirea transformatorului pe ~~~d tensiunile de 12 V, 24 V, 48 V determinind pentru fiecare din ele (nemodificlnd amplificarea pe verticalA) lungimea dreptei verticale pe eeran, I eorespunzltoare.

B) M~surarea intensitltilor curentilor alternativi Dup~ focalizarea epotului ae regleazl reziatenta Rela valoarea 10xlOOoS1, R fiind pe valoare maximl, se tnchide tntrerupltorul K (foloeind tn aecundarul t~aneformatorului priza de 48 V) §i se m~8oarl segmentul,'£, ooreapunzAtor cliderii de tensiune U pe rezistenta etalon, aplioatl pllcilor de deflexie vertieal~. Se repetl m~aurarea pentru 5xlOOOn., 10xlOOO.u, 5x100!!., 10xlO,fl.,de fiecare data Rp fiind pe pozi~ia maximl §i not1nd lungimile eegmentelor vertieale, coreepunz~toare.

e,

C) M~eurarea frecventei §i observarea forme lor de und~ periodice. Dupl reglarea spotului luminos pe eeranul osoiloseopului se porne~te generatorul de freevent~ ~i se tnehide 1ntrerupltorul Kl• Se regleazl potentiometric (cu ajutorul reoatatului Cjj Rp de reglare a teneiuc:rr 11 31i 0 nii), amplitudinea eemna~ 2 4 RAPOR~ lului de pe pllcile de FRECV[NTE '~ deflexie verticall ~i eu 1:1 ajutorul butonului de ~ reglsj al amplitudinii ~;2 (2 :1) semnalului generatorului ~ ~ de frecvent~, amplitudinea semnalului de pe pll(3 :1) 1 <3 ~ eile de deflexie orizon~ tall, aatfel ea aceate (3 :2) 213 amplitudini sl fie egale. ~ ~ Se variazl trecvenie tn limite largi (tntre 20Hz ~i 200-,ao Hz) urm~rin-

~rAZAJ

-: (/

) 8 r cg r 2 R

-,
8
S

du-ee figurile

Lisaajoux

(vezi figura 2.7.6).

- 65 D) Pentru observarea dependen~ei de forma

rex) ..l' [g(y)]


se utilizeaz~ schema de montaj din figura 2.1.5. Not~ ou ~ine de la generatorul de freoventl G gi ou U2, tensiunea R p ~i aplicatl pllcilor de deflexie vertioa~.Dupl ce s-a etectuat eta10narea osoilosoopului U2 gi ae noteazl valoarea tensiunii Ul, obtinute, aplicatl orizontall. Se ridicl apoi curbs de dependen~1 U1 tensiunaa oare se obreglat~ ou potentionstrul se modificl valoarea lui la bornele de deflexie

preluind datele m~sur~torilor U2 .. U2max 50 V.

din tabelul 2.7.'. Se fao 12 determin~ri,

nedeplgind

2.7.4. RELATII DE CALCUL. VAWRI EXPERIMENT ALE A) Mlsurarea tensiunilor Cunoso!nd sensibilitatea alternative. osciloscopului

S • 8 mm/V

determinatl cu rela~ia form rela1;iei:

(2.7.,), se ca10uleazl

valoare.a tensiuni10r

m~surate,

con-

Ucalc

..2 -y2.S

[v]

unde

se exprim~ !n Se oompar~ valoaree rezultata din calcul cu cea indioat~ de voltmetrul V(UV) gi se calculeaz~ !n f1eoare caz eroarea absolutl ~i cea relativl. Rezultatele se treo tn tabelul 2.7.l,ridic!ndu-ee grafioul er f(UV) prin puncte.

[mm].

B) Mlsurarea intensit~tii curentu1ui Nr S f, EQ • Uv - Uco1c tr • Uv-Ucolc. alternative Uy Dc crt. [mmf'J] role. [v] [rnrn] [v] Se oa10uleazl cu v] '[0/01 ·100 rela~ia (2.7.4) vat) 1. ~2 ---.- _----_. --- ---loarea olderii de 8 24 2. tensiune pe rezieten'--_ --._--- ------- ---- _. 1;a etalon, Uc' apli48 f> 3. catA plloilor de deflexie vertical~. Sa calculeaz~ spoi inteneitatea curentului din circuit cu ajutorul relatiei:

Tabelul

2.1.1

Re fi1nd valoarea rezisten1;ei etalon introdu9~ !n oirouit. Se compar~ valoarea oalculatl cu cea indicatl de ampermetrul A(I.le) ai se c9lculeaz~ erorile absolute ~i cele relative. Rezultatele se treo 1n tabelul ,.7.2, voltmetrul V servind doar ca voltmetru de control, pentru verificarea preciziei de caleul a Ucalc' e1 indic1nd UV' Se reprezintl grafic tr= f(Im~s) prin puncte.

- 66 Tabelul 2.1,2

S Nr. crt. [mm,'V]


4.

(rnm]

e.

tv] 4~

u"
~Q.
-

u [vf

[n1

II'l"I6s.
( Al

I colc.

(Al

€'.o·Im-1c E.

r ·100

.r_rn~Tc. . IC{b/u1 iu

2.
J.

4.

1'2 1------

l2
4Q 24

--a
7.

5· 6.

4O~4000 ~------ ----- --_--5J1f[))O- _-_---_._---_. 10- 400 --_-5-400 -----401140


1-._--

-------. ------ -_._-

__

2424

9.
10.

24 24-

---- ------- 1-----5(4000 '-----_._- 1-------40x 400 -----_ f-----"0)(400 40~ 40 -

10)(4000

f------

_._-_-

~--_
..

__

-------

-------.

------

C) M~surarea frecven~ei ~i tormei semnalului Se recunosc figurile Lissajoux (reprezentate noteaz~ frecven~elet care se noteaz~ !n re~erat.

periodic. !n figura 2.7.6) ~i se

Tabelul 2.1.3

2.7.5. OBSERVAT11 SI CONCLUZII


valorile La mlsursrea irttensit~~ilor se va avea grijl s~ se respecte !ntocmai indicate pentru rezisten~a etalon Ret pentru a nu produce arderea cutie!

de rezisten~e etalon. Pe"baza figurilcr Liss8joux se poate etalona un generator ds frecventl necunoscutl, cuplat la pllcile de deflexie orizontal~,-tn functie de frecven~eIe date de un generator cunoscut cuplat la pllcile de deflexie yerticall.

- 67 -

Lucrarea
INCEROARI

2.8.
ELEOTRlCE

ASUPRA TRANSFORMATOARELDR OARAOTERISTICILDR

DETERMINAREA

DE FUNCTIONARE

2.8.1. OBIECTUL

LUORARII

Luorarea are drept soop prezentarea modului de determinare a parametrilor de func~ionare a transformstoarelor electrioe. Dupl cum se gtie orice circuit electrio poate func~iona In trei regimuri: de mers In gol, de scurtcircuit gi de sarcinl. Aplicarea celor trei regimuri gi mlsurarea mlrimilor de intrare ai iegire ale unui transformator, permite determinarea prinoipalilor eli parametri de funokionare, gi anume: curentul de mers In gol, raportul de transrormare, rsndamentul, puterea, taotorul de putere, impedantele 1a mers In gol, respectiv scurtcirouit, diagramele fazoriale ale transformatorului. A) llersu1 in gol In aeest caz, Inflgurarea seoundarl eete deschiel, (12 ~ 0) iar intenourentului in Inflgurarea primarl 110 eete foarte micl, deci puterea disipatl In primar lio Rl este foarte miol. Oa urmare, Inseamnl _Inn c~ puterea absorbitl de transformator la mersul In gol, Plo este utilizatl practic, In Intregime, pentru aooperirea pierderilor de magnetizare In cirouitul magnetic al transformatorului: (2.8.1) Fig.2.8.l. curentului bionari ly- = 110 cos ~ 10 - oomponenta de magnetizare 1m • 110 sirur1~. l~o - I~ ~ impedan~a la mers In gol a transformatorului fiind (2.8.4) (2.8 •.,) (2.8.2) de unde reiese faotorul de putere la mersul In gol, ooe ~lo' iar din diagrama 2.8.1 rezu1tlnd cele douA oomponente ale de mers In gol: - oomponenta activl, eorespunzAtoare pierderilor In fier ai curen~i tur-

sitatea

fTo
P,On . ,Z,On
I I

u1o n =u
Fig.2.B.2.

~. ,

---

Cu ajutorul r~latiilor (2.8.1;4) se pot trasa caracteristicile de func~ionare la mers In gol ale transrormatorului (fig.2.8.2). Mersul In scurtcircuit In acest caz bornele InfAgurlrii secundare sint scurtoircuitate. La bornele primarului se aplicl tansiunea variebill plnA olnd'in InfAgurareaprimarA cireulA un curent de valosre
B)

....

- 68 (2.8.5) Valoarea tensiunii pentru oare se obtine aeest eurent se nume~te tansiunea de ecurteircuitJU~oliar p"terea absorbit~ de la re~ea servagte la acoperirea pierdarilor in tnf~~ur~rile transformstorului (2.8.6) de unde rezultl factorul de putere a1 seurtcireuitu1ui, fUnd
Z

impedanta de sourtcirouit

so

U =..!!£

Iln

(2.8.1)
in figura 2.8.3. transfor-

mlrimile

esloulate ou relatiile

(2.8.577) fiind reprezentate

C) Mereul in sarcin~ In aeest eaz se d8termin~ rendamentul matorului (fig.2.8.4)

~=
t--_""'"---r __

(2.8.8) de sarcin~ dat de re-

COS 'PSC
---41

USC
__

tn care ~ eate eoefieientul lath

Fig.2.8.,.

(2.B.9) iar Pn 8ste putarea nominal~ a transformatorului.

2.8.2. SCHEMA DE MONTAJ SI APARATURA FOLOSITA


Pentru exeeutarea luorlrii se exeoutl schema de montaj din figura 2.8.5.

-----------_
Fig.2.8.4

Fig.2.8.5.

- 6~ -

cu urmltoarea aparaturl: Kl - tntrerupltor bipolar capsulat; ATR-8 - Qutotransformator reglabil 0-250 V, 8 A l/2h; WI - wattmetru electroainamic de curent alternativ, 250 V, 0-5 A, olaSR de precizie 0,5; VI - voltmetru de curent alternativ, clasa 0,5-1, 0-250 V; Al - ampermetru de curent alternativ, clasa 0,5-1, 0-5 Ai Tr - traneformator de tncercat,Pmax 150 W, Uln 220 V, U2n • 24 V; A2,A, - ampermetru de curent alternaiiv, clasa 0,5-1, 0-20 Aj V2 - voltmetru de curent alternativ, clasa 0,5, O-~ Vj Ib - reostat. de sarcin1l29n, 5 A Oi 6,2.n, 11 A conectate tn serie.

2.8.,. MODUL DE EXPERlMENTARE A) Mersul tn 801 La bornele secundare ale transformatorului se conecteazll numai yoltmetrul V2• Cu ajutorul autotraneformatorului ATR8 se variaz~ tensiunea primarl in intervalul Ulo=<Ofl,2)Uln' tn cel pu~in 6 puncte pentru care citindu-se indica~iiIe instrumentelor gi compleUnd tabelul 2.8.1 se ridicA graficul 2.8.2. B) Mersul tn scurtcircuit La bornele secundars se conecteazl numai ampermetrul 1.2• Cu ajutorul autotransformatorului se regleazl curentul secundar tn domeniul 12sc=(Oil,2)12n tn cel pu~in 6 puncte pentru care se completeazl tabelul 2.8.2 ,i se ridicl diagramele 2.8.,. C) Mereul tn sarcinl Se conecteazl reostatul ~ ,i ampermetrul A2 tn secundarul transformatorului ,i pentru 6 valori ale coeficientului de sarcinl ~.(vezi tabelul 2.8.') se ridicl diagrama 2.8.4. 2.8.4. BEZULTATE Se procedeazl EXPER1MENTALE 51 VALOR1 CALCULATE de la punctul 2.8.,. Tabelul 2.8.1

conform indicatiilor

Valori calc ulate Nr. valor! citite crt UfO '10 U20 P10 Ko Zo cos~O

J- 'm

Tabelul
-

2.8.2

Nr. votori c itite cd U1sc I1sc ~c '2sc

-; cos~c skIt:

Valori calculate

(1

- 70 -

Tabelul 2.8.'

(1

0,2 0,4

0,6 O,B 1,0 1,2

2.8.5. OBSERVATII 5I CONCLUZII Se vor face referiri nare ale transformatorului. la aodul de respectare a diagramelor de ~unc~io-

- 71 -

Luorarea 2.9.

FUNCTIONAREA IN PARALEL A TRAN9FORMATOARELOR


2.9.1. OBIECTUL LUCRARII In general aliment area unui grup de reoeptoare, !neum!nd 0 putere oonsumat~ de ·ordinul zeoilor de kVA seu mai mare, se realizeaz~ plee!nd de la un trenstormator, oare tn primarul s~u are coneotat~ linia general~ exterioarl de alimentare (6 tV, sau mai mult) , iar seoundarul (av!nd tensiunea de serviciu egBl1 ou teneiunile de allmentare ale eonsumatorilor), este ooneetat la re~eaua Intern~ de distribu~ie a energiei eleotriee spre consumatori (vezi figura 2.9.1).ge prefer~ transportul energiei eleatrioe de Is produeltor p!n~ la punetul de distributie la 0 V8loare ridicatl a tensiunii, din motivul mic~orlrii pierderilor de tensiune pe linia de transport, iar reduoerea tensiu_._ _-.._, nii la valaarea convenabill se tace Transfordoar la punotul de distributie. Clnd matorul Linig elderioaro .__ ~ Sprg !nsl puterea oonsumatorilor (prin mode fnolta tenconsumcrlori difio~ri ale schemel de distributie, siune m~rire8 numlrului de consumatori)de--.--.-~ p~ge§te puterea transtormatorului, se (primor) L"hie de di5tributiE!) recurge la legarea in paralel a unui in joaso iensiune nou transformator, puterea general~ U2 de aliment are fiind astfel egall eu (csQcundor) suma puterilor oelor dou~ transformAFig.2.9.l. toare. Luerarea are deoi drept scap ar~tarea canditiilor !n care se poate realiza coneetarea in paralel a dou~ transtormatoare. Dou~ trensformatosre s!nt eonectate In paralel dao~ bornele lor primare s1nt legate la aeeea~i retea primarl ~i oele eeeundare la fel s!nt legate la aceea§i retea secundarl oonform figurii 2.9.2. Pentru ca doul transformatoare s~ poatl fi legate !n paralel, trebuie sl se 1ndeplineascl urm~toarele oondi~ii: a) raportul de transformare la fieoare transtormator sA tie ace18gi sau diterenta lor maximl s~ nu dep~§easo~ O,5~. b) Tensiunile seoundare ale transforT4 =---,---=====-T~ matoarelor sl fie !n faz~ (transtormatoarele sl aibl acela~i grup de coneduni). U2~--~ _ e) Tensiunile de scurteircuit ale transtormetoarelor s~ fie egsle intre Q ele, sau diferenta lor maxim~ 8~ nu fie Fig.2.9.2• mai mare decit ! 10$. d) Raportul puterilor s~ nu tie mai mare dealt 1:, •. Lucrarea are drept urm~torul scop.
..

u.,

G,,_ r.:.
=0=

________ ------_----.u

A) Conectarea cin~ gi !n gol.

~i funetionarea

in paralel a transtormatoarelor

In sar-

- 72 B) Ridicarea experimental~ a curbelor

2.9.2.

SCHEMADE MONTAJ 81 APARATURA UT1L1ZATA

Se realizeazl

schema de montaj din figura 2.9.' •


.

_-.--------_. _ _....--------

Tr1

---=

o-._-----e---I~-·· --.-.----

Fig.2.9.,. K1,K2 - !ntrerupltosre bipolare capsulate, 220 V, 5-10 Aj K, - comutator bipolar cu doul pozi~iii VI - voltmetru de curent alternativ, electromsgnetic sau electrodinamic, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-,00 Vj V2 - voltmetre de curent alternativ, electromagnetic sau electrodinsmic, clssa de precizie 0,5-1, domeniu 0-30-15 Vi W1,W2 - wattmetre electrodinamice, clasa de precizie 0,2-0,5, domenii 0-300 V, 0-5 Ai Tr,T2 - transformatoare de incercst 220V/24V, putere in jur de 200-400 VA;· Al,A2 - ampermetre de curent alternativ, electrodinamice ssu electromagnetice, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-5 Aj A3, A4, A5 - ampermetre de curent alternativ,electromagneHoe---s·eii' electrodinamice, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-10 A.

-n 2.9.'. MODUL DE EXPERIMENTARE


1. Se coneoteaz~ bornele oe1or dou~ traneformatoare astfel tncit ele apar~in~ aoe1ein~i grupe de oonexiuni. 2. Dup~ efeotuarea montaju1ui ee lnchide Intrerup~toru1 K1• Se verifio~ tensiuni1e secundare eu vol tmetru1 V2 ,i oomu·tatoru1 K, (1ntreruplltoru1 K2 este desohis). In cazlll clnd teneiuni1e secundare nu stnt egale, transformatoarele nu pot fi ooneotate In para1e1. ,. Dup~ rea1izarea aoastor condi~ii se lnohid K2 ~i K4 Ii se noteazll euren~ii 12, 14 ~i I5, m~rimile m~sl1rste fUnd treeute tn tabelu1 2.9.1.
8~

2.9.4. RELATII DE CALCUL. VALORI EXPERIMENTALE


Se treo date Ie m~surate Ou re1a1;ia in tabe1u1 2.9.1.

(2.9.2)
se oa1cu1eazll rapoarte1e de transformare care trebuie sl respecte oonditii1e 1a punetu1 2.9.1. Se ridioll grafio ourbe1e exprimate de re1a~ii1. 2.9.1. Tabe1u1 crt
(.

impuse

2.9.1

Nr.

U IQ I 1[V] 1 rAJ [A1


f---.

I~

[A]

I4-

[A] U!2~ v]

U22

LV]

P
tWl

p~

[\til

IS

(Al

2~

-_"_

4":.

3.

-- .

~----------f---

-I---

~ -

o.
6. 7-

"_-_-_._. --_.

----_.
.

__

---_. -.---- ---

..--- --.- ._--. -.-_._- .

--.---

~.-- ---1

-_._- --~- -~-.

2.9.5. OBSERVAT11 51 CONCLUZII


Se fao observatii transformatoare In para1e1. privitoare 18 conditii1e tn oare se pot conecta doul

- 74 -

Lucrarea 2.10. VERIFICARI SI MASURAHI ASUPRA TRANSFORMATOAREIDR DE INTENSITATE 2.10. OBIECTUL LUCRARII

Tranaformatoarele de curent au rolul de a alimenta aparatele de m~eur~, pre cu. gi aparatele de protectie ~i reglare, In scopul de a extinde limitele de m~-~ aurare ale intrumentelor de mlaur~ !n acheme gi instalatii de curenti mari, care depl;eao domeniul de lucru al instrumentelor, precum §i pentru a asigura protectia ai reglarea aub aarcinl a conaumatorilor, !n cazuri de neceeitate. Prin natura receptorului conectat in aecundarul a~u Z2(vezi U. figura 2.10.1), de obicei un ampermetru (av!nd deci 0 rezistentl interioar~ mic~)t traneformatoarele de curent functioL neaz~ !n regim apropiat de regimul de scurtcircuit. Puterea In aecundar ae consuml pentru acoperirea puter.ii neceaare de actionare a instrumentelor de m~sur~ ~i a pierderilor !n tranaformator. Prin raportul num~rlllui de apire al !nf!l~urarii primare Nl, la num~rul de apire al !nfl~urarii secundare, N2 ae determin~ cu 0 auficientl precizie raportul de traneformare. Fig.2.lo.l.

(2.10.1) unde 11 ai 12 alnt curenti prin Inf~~urareB primar~, respectiv aecundarl. Eroarea de .~aurA a tranaformatoarelor de intensitate, fat~ de curent, CrI se definegte de relatia 1
-

kI ~. K: In

100(%)

(2.10.2)

Or

F' 2 • 1o. 2 • 19. te dat~ !n curba din figura 2.10.2,

in care krI eate raportul de tranaformare nominal al transformatorului (!nsc~ia pe pl~cuta aceatuia),i~r kI raportul real al acestuia. Diferenta dintre cele dou~ rapoarte de tranaformare apare ca urmare a faptului cl transformatorul !n fUnctie de sarcina aecundarl lucre az~ in regimuri mai apropiate aau mai !ndeplrtate de acurtcircuit, dar nu chiar la scurtcircuit (regim in care ele aint calculate ~i ae definegte kIn)· Aliura graficl a erorii de curent eain care eu «51 s-a notat eurbe corec~iei

denumitA

gi curb~ de etalonare

a transformatoarelor

de curent.

- 75 Verific~rile care se fao trRnsformatoarelor de curent 81nt veritio~ri ale st~rii generale (oonstruc~ia, izola~iB, tnc~lzirea) ~i fUnctionale (verifioarea polarit~tii bornelor, determinarea erorii de raport sau de curent). Pentru etalonarea trsnsformatoarelar de curent se utilizeaz~, conform indicatiilor literaturii de specialitate, urmAtoarele metode: - metoda oompensatieij - metoda diferential1j - metoda compara~iei. In cadrul aeestei luor~ri se va trata etalonerea transformataarelor de curent prin metode compara~iei. celelalte dou~ metode constituind metode de etalonare metrologioe foarte pretentioase 8tft din punct de vedere a1 aparaturii cit ~i a conditiilor de efectuare a etalonArii propriu-zise, ele utilizlndu~se in institutele specializate tn verificAri §i etalonAri, 1n institutele de metrologie. 2.10.2. SCHEMA
DE MONTAJ SI APARATURA

UTILIZATA

A) Verificarea st~rii generale. Se va verifiea starea genera1~ ·oonstructivA transformatorului de etalonare,iar apoi cu megohmmetrul se verificA reziBten~ele intre inflgurAri, conform indicatiilar date in lucrarea 2.5 ~i se vor campara ou valori.le minime neoesare, tr~gindu-se oonoluziile corespunzAtaare.

0,5-1,

Verificarea functionall. a) Verifioarea polaritA~ii bornelor. Se rea1izeezA sohema de montaj din figura 2.10 •.,. TI - trsnsformator de curent de verificat, dup~ cum urmeazA: TI1- transformator de curent METRA, 5 A in secundar, ourent in primar reglabil tn trepte: o ,5 j 1 j 2; 5; 10; 20 j 50 j 100 A j TI2- transformBtor de curent 150/5 A de productie indigenAj Kl - intrerupAtor monopolar cu pirghiej Rh - re~stat cu cursor, utilizat pentru reFig.2.10 •.,. glares cur,ntului, 29--,01\, 5 Aj E - baterie de acumulatoare, 12 Vj v - voltmetru de curent continuu, magnetoelectrio, olaea de preoizie domeniu 0--,0 V.
B)

b) Etalonarea

transformataarelor

de curent.

Schemele de etalonare pri.n compara~ie siot in functie de raportul de tranaformare. Pentru un raport de transformare kr < 20, deoi pentru rapoarte de transformare relativ.mici,Be face 0 etalonare prin comparatie directl au indicatiile unui ampermetru etalon (vezi schema 2.10.4), iar ctnd raportul de transformere are valori mari (kI > 20), etalonarea se face prin comparere cu indicatiile unui ampermetru etalon mont at in circuitul secundar al unu i transforDiator de curent etalon (Bchema 2.10.5).

- 76 -

AH?

TS

220 "
r;J--._()..-

U'"

K - !ntrerup~tor bipolar capsulat, 220 V, 5 Aj ~ - reostet cu oursor, pentru reglarea inten8it~~ii ourentului, constituit din dQu~ reostate legate !n serie, dup~ oum urmeaz~: 190-240Jl, 2Aj 29-30Jl, 5 Aj ATR- autotransformator reglabil, 0-250 V .. SA 1/2 h; TS - transformator de sarcin~, monofazat cu mai multe !nf~§ur~ri primare gi Becundare, necesar pentru asigurarea !n secundarul 8~U a curentilor de velori necesare pentru verificarea transformatoarelcr de curent. Sohema sa de con9xiuni (au alimentare eu prize !n primar, pentru a evita influen~a varoi.a")jiei de tensiune primarl asupra valorii de curent seoundar) este dati !n figure 2.10.6 cu tabelul de conexiuni 2.lo.lj Al - ampermetru de ourent alternativ,electromagnetic sau electrodinamic, clasa precizie 0,5-1, domeniu 0-5 Aj VI - voltmetru de curent alternativ, electromagnetic sau electrodinamic, clasa de precizie 0,5-1, do~eniu 0-130-260 Vj T1V - transformator de curent de verifioat, indicat de aliniatul 2.10.1; Ae2 - ampermetru de cur~-Alternativ, eleotromagnetic sau eleotrodina-· mic, clasa de precizie 0,2, domeniu 0-5-20 Aj §i pentru intensitl~i mai mari dec!t 20 A ampermetru de curent alternativ, electromagnetio, olasa de precizie 0,2, domeniu 0-150 Aj Ae, - ampermetru de curent altarnativ, electromagnetic sau eleotrodinamic, claea de precizie 0,2, domeniu 0-1-5 Aj

de

La schema din figura 2.10.5 se modific~ TS I L

urm~toarele

repere:

~~

-,

I U"-' 220V
K.
K.

TI"

Fig.2.10.5

- 77 TIe - transformator de eurent etalon, produe~ie RFG, claea I, domenii - primar 125-250 A, secundar 5 Aj Ae2 - ampermetru de curent a1ternativ, eleetromagnetio sau electrodinamic, claas de preeizie O.~, domeniu 0-1-5 Al

secundorul

K!l

TS

-~V 0
-iOV ~-45V

+5V

-5V

+!51/ +40

HOV
+15'1
----{)

-iOV ~
-I6V

+I5V

primorul TS
rv Fig.2.1o.6. Tabelul 2.10.1 c~l'en Pozitio

secundar

intrerutooreor

nomina

K~
~
~ ~

X
0

y
0

K2
~

I-- __

_____:_~ _:__:_A . __

--2"-- --0--- ---5-2 ;;


4

2A ----~OA
f--

5A

.-------~----- 4 .-__:_-.J---l---I 0 0 !2 ._.--- --_- ._0 0 4 -

r---·~g8~-------·-B) a) Se rului de curent

--20~~.

0---0----

-T---'~

..- 0 ij-

I--~----I_--~

2.10.,. MODUL DE EXPERIMENTARE Verificarea functional~. Verificarea ~o1arit~tii borne lor. inchide tntrerup~toru1 K1• Dac~ po1aritatea bornelor transformatoeste cor-e t a , voltmetrul din circuitul aecundae , V, deviazA tn sen-· e

- 78 suI normal 11 soalei. (La inobideraa !ntrarup~torului K, apare 0 varia~ie de Qurent tn cireuitul primar, de la zero la veloarea determinatl de caraeteristicile ohmice ale tnfl§ur~rii primera gi a reostatului ~; pe paroursul aoestei varia~ii - fenomen tranzitoriu - fiind indusl tn !nflgurares seoundBr~ a transformatorului a teneiune eleotromotoara oare provoacl devia~ie eohipajului mobil al voltmetrului V. La atingerea valorii determinate a curentului prin !nfll,urarea primarll - ourent continuu - dispare tensiunea electromotoare induall !n tnfl~urarea secundarA, iar devia~ia voltmetrului V se stinge). b) Etalonarea
SCHEN A

transformatoBrelor

de curent

2..a.A.

Dupl tnchiderea !ntrerupltorului K se alimenteazll transtormatorul de saroinll TS la tensiunea primBrl nominall Un = 220 V prin reglaraa taneiunii ou autotransformatorul ATR-B ~i reostatul ~ pe valoare maximll. Se modifio~ apoi valoarea curentului - indioatll de ampermetrul Al - p!nl 1a valorile
Ii

< 1,0 Ai

. Ii

> 2,0 A

Pentru fie care din aoeste valori, se procedea.zll la doull serU. de mlsu.,. dllpll cum urmeazll: Pentru ~ fixat pentru prima valoere de curent (1a Un 220 V), sa reduce la zero cursorul 8utotransformatorului ~i apoi pe intervalul 0-220 V reglate de la Butotransformator se noteszA minimum 8 valori alg tensiunii. Pentru sceste val~ri se noteazl illdioa~iile instrumentelor de ml1surA, pentru fieoare domenill de lueru a transformatorului de curent. Valorile m~surate se trec tn 'tabelul 2.10.2. Se repet.ljsimilar detel'minlrile pentru rltori,

Ii.

SOHEMA 2.10.5. Se prooedeazll similar oonditiilor Ie m~surate fiind.treollte tn tabelul 2.10 .... RELATII Pe baza valorilor 2.10.4 - absolute DE CALCUL. mAsurate

2.7
VALORI

prevAzute

la schema 2.10.4, valori-

EXPERIMENT ALE

se oalcllleazll erorile de intensitate

pentru

schema

(2.10.4) - relative
£

rI

IV

-I

e2

e2 .1OO(~)

(2.10.5)

sau pentru schema 2.10.5 - absolute (2.10.6) - relative (2.10.7) pentru toate relatiile
c or-ec

fiind reprezentate

curbale

erorilor

relstive,

reepectiv

t i i Lo r- ~I"

- 79 If'abelu1 2, 10 t.1
nea transforcrt. rnatorului c;le vQnficot

Cong)(iu-

Nr.

Valeri

mosuratg

\blori

COlculo+a
.... -.----.-

r4

(A J

U~

tv]

b.r

I~
v

[A 1

IQ!2

.-

(A]

coreA) c; I ("0) cJ.I (0/0)


- ..--~--.-_.

r---t-2.
3..:.~
4. 6. 1
1-----

f-----

-------

5.

II 4

--

--'

-- f--------1-----f----

--

_._---

----.

----------f---

r--

015/5 I II

.-

i.s.;
~Q:_~

°1

1
f----t----

----.--

----+1--'_----

iQ.
13

r-!i~

1--.

----

---1--f-----

f----.
t----

r-t8 r--=-

16. 17·

1/5

r.
4

--.-

I!~ I~ I' I~

Dill

-----

-_
. r-'

--

'2i5

I'4 II~

°14
1 2

5/5 to/5 2015

I"

x;

I."

4Tabe1u1 2.10.'

Nr.

Valor; I
4

m05urote

\blari
r--~-"

crt.
~.
__ 2.

[A]

U~

[vJ

-Ia r"

-'- r-----.--

I3 [A]

....-" Ie

Afe2.

C.arrAl t.

calculate cr,

rt,o/.~
---

I(OfoI

t.z.. 8.

3 4~_ 5. 6_

-.---

.-.---..

150/5-30

1-:----f-----

mo/S"
c

30

_-

-----

-_.

2.10.5. OBSERVAT11

S1 CONCLUZ11

Se fae observakii eu ~rivire 1a variB~ia erorii de intensitate a transformatoare10r de eurent !n funckie de !ne~rearea aeastora, precum gi 1e respectarea e1aeei de preeizie asiguratll de fabriea eonstruetoare. ,i 1a .IIodu1 CUll este reepeetat~ aliure eurbei din figura 2.10.2. Se con8tat~ ~i se trag eone1uzii de eurent. referitoare 1e veriticarea st~ii ge-

nerale a transformatoare1or

80 -

Lucrarea 2.11.
MASURAREA PIERDR1UlR IN FIER

CU APARATE EPSTEIN 2.11.1. OB1ECTUL LUCRARII Pentru determinarea pierderi10r de remagnetizare 1a materiala1e magnetice moi, metoda cea maio r~sptndit~ 1a ora actua11 esta aceea bazatl pe in8tala~ia Epstein. Principiu'l insta1a1iiei §i a metodei este urmltoru1: se fo1ose~te ca e~antion un circuit magnetic Inchis de form~ p~tratl (figyra 2.11.1, rezu1tst din asamb1area (cu joante nesuprapuse sau odat~ suprapuse) a patru paehete din t ab1,1 tneercatl, constituite 1a rlndu1 lor din tl~ii avfnd 1ungimea de 25 em sau 50cm ~l l~~imea de , cm sau 4 cm; numlru1 fl§ii10r tn pachete se stabile~te astfel inclt greutatea unui pachet sl fie de aproFig.2.11.1. ximativ I, kg( la cadrll1 de 25 cm), respectiv 2,5-' kg (la cadrul de 50 cm). Se rea1izeazl In aoest fe1 insta1a~ii Epstein cu rami de 25 em, respectiv 50 cm. Pachete1e se introduc In carCBse speciale prevlzute cu bobine de magnetizare (pr~mar)§i de m~surare 8 tensiunii induse (secundar), cu dispozitive speciale pentru stringerea pachete10r (pentru a mic~ora intretieru1 1a jonc~iunee intre pachete gi in acest-fet-:fluxuri1e de pierderi). Ansamblu1 astfe1 rea1izat constituie un transformator, iar wattmetru1, aparatu1 indicator final 81 insta1a1;iei, de termini pirderi1e de mers In gol a transformatoru1ui, care slnt echiva1ente cu pierderile de remagnetizare ale e~ant10nu1ui, pe baza re1a1iiei 2 R2 HI 2 (2.11.1) P = P - -RT .(1 + RT) r ' w N2 2 2

"u

[w]

unde s-au notat urmltoarele mlrimi: Pr - pierderi de remagnetizare, II - curentu1 tn circuitu1 primar, 12, U2 - curentu1, tensiunea in' circuitu1 secundar. R1, R2 - re"isten~e1e ohmice ale tnfl~urlri1or primare, respectiv secundare, N1• N2 - numlru1 de spire a1 lnf~~urlri10r primare, reepectiv secundare, Pw - put~rea mlsuratl de wattmetru, R2 - razisten1;a tota11 din cireuitu1 secundar (R2 R2'+ Rw>' rezisten1;a echivalentl 1eg~rii in para1e1 a bobinei de tensiune a wat~metru1ui W gi a vo1tmetru1ui V2• Din re1atia de mai sus rezu1tl cl pierderi1e de remagnetizare pot f1 determinate pe baza indica1iii10r wattmetru1ui~ introduclnd une1e corec~ii pentru consumu1 din circuitu1 secundar.

Rvw -

2.11.2. SCHEMA DE MONTAJ S1 APARATURA UTILIZATA Se fo1ose~te schema de montaj din figura 2.11.2 flctndu-se doul serii de m~Elur!1tori: pentru cadru~~pste in de 25 cm, respectiv 50 cm, cu 1 tiind notsU 'infA~urare primarA, iar cu 2 1nf!1gurarea secundarl.

- 81 -

Fig.2.11.2. K - tntrerupltor bipolar oapsu1at, 220 V, 10 Aj ATR - autotransformator reglabi1, ATR8,0-250 V, 8 A 1/2 hj VI - voltmetru de curent a1~ernativ, electromagnetic sau e1eotrodinamic, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-150j f - freoventmetru cu 1ame1e vibrante, e1ectromagnetio, domeniu 41-5' Hz; W - wettmetru eleotrodinamio, clasa de precizie 0,2-0,5, domenii 0-10-20 A, 0-120 V; V2 - voltmetru de ourent alternativ, electromagnetic sau electrodinamic, clasa de preoizie 0,5-1, domeniu 0-80-75 Vj E - cadre Epstein de 25 cm ~i 50 emj A1- ampermetru de ourent alternativ, electromagnetic sau e1eetrodinamic, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-10-20 A. 2.11.3. KODUL DE EXPE RIME NTARE Se realizeazl montaju1 din figura 2.11.2. Se tnchide tntrerupltoru1 K ~i se regleazl tensiunea de alimentare, astfel tnctt sl ob~inem curen~ii prin tnf~§urarea primarl de valori: 1,5; 2; 2,5 ~i .,A. Seoitesc indica~ii1e inetrumontelor ~i se trec tn tabe1ul 2.11.1. Sa realizeazl soeate citiri pentruambe1e cadre Epstein din laborator. Se noteazl frecven~a la care se fac determinlri1e (ea trebuie e~ fie apropiat~ de f 50 Hz).

2.11.4. RELATII DE CALCUL. VALORI EXPERIMENTALE Datele m~surate Be trec tn tabelul 2.11.1. Tabelul 2 11 1

..

Nr. Cadrul crt Epstein


r-'~t;

1-:1__
5 ,-.-.

r-L t
-8

'1
-_.1-------

Valori mas urate rvu.loricalculate UU 1 2 ~ N1 N2 R2 P,. Pr Pr


..

rteJ.

25cm

_- r--'- r---.. __ .

508

7D4 _.
---

--

6, 7.

50 cm

------ .--._ -

'-;--"-

1---.-

-_----- -----

1548 aa: ~------ ---.- --

- 82 A1te date: R1

25 em
em

O,26!t

R~ 25 em·

1,8211

·7,7.n

R2 50 cm • 12,36~;

Avtnd re1a~ia (2.11.1) de determinare a pierderi10r specifice de remagnetizare, se ca1eu1eaz~ pierderi1e specifiee de remagnetizare

(2.11. (I)

~i ve10area medie a pierderi10r Pr med' care se compar~ cu valori1e t~helare.


2.11.5. OBSERVATl1 SI CONCLUZ11 specifice, cere dau supue~ 1ncerc~rii.

Se fae remarci cu privire 1a va10ares pierderi10r imagines privitoare 18 calitatea tablei de ~te1 e1ectrotehnic

- 83 -

Luorarea 2.12.
MASURAREA ELECTRIC! A GROSIMIl.OR

2.12.1.

OBIECTUL

LUCRARII

M~surares eleotric~ a unor m~rimi neelectrice (grosime, deplasare, vitezl, umiditate etc.) se realizeaz~ cu ajutorul unor scheme con~inind un traduotor (vesi figura 2.12.1), adic~ un element sensibil 1a m~rimea neelectric~ de m~eur9t (mecanic~, opticl etc.) capabil s~ 0 transforme !ntr-un seMOal electric, ~i 0 inAtainstal. serma~ trod. , de ... la~ie sau un instrument de m~sur~, c~rui. masura i se aplic~ semnalul de ie~ire din traductor. Indica~ia instala~iei de m~sur~ ne d~ 1ig.2.l2.l. o imagine asupra modului de varia~ie sau asupra valorilor de var:la~ie a semnalului sau m~rimii neelectrice pe care dorim sll o mllsurim. De obicei instala~ia de mlsurare are scala etalonatl direct !n mlrimea neelectriol respectivl. Din cele anelizate mai sus reiese cl 0 apreciere calitativ~ a traductoarelor se poate face dac~ se ClUlOSC urmlltoarela caracteristici ale traductorului: - u~urin~a de reprazentare a mlrimii neelectricej - stabilirea rep~zent~rii 1n timp a valorilcr mllrimii neelectricel felul func~iei de transformare (traducere)j - precizia gi sensibilitatea traductoruluij - proprietl~ile fizico-chimice ale materialelor din care este confec~ionat traductorul. In func~ie de principiul constructiv al traductoarelor se deosebesc traductoare: -.parametrice - in care m~rimea neelectric~ de mAsurat este traneformati !ntr-un parametru electric (R,L,C) pentru a cllrui mllsurare este necesar~ 0 surs~ de energie electriclj - generatoare - !n care m~rimea neeleotricl este transformatl !ntr-o tensiune electromotoare oare aCkioneazl asupra instrumentului de m~sur~, direct sau prin intermediul unei scheme electrice sau electronice; folosite !n prezent mai rar !n care 0 mllrime electric~, - inversate variabil~, de valoare cunoscut~ !n orice moment este transformatl (tradusl) tntr-o m~rime neelectricl, care se compar~ cu m~rimea neelectric~ de m~surat.

neej.~ nee/.-el.

In proiectarea ~i alegerea traductoarelor s!nt lua~i !n considerare factorii care determinll alegerea principiului de func~ionare, forma sa constructiv~ gi dimensiunile geometrice limitate de eventuale nevoi auxiliare. Alimentarea instala~iilor de m~surat con~inlnd traductoare se face de obicei In curent alternetiv, 18 0 tensiune de 220 V, §i uneori la valori mai sc~zute ale tensiunii 24-48 Tipul de traductor prezentat !n aceast~ lucrare este inductiv diferen~ial, tip transformator, av!nd schema principial~ dat~ !n figura 2.12.2, alimentlnd bobinele primare in serie de la tensiunea unei re\ele monofszate cu Uf 220 V.

v.

- 84-

- ----------------

----f(d) ~.

b-

I-.

~r---

",__.----~

U, (---

--_---1---

-,._--

--------.--.---~

220
Vt'\1

--

(mm)

Fig.2.l2.,.

Soopul lucr~rii eate de a analiza modul oum este reapectat~ variatia teof----------------retio~ a tensiunii aeoundare rezultate Fig.2.l2.2. (vezi figura 2.12.3) In funotie de diatanta dintre csle dou~ portiuni ale circuitului magnetio a traductorului, precum gi atabilirea regimului de lucru al electromagnetului ~ -1, pe caracteriatioa de magnetizare. 2.12.2. SCHEMA DE MONTAJ S1 APARATURA UTiL1ZATA Se realizeaz~ aOh~de montaj din figura 2.12.4.

K
220 Vru

EM
Fig.2.l2.4. Kl - tntrerup~tor bipolar oapaulat, 220 V, 5Ai ATR- autotranaformator monofazat, 0-250 V, B A l/2hi VI - voltmetru de curent alternativ, electromagnetio aau eldotrodinamio, claea de precizie 0,5-1, domeniu 0-250-260 Vi A - ampermetru de curent alternativ, electromagnetic aau eleotrodinamic, claaa de precizie 0,5-1, domeniu 0-0,2 Ai 0-1 Ai W - wattmetru de curent alternativ, electrodinamici claea de preoizie 0,2-0,5 domeniu 0-1 A, 0-240 Vi coa~ - cos ~ - metru monof~zat 220 V, 5 Ai V2 - voltmetru de curent alternativ, electromagnetic aau electrodinamic, clalla de precizie 0,5-1, domeniu_()-30,V;---_------__ EM - electromagnet de curent alternativ calculat oa traductor induotiv diferential de groaime.

- 85 2.12.,. MODUL DE EXPERlMENTARE Dup~ executarea §i verificarea montajului se inchide intrerup~toru1 Kl §i ae regleaz~ din autotraneformator 0 tensiune de a1imentare a primaru1ui treductorului dg 220 V. Pornind de la valori nu1e ale groeimii (d), eu e~antioane din material dielectric din ce in ce mei groase pin~ 1a d • 15 mm se noteazl indtc8tii1e inatl'umentelor cere se tree in tabe1ul 2.12.1. Se fac minimum opt-zeC9 determin~ri pe aceaat~ plaj~ da veria~ie a grosimii.

2.12.4. RELAT1~ DE CALCUL. VALOR1 EXPERlMENTALE


eu valorile m~surate se intocme§te tabelu1 2.12.1. Sa ealcu1eazl apoi raportu1 de trAJlsformare primar-eecundar (2.12.1) @i se reprezint~ functia
n~

fed).

Nr.
1 2 3

Valori

crt. /mmJ
4 -56

r;y
--

ma su
coslf
-.

Tabe1u1 2.12.1

rate

val-fj

care.

I1

U1

n
--

-a7

----- -------- r----r---

9 10 NDTA: Pentru
0

fami1ie de curbe U2,n ~ fed)

se ia un singurmateria1 (intrucit U2 variazl tn func~ie de permeabi1itatea magnetic~ §i permitivitatea die1ectric~ a fiec~rui material).

2.12.5. OBSERVAT11 S1 CONCLUZ1I


Se observ~ zona de 1ucru a traductoru1ui inductiv din curba de saturare a materialu1ui magnetic B = f(A). Dac~ se diepune de mai mu1te tipuri de materia1e neferomagnetice sau feromagneti.ce, acoperind cu va10ri ale grosi.ii domeniului 0-15 mm, ee fae mei mu1te aeturi dOe determin~ri. compsrtnd rezultatele tntre ele §i constatind inf1uen~a ~r §i tr 8supra valorii tensiunii induse secundare, U2•

- 86 -

Luorarea

2.1,.

CARACTERISTICILE DE FUNCTIONARE ALE GENERATORUWI DE CURE NT CONTINUU 2.1,.1. OBIECTUL LUCRARII

Caraoteristicile generatoarelor de ourent continnu reprezintl rela~iile ce existl tntre diferitele sale m~rimi electrice: tenstunea la borne, U, curentul de sarcinl, I, curentul de excitakie, Ie , la functionarea generatoru1ui ou tu. ratie. oonstantl. Principale1e caraoteristici func~ionale stnt:
A)

Csraoteristica Vo ..f(Ie)

de mers tn gol pentru curent de sarcin~ nulf I .. 0 de mers tn sarcinl pentru curent ae sarcin~ nominal: externl pentru Ie • constant .. I • en de reglaj pentru tensiunea la borne oonstantl: U=Un I = In

B)

Caraoteristica

= f(Ie)

C) Caracteristica

f(I)

D) Caracteristica Ie ..f(I)

Oeneratoarele de curent continuu se pot clasifica dupl felul exoita~iei tn generatoare ou excltatie mixtl, serie gi deriva~is. In practic~ a-au r~sptndit numai generatoarele eu exoita~ie deriva~ie gi mixtl (compound). In prezent, din cauza caracteristicilor lor avantajoase se construiesc numai generatoare ou excitatie .ixtl care tnsl pot functiona ~i tn urmltoarele situa~ii: a) generatoare cu excitakie separat~j b) generatoare cu exoitaj;ie derivatie j c) generatoare cu excitakie mixtl, aditiona11 gi diferential~. Lucrarea tgi propune ca seop ridicarea experimentall a caracteristicilor unui generator cu excitatie mixtl tn cele trei regimuri de funotionare gi oompararea lor intre ele.

2.1,.2. SCHEMA DE MONTAJ 51 APARATURA UTILIZATA


Caracteriaticile tn regim de generator cu excitatie eeperatl se ridicl folosind schema de montaj din figurs 2.1,.1, 1n regim de generator ou excita~ie deriva~ie montajul din figura 2.1,.2, iar 1n regim de generator cu excitatie, mixtl montajul din figura 2.1,.,.

- 87 -

Rs

Rs K,

Rs

K1

c<
C4

{2
Ci
r/>--At

V ----

---0

@M

-f/}-

A2

--0----

Fig.2.l'.2. Kl, '2 - tntrerupltoare bipolare, 220 V, 5-10 Aj V - voltmetru de curent continuu. magnetoelectrie, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-150 Vi A, Ae - ampermetre de eurent continuu, magnetoelectrice, claaa d. precizie 0,5-1, domeniu 0-5 Aj Re - reostat eu cursor pentru reglar.a ourentului de escita~i••
190-240 , 2 A;

RS - panou cu beeuri, reprezentind sarcina. Put.rea b.curilcr , aproximativ 1,2-1,5 kw; M - motor de eurent continuu cu exeitaki. mixtl 01 2, B1 B2 •• xoitatiile puttnd_fi legate in cele trei eezuri, eonform aliniatului ,.18.1, r8spectiv ,.18.2.

OBSERVATIE: Rezistenta de sarcinl Be ea1euleazl p. baza rela~iei


R S >....

10 Inn [1\] .a

puterea neeesarl a panoului fiind a~sdar

- 88 -

Reostatul de otmp se Blege tndeplinind RC ~ 10 • suporttnd valoarea de curent nominal~


U
_!L

conditia

len

[J!]
len.

a excitatiei,

2.1, •.,.KODUL DE EXPERlMENTARE


A) Caraeteristioa

de mers tn gol. Se intrerupe circuitul coneumatorului. Veriind intensitatea curentului de excitatie I eu ajutoe rul reoetatului de c!mp HC se citesc valorile Ie ~i E in sens cresc~tor §i descresc~tor, clte eel putin 6 determin~ri tn fieeare sens. Datele ml1surate se tree tn tabelul 2.1.,.1, aliura curbei fiind cea din figura 2.1".4e Caraeteristioa de mers tn sarein~. Se inchide circ~itul consumatorului, stabilind prin rezistenta de ;. reinl1 HS' diferite valori aa le curentului I ( .. ,i:ltant 0 determinere): 0,5; t la 0,15; 1,00; 1,25 In. Mentinlnd intenaitatea de sarcin~ a motorului constant~ (I constant) - cu ajutorul reostatului de sarcinA HS - se va modifiea cu ajptorul reo8tatului de cimp Re, treptat, intensitatea eurentului de excitatie, eitind valorile corespunz~toare ale tensiunii U §i curentului de exeitatie Ie' eomplettndu-8e tabelul 2.13.2 §i ridiclnd curba din figura 2.1".5. Se fae cel putin 6 determinAr! pentru fieeare valoare a curentului de sarein~ I.
B)

Caraoteristiea externA. Kl1rind curentul de sarcinA a generatorului 8e observe c~ tenaiunea la borne se micgoreaz~, eeea ce atrage dup~ sine mie§orarea curentului de exeitatie §i a fluxului, din oare ultimA oauzl1 mie~orarea tensiunii la borne va fi mult pronun~at~. Fenomenul deseris fiind cumulativ, mic§orarea tensiunii la borne in funetie de mArimea eurentului de sarcinA va fi mult mai mare deelt la generatorul eu excitatie separatl1. Inceplnd d~ la 0 anumit~ valoare a curentului de sareinl, ourentul de excitatie al generatorului ae mie~oreaz~ In a~a m~eur~ tnctt tensiunee generatorului nu mai eate eapabil~ sl1 1ntretinA intensitatea ourentului de ·sarcinl, iar caraeteristiea exterioar~ a generatorului se 1ntoaroe ~i dacl1 reostatul de sarcinA va fi mie§orat mai de parte generatorul se deaprinde In tntregime. La ridicarea caraeterieticii ae procedeaz~ astfel:
e)

- se excit~ generatorul ne!ncl1rcatp astfel ea teneiunea lui Ie borne 8~ fie egBll1 cu tensiunea electromotoare nominall1:

- 89 -

- mic~orlnd valoerea reostatu1ui de sarein~ se eiteec velorile tensiunii 18 borne ,gi eurentu1ui de aarcinll tntocmindu-ae tabe1u1 2.13.3 §i ridiclndu-ae curba din ~igure 2.1,.6. S8 fae minimum opt determinllri. de reg1aj. In general teneiunea 1a bornele unui generator cup1at 1a re~ea trebuie sll se mentinll conetantll. Dacll sarcina generatoru1ui cre~te, c~derea de tensiune din interioru1 lui va ~i mai mare, deci teneiunea 1a bornele aa1e se va putea mentine conatant~ numai dacll cre~terea cllderii de tensiune se compenseazll prin ridicarea tenaiunii electromotoare, deci prin mllrirea intensitlltii curentu1ui de excitatie Ie' Oeneratoru1 S8 va excita ptnll 1a obtinerea 1a borne1e sale a tensiunii nomina1e. K~rind -t-------;'-------sarcina sa,' tensiunea nomina111 se mentine conatanIn I tll numai dacll cregtem concomitent curentu1 de excitatie. Notlnd va1ori1e corespunzlltoare 1n tabe1u1 2.1,.4 se poate ridica caracteristica 2.1'.7, fllclnd eel putin 6 determinllri. 2.1' .... RELATII DE CALCUL. Conform In tabe1e1e VAWRl EXPERIMENT ALE D) Caraeteriatiea

tori1or 2.1".7.

indica~ii1or de 1a a1iniatu1 2.1,., se trec rezu1tate1e mllsurll2.1,.1+2.1'.4, ridiclndu-ss caracteriatici1e din figuri1e 2.1'.4; Tabelu1 2.1,.1 Nr. crt.
.1. ~-

Tabe1u1 Valor; mosurotg I

2.13.2

Nr. crt.
~.

04(()QJ.Q

:J

.~
L

Volorl

masurate E'

en

OJ

C'U

9[A]

[V]

I ·ct

[Al

[VJ

e[AJ

r..ct·

-015Tn
[]

4. 5· I---=-~.

u.. u..
7.

of!
'0
0
I

----

01
L

fit

-----

2.
3. 4.

en GIl...
004-

r--r
G.

r--

--1-'-'----

ta

1...0

11)'0 ~t>

NOTA: Se repetll tabe1u1 pentru ce---1e1a1te valori ale curentu1ui de sarcinll: I ct 0,15 n; I ct 1,00 In; I ct 1,25 In.

Tabe1u1
Nr.

2.1,., Nr.
crt
4

Tabelu1 Valori

2.13.4

Valori mosurate

masurote

Cri.1I-r-[-A-]--,--U-[-V-] ~-R-1-;-lt---11 f----- f--.-

CA]
.

Ie
----.

[A]

U ·ct n [VJ
1----1-------.---.-

r-2-

=:=:~:~-=--= + .=-~_:_-=...._------_._.... __ ..._-_ .--. _ ..


r-------.-. ----.---.-t-.-----. ------

- ---

r-t-. ~
4

~
6

---_

----._----

f-e

f-§__7

-- ._-

- 90 Se oa10u1eaz~ variatia nomina1~ de teneiune pantru oe1e trai regimuri: U = Uo - Un

Un

tn oare Uo eate tenaiunea generatoru1ui Is merau1 tn gol pentru ourentul de exoita~ie nominal len pentru oare 1a meraul tn earcinl nomina1~ ae ob~ine teneiunea nominaHl. Un. Se determinl varia~ia nomina1~ a ourentu1ui de exeita\ie cu re1a~ia (pentru oe1e trei regimuri)
I

I __ = .. -=e;.;nleo

leo

tn care leo eate eurentu1 de exeitatie aiunes nominell Un0 Se oa1eu1eaz~ oompoundaju1 au relaiia

pentru care 1a mersu1 tn gol se obtine tengeneratoru1ui ou exei.ta~ie compound (mixtl)

fn care lend reprezint~ eurentu1 de exeita~ie nominal a1 generatoru1ui tie derivatie, iar 1enm curentu1 de exeitatie nominal a1 generatoru1ui tie _ixtl. Date1e e a10u1ate ae treo tn tabe1u1 2.1'.5
-- .. _. rnosurote
.-

cu excitacu exeita-

..

Nr.
crt.

Rggimul funcfionore , gen9rotoru

de 01 lUI

Valori

, 4. 2. 3·
e)(citatie seporotO ~lCCitotie dQrivatie excitotie mixto

Uo Un len les lend Ienm In [V] LV] [A J [AJ [AJ [A] rA1
..

_. __ ._--

Valori

calculate

[V]

Ie

[Al

b\(
._

1---

2.1'.5. OBSERVATli

51 CONCLUZl1

I.

I.:

In cazu1 montajelor 2.1,.2 gi 2.1,., exiat~ poaibi1itatea ca al tib aparl tenaiune 1a borne1e generatoru1uij aeeat 1ucru ae poate datora: 1ipaei magnetizlrii remanente. 1egarea incorect~ a 1nf~~ur~rii de excitatie, valoarea prea mare a reoatstu1ui de c1mp. De aoeea, dacl 1a aeoaterea oomp1etl a reoatatu1ui de ctmp nu apere tenaiune la borne, ae inverseazl borne1e tnf~gur~ii de exeitatie. Dacl nici tn aceat caz nu apare tenaiune eate neoeaar~ remagnetizarea maginii.

- 91 -

Lucrarea 2.14. DETERMINAREA CARACTERISTIClLOR DE FUNCTIONARE ALE UNUI CONVERTIZOR DE CURENT CONTINUU 2.14 .1. OBIECTUL LUCRARII

Convertizorul de curent ~~nt~n~u, sau altfel denumit, metadina-traneformator, este 0 ma~in~ electric~ speeiall de eurent eontinuu care tranaforml puterea eleetriel de eurent continuu, tot !n putere aetiv~ de eurent continuu, dar de al~i parametri, tansiune ~i curent. Sub aceast~ form~. metadina eate format~ dintr-un rotor eu !nflgurare de curent continuu pentru 2p poli, care are pe colector dou~ r!nduri de perii deealate !ntre ele cu ~ • Referindu-ne la figura schematicl 2.14.1 putem expliea principiul de funetionare al metadinei: U2= Is periile BB' se eoneeteaz~ 0 surs~ de tensiune eonstant~ U , astl fel lnc1t lnflgurarea rotoricl absoarbe un eurent continuu 11. S~ prssupunem cl aeest curent are semnul din figura 2.14.1, !n conduetoarele de la periferia rotorului (rindul de eerculete dinspre exterior). In aeest eaz, curentulrIl 8tr~blt!nd conduetoarele rotoriee ~ --¢ U1 ¢------------~ produce un ctmp magnetic care sre Fig.2.l4.l. ea axl ds simetrie axa polilor BB'. Fluxul magnetic corespunz~tor !l not~ eu tl gi el joael rol de flux de exeita~ie (separatl) pentru !nf~gurarea rotorie~ considerat~ tntre AA'. (rtndul de cereule~e dinspre interior). In !n:f~gurarea rotorie~, eonsiderat~ dup~ periile AAt se introduce tensiunea electromotoare.

[v]
propor~ionalA turat (M2 §i

(2.14.1)

eu curentul II' dae~ circuitul magnetic dupl direc~ia BB' este nesas!nt cuplu §i viteza unghiular~ j = n) • Inchiz!nd circuitul rotoric dintre periile AA', tensiunea eleetromotoare E2 produce un curent 12 care are sensul din figura 2.14.1. La r!ndul s~u, curentul 12 produce un e!mp magnetic propriu cu ~a de . simetrie AA', c~ruia !i eorespunde un flux O2, care joac~ rolul de flux de axcitatie (separat~) pentru !nf~~urarea rotorului eonsiderat !ntre periila BB', In care ee induce similar 0 tenaiune electromotoare Elt datI de-reia~ia

n.

:0

(2.14.2) proportional! eu curentu 1 I2t dae~ eircuitul magnetic dup~ directia !A' este de a-

- 92 semenea nesaturat. Evident, tensiunea electromotoare El este opueA tensiunii primare aplicate U1 gi chiar egalA cu aceBsta (in veloares absolutA) dacl s-ar neglija olderea de tensiune pe tnflgurarea mare rotoricl (dupl axa BB') Ii pe periile colectoare. Din rela~iile (2.14.1) at (2.14.2) se deduce

sau, dacl se neglijeazA cAderile de tensiune in rezistenka tnfAgurlrii, produse de curentii II' respectiv 12, gi cele din contactul perii-coleotor, se poate scrie

Relatia (2.14.4) demonstreazA fUnctia de transformator de curent continuu indeplinitA ds varisnta analizatl a metadinei. Ea primegte la periile BB' puterea UII1 sub valorile tensiunii Ul gi curentului II' pe care 0 cedeaz~ la periile AA' sub putere practic egalA, U212• dar de tensiune U2 gi curent 12, Tintnd cont cl

re1a~ia

(2.14.4) se msi poate scrie (2.14.5)

Re1atia (2.14.5) aratA cl, dacl viteza unghiularll. 1\, de antrenBre a metadinei, este constantA, cur8ntu1 I2 este gi el constant orioare ar fi rezieten,\11 lh"l'tit:h.~b"..:th ~ ~1t1f,L~. 'U.a."hb l'''''~ "2-'2 '1I2~2l..'lI1,tfI,lb ~"Jl tr.L"l-t:cr.&.'\:ea":&. -tn.. '.&.~.&."l'1::l "'"' 0:. varia, atunci se modificA simultan U2 gi 11, dar curentul 12 va rlmtne constant ca gi tensiunea aplicatl la borne1e de intrare. Lucrarea igi propune sll. prezinte studenti10r 0 asemenea maainA de curent continuu clreia sA i se studieze oonetruotia, functionarea gi sA i S8 ridice oaraoteristica de func~ionar8. Se vor studia urmltoarele caracterietici: A) Caracteristici e~terne U2 • f(Ul) 12 = f(Ul)
B) Caracteristici

de mers in sarcinA

2.14.2. SCHEMA DE MONTAJ 51 APARATURA UTILIZATA


58 vor utiliza pentru experimentAri douA metadine montate pe niate plAcute pe care se afll scoase bornele, dupA cum urmeazl (vezi figura 2.14.2). Filtrul cu care este prevAzutA metadin& tip URSS es~e necesar pentru a netezi gi mai mult ondulatiile curentului continuu la ieaire (pe partea de generator). Uneori, avind in vedere tensiunea redusA de alimentare a motorului (6-12 V), pentru a asigura netezirea virfurilor tensiunii de alimentare (dacA redresorul de alimentare nu este prea bine filtrat) se prevede §i pe partea de alimentare a motorului un filtru Le. Scheme Ie detaliata ale celor douA filtre sint date 1n figura 2.14.3.

I
+

Motod,ro

tro

Metodlno

tiP

UPS'S

(1
a)

1 +

! rt 1 [~~1
+ +

olirnentare rnotor

ggnerotor

olirner"ltore motor

ge ne

foro
b)

ro

tor

filtru

eu rtltrL!

Fig.2.14.2.

U':i to,25
Q50'V

~4 rr1 H

r
a.) 100mH

+- '

b)
Fig.2.14.,. K - lntrerupltor monopolsr 220 V, 5 Aj Pentru ridicarea caracteristicilor func~ionare se utilizeazl urmltoarele scheme:

de

[
motor

M
gel'1llrotor

Fig.2.14.4

A) Caracteristica de mers In gol. Se realizeazl schema din figura 2.14.4. Kl - Intrerupltor bipolar, 220 V, 5 Ai VI - voltmetru de curent continuu, magnetoelectric clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-15 V; Al - ampermetru de curent continuu, magnetoelectric, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-5 A; Rh - reostat cu cursor, pentru limitarea curentului, 29-~.n, 5 Aj A2 - ampermetru de curent continuu, magnetoelectric, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-0. 2~1_ Aj _ V2 - voltmetru de curent continuu, magnetoelectric, clasa de preeizie 0,5-1, domeniu 0-24 Vi

- 94 Rp - reoetat de raglej a tensiunii, tip reostat cu cursor, 190-240!t,2Aj

E - baterie de acumulatori, 12 Vi RS - reostat de sarcin~. Pentru mersul tn gol se alege un reostat cu oursor de l2000fL, 0,25 A; M - metadine - transformatorj W - wattmetru electrodinamic de curent continuu, clssa ae precizie 0,2-0,5, domeniu 0-1 A, 0-240 V (eventual 0-0,5 A, 0-240 V). de mers tn sercin~ Se p~streaz~ schema din figure 2.14.4 cu deosebirea reostatului de B9rcin~, care se ia: RS - reostat de sarcin~, cOIlBtit~it din reoetat cu cursor, legate tn serie dup~ cum urmead: 1500n i O,'5A; 600fi j O,7A; 190-240fi i 2A; 29-30n i 5A. 2.14.'. MODUL DE EXPERlMENTARE A) Caracteristica de mers in gol. Avtnd reostatul Rp pus pe pozi~ia maxim~ (tensiune relativ mic~ de a11mentare a motorului) gi reostatul RS pe valoarea sa maximli, se lnchide tntrerup~torul Kl din circuitul de alimentare a motorului. Se noteaz~ valorile m~rimilor indicate de instrumente §i se trec tn tabelul 2.14.1, ridicindu-se caracteristicile de functionare mentionate la aliniatul 2.14.2, A. Se fac cel putin 8 m~sur~tori, pentru diferite valori ale teneiunii de alimentare (Rs maxim).
B) Caracterietici

Caracteristicile de mers tn ssrcinl. Dup~ tnlocuirea reoatatului de sarcinA cu eel prev~zut la aceste deter. minlri §i R.p pe valoaree maximl se tnchide tntrerup~torul Kl gi se regleazl tensiunea de slimentare a motorului Ie valoarea nominal~. Se modific~ apoi reostatul de sarc1n~ (modifictnd asttel puterea nece8sr~ tn circuitul secunder). Se citesc indicatiile instrumentelor, care se tree tn tabelul 2.14.2 §i se ridicl curbele reprezenttnd caracteristicile de tunctionsre.
B)

2.14.2. RELATII DE CALCULI VAI~RI EXPERlMENTALE Cu datela m~sur~torilor obtinute la aliniatul 2.14.3, punctele A gi B se completeaz~ tabelele 2.14.1 §i 2.14.2. In ambele cazuri, mlsurlnd turatia la arborele motor se calcu1eaz~ cu relatia (2.14.5) cuplul motor M2, reprezenttndapoi caracteristica turatiei (2.14.6) Tabelul 2.14.1 N,.. crt. Valori masurote ~alori coeulata

,.
3 4-5-- -

n [rol'mi~
----+------r-----r--------ll----+---f-----------

'2 I-;-+--·--+-----l----·----l--

- - -----------r---r--- -- ------------+-----+-----11 --- ---------------11----;----- ----------f-------il

-----~----_.--·----~--~I

-6--t----t------1----~1----1I---=7=---+-----t---1---- ------ -------f------jl----

----------

- 95 Tabelul 2.14.2 Nr

Valeri

mOsurota

'blori calculate
P.~

crt.
4.

U.

[V]

Ii

[A]

U2

tv1

I~
"

[V]
'.-

[\011]
~---'-.-

[ rat/min
-----

.n.
1----.

M'2
10

('J1

2. 3
4.

----_.---

--_- __ . . ..---

_---

~.

----

---_-

-_._--- ---

--

--

'1.

--

8.

NOTA: Se va face cite un tabel 2.14.1 gi 2.14.2 pentru fiecare tip


de metadin~ studiat, pentru metadina URBS, caracteristicile se vor ridica In doul cazuri de functionare: - cu filtru; - fld filtru.

2.14.5. OBSERVAT11 SI CONCLUZ11


Se oompar~ caracteristicile ob~inute cu caracteristicile matinilor uzuaIe 4e curent continuu. De asemenea se compar~ Intre ele csraoteristicile celor doul metadine gi lnfluenta filtrului asupra oaracteristicilor de functionare.

- 96 Lucrarea 2.15.

STUDIUL METODELOR DE PORNlRE ALE MOTOHULUI ASINCRON CU ROTOR IN SCURTCIRCUIT


2.15.1. OBIECTUL LUCRARII Dintre metodele de pornire ale motoru1ui asinaron cu rotorul !n SCllrtcircuit, amintim metoda de cuplere direct~, cea de pornire au aomutator stea triunghi ai cea de pornire au autotrensformator. 0 reprezentare general~ a celor trei moduri de pornire se face In figure 2.15.1. In cele ce urmeaz~ se prezintl pe acurt cele trei modalitlti de pornire, In funa~ie de puterea motorului ~i cea Q inAta1s-

tiei de a1i_.ntar., coo

conlor

1"" -1 ~

~y~~ ".
0

a) Porrun.

diredo,cu oufutronsfbrrnotcr,
ou bcbmo de reocfonfa

.---.--0 R S
CV

T0

a
soromo

..

cos 'f

cantor

b) Pornire au cornutctor

sfoo trllJnghl

Fig.2.l5.1.

"""'mm1'!:'

- 97 A) MetoOa de ouplare direot~ poete fi Bplioat~ limitet, ptn~ la puteri rela~iv mioi ale motoarelor, din urm~toarele motive: tn momentul pornirii, rotorul fiind tn repaos, motorul este sourtcireuitat, iar intensitatea ourentului absorbit .ste li_itatA doar de impendan~a de sourtoirouit a _otorului, ceea oe inse~n~ 0 valoere a eurentului de pornire
(6-8) I n

(2.15.1)

Ori, ecest ourent mare la pomire, de cele _ai multe ori este inedmisibil fie pentru motor, fie pentru retea (ou ctt este motorul mai mere, eu atit eurentul de pornire este mai mare). De obieei, pomirea directA ae utilizeazl la motosre oare nu depA~eso puterea 1,5"2 kw. Determinerea prin aeeastl metodA a curentului de pornire se efectueaz~ tnmodul urmAtor: se ealeazA rotoru~ motorului; se alimenteazl statorul eu tensiune redusA, astfel oa in rotor s~ ia nagtere un ourent avlnd 0 intensitate egalA ou In' se determinl impedan~a de 80urtoireuit a _0torului, eu re1atia UaplioatA Zso • --~~~~~-I absorbit = I n se ealouleazA apoi intensitatea eurentului

[n]

(2.15.2)

de pornire

eeea e e inseauml:ieA in momentul pomirii decit Inominal (vezi gl re1a~ia valoricA


B)

yom avea 2.15.1).

lID

eurent de Ip/ln ori mai mare

Pornirea eu eomutator stea triunghi. Metoda este aplieatA tot 1n seopul micgorArii eurentului de pornire, nllmai la motoarele ale eAror faze sint legate normal in triunghi. Kotorul pornegte eu fazel. legate in etea gi dupA pornire Ie eupleazA !n triunghi. Coneotarea se fsce ou un oomutator stea-triunghi. Curentul de pornire (oomutatorul pe pozi~ia staa) , este

iar pentru pozitia

triunghi

(fUnctionarea

obi§nuitA),

este

eu alte ouvinte la pomire, eurentu1 de pornire se miogoreazl de trei ori (prin pornire in stea) deeit dae~ motorul ar fi fost euplat direct la re~ea (eu fazele coneetate tn triunghi). pentru punerea in eviden~~ a raportului (11'), se proeedeazA in fe1ul urml!l.tor:e ealeezii. rotorul motorului j faze Le motorului vor fi legate s in stea (eomutatorul pe pozi~ia steal ~i dup~ alimentarea statorulu! ou 0 tensiune redus~ se oitegte intenaitatea eurentului absorbit (valoarea te~siunii de alimentare este limitat~ de valoarea eurentului statorie, care nu trebuie sA depAgeascA valoarea nominal~, 12n); ee leagA apoi fazele motoarului 1n triunghi (se treoe comutatorul pe pozitia triunghi) gi se eite~te din nou valoarea curentului absorbitjreportul eurentilor este egal eu raportul eurentilor de pornire, evidentiind valoarea d~ , ori mai micA 1a metoda de pornire eu eomutator stea-triunghi.

- 98 C) Porn ire ou autotransformator. Se aplic~ la tnceput 0 tensiune redUH~ (2.15.6) unde k este raportul dintre tensiunea nominal~ ~i cea redus~, ceea ce va conduce la alimentarea motorului ou un curent de k ori mei mic (dec1t 1n cazul oupllrii direct9). Dupl pornirea motorului (c1nd rotorul tncepe s~ se roteasol Ii curentul de pomire 1ncepe s~ ecad~ spre valoarea sa nominal~ se ore~te progresiv tensiunea de alimentere, ptn~ oind se sjunge la vBloarea tensiunii de alimentare, Un' De remarc at faptul c~ metoda nu poete fi aplicat~ motoarelor c~rora Ii se oere cuplu mare de pornire (ouplul fiind porpor~ional cu ourentul de pornire), tntrucit tn aesst caz cuplul va fi mic~orat de k2 ori fa\~ de situatia oind motorul.ar fi alimentBt cu tensiunea nominal~ Un" D) Pornirea cu bobine de reactant~. Prin Inserierea in oirouitul de aliment are a motorului a unor bobine de reactantl, pe care se realizeaz~ 0 c~dere 6arecare de tensiune, se realizeaz~ alimentarea, pe perioada pornirii, cu tensiune reduel a motorului, ceea ce duce la tmbun~t~tirea conditiilor de porn ire (prin mie~or8rea ~ilrentului, conform unor relatii similare cu cele de la punctul C). Dup~ ce motorul s-a ambalat se soot bobineIe de reactant~ din oirouit ~i motorul va fi alimentet la tensiunea sa nominal~ de func1iionare. E) Faotorul de putere, oare tine cont de repartizarea ~i reactive, ca ~i componente ale puterii aparente puterilor active

C08'f= ~
variaz~ mult tn func1;ie de puterea motorului (de la valori de ordinul 0,9~,9l la motoare de zeci de kw~ 1a valori de ordinul 0,570,6 la motoare mici). In cazul motorului asineron trifazat, faotorul de putere este dat de relatia cos~..

l' UI

(2.15.8)

Pentru un motor fune~iontnd la earaeteristioi nominale (tensiune, curen1;i, cuplu) faotorul de putere atinge valori de ordine ar~tate mai sus, dar tn lipss sarcinii, factorul de putere scade mult, atinglnd valori de ordinul(0,67O,2), In functie de puterea motorului, respectlnd cele ar~tate msi sus. Imbunltltirea factorului de putere se face in urmAtoarele moduri: - folosirea unui motor de putel'e corespunz~toare ssroinii; - prin legarea fazelor din triunghi In stea, dac~puterea cerut~ de motor nu este prea mare ~i fazele motorului slnt oonectate initial In triunghi, - prin intereelarea tn circuit, In peralel cu alimsntarea motorului, a condensatorilor trifazici. Puterea bateriei de condensatori se de termini din rela~ia

tn care este unghiul de defazaj initial (cos motor)' iar~' unghiu} de defszsj final, corespunz~tor valorii recomandate a factorului de putere: oos~ ~ 0,95.

'f

- 99 F) Determinarea puterii active ~i reactive, medii, consumate de motor ee poate face cu ajutoru1 wsttmetre10r sau a contoare10r. Num~ru1 de rota~ii a1 discu1ui contoru1ui eete proportional cu energia activ~ absorbit~ din re~ea. Constanta contoru1ui se oite~te pe contor ~i exprim~ num~ru1 de rota~ii efectuat de disc 1a trecerea unei energii de 1 kw h prin contor. Cu inversu1 aceste constante se ob~ine va10area energiei oorespunzltoare unei singure rota~ii a discu1ui contoru1ui. Stabi1ind un intervs1 de t secunde, cu ajutoru1 unui cronometru ~i nu.lrtn~~otatii1e discu1ui ~n interva1u1 de timp considerat, puterea medie con8umat~ se vs putea ca1cu1a eu relatia
p

= ~ [w]
3,6 .106

(2.15.10)

unde

=~ •

[is]
contorului.

(2.15.11)

este energia corespunz~toare 1a N rota~ii, C fiind constanta Puterea medie consumat~ de contor este
P • N. ,,6.10 m c.t 6

[w]

(2.15.12)

Factoru1

de putere msdiu este cos 'I'm

l' U1

(vezi re1etia 2.15.8)

Puterea reactivl

a motoru1ui

f~ctnd verificarea (2.15.14) Lucrarea are deci drept scop prezentarea relor e1ectrice asincrone cu rotoru1 in 8curtcircuit n~t~~ire a factoru1ui de putere. met ode lor de pornire a motoagi a posibi1it~ti10r de 1mbu-

2.15.2. SCHEMA DE MONTAJ SI APARATURA NECESARA Se realizeazl K1, K" K4 K2 ATR CV contor y-~ MSarcina schema de montaj din figura 2.15.1.tntrerupltoare tripolare capsulate, ,80 V, 10-25 Ai comutator bipolar, 220 V, 5-10 Ai trei autotransformatoare monotazate, 0-250 V, 8 A 1/2 h; comutator vol tmetric, ,80/220 Vi contor trifazat 'x,80/220 V, 5 Ai comutator stea triunghii motor electric asincron tritazat, putere aproximativ 1 kWi penou de becuri trifazat, puterea becuri10rpe 0 tazl 400600 Wj A - ampermetre de curent a1ternativ, electromagnetice sau e1ectrodinamice, clasa de precizie 0,5-1, domeniu 0-5 Ai V - voltmetru de curent a1ternativ, electromagnetic sau e1ectrodinamic, clasa de precizie 0,5-1, domenii 0-,00 V gi 0-600 V;