M. CIUGUDEAN !.

BOGDANOV

v. TIPONUT H. CARSTEA

CIRCUITE INTEGRATE LlNIARE

APLICATIl

I,~. E. T ANASE A. FILIP

Contrtbutia autorllor la realizarea volumulul

M. Ciugudean coordonarea lucrarl], Cap. 1 (generalitAti, 1.1, 1.3), Cap. 2 (;::enera!itAti, 2.1, 2.5. 2.6, 2.7, 2.9, 2.10 partial), Cap. 5, Cap. 6 (6.1 - generulitati, 6.1.1 - 6.3 partial), Cap. 7 (7.1, 7.2) ;

V 'I'iponut Cap. 2 (2.3). Cap. 4 ;

M. E. TIlnase: Cap. 2 (2.4), Cap. 3 (generalitati), Cap. 6 (6.3 partial), Cap. 7.4) ;

I. Bogdanov : Cap. 1 (1.2), Cap. 2 (2.11), Cap, 6 (6.1.2, 6.1.3,6.2) ;

H. Carstea Cap. 2 (2.8, 2.10 partial, 2.12), Cap. 3 (3.2, 3.3) ;

!\. Filip Cap. 2 (2.2), Cap. 3 (3.1).

PREFATA

In ultimii ani productia de circuite integrate liniare din taTa noasirti a Cn!scut # s-a 'diversijicat, ca urmare a cererii intensive de astjel de componente in industrie, cercetare ~ inva.t(imint. Se constaui, cu bucurie, progresele obtinute de electronisti in utilizarea circuitelor integrate limare, competenta lor crescinda in aplicaTea acestora in cele mai diverse scopuri, in calcului de dimensionare $i in controlul periormansetor,

La cuno~eTea aprojundata ~ Ia laTgiTea gamei de aplicatii ale unor circuite integrate liniare a contribuit ~ colectivul de specialitate al Catedrei de Electronicii Aplicatii de la Facultatea de Etectroteiinicii din Timisoara.

Rezuttaieie obtinute, prezentate in cartea de iata, sint rodul unei activiti1tii intense desja.~uTate timp de citiva ani, pentru punerea la punct a unor circuite #. a calculului lor. Si-au adus aici numeroase contribupi originale, atestate de lista bibliograjica anexatli., care va ramine deschisii.

Incluzind explicatii bogate si unvolum important de date concrete, certea va ii de reoui utilitate pentru invatarea electronicii, pentru rezolvarea mai rapidii a circuitelor de bazii care apar in sistemele cerute de activitatea practicii. Ea se adreseazii tuiuror celor ce lucreazii in electronica $i Ie OjeTa posibilitatea sa 0 cunoasca mai bine.

Aducem pe aceasui cale muitumiri celor ce ne-au sprijinit la elabornrec ~ aparitia acestei caTti.

Autorii

INTRODUCERE

Pentru a intelege in mod corespunzator multitudinea problemelor prezentate in cuprinsul dir~ii, cititorul trebuie sa cunoasca functionarea dispozitivelor electronice, principiile circuitelor electronice (amplificaware, generatoare de oscilatii, stabillzatoare de tensiune ... ) t?i sa alba notiuni privitoare la constructia, performantele ~i functionarea amplificatoarelor operationale. Pregatirea minima in acest domeniu a celor neini-tiati se poate face insa si pe masura parcurgerii ciirtH ("din mers"), apellndu-se la inforrnatia cuprinsa in text sau la bibliografie. Pentru cei Initiati, parcurgerea lucrarii nu ridica dificultati semnificative,

In perspectiva Iiecarel aplicatii, cititorul este pregatit sistematic, inaintlnd de la simplu la complex, facrnd cunostinta cu principalele relatii de calcul al componentelor sau performantelor. Ca urmare, aplicatiile concrete, cind apar, il gasesc pe cititor familiarizat cu respectiva categorie de circuete. De altfel, lucrarea I?i-a propus sa of ere cititorilor, acolo unde este cazu1, 0 solutie mal generala, sa asigure posibilitatea ca unele circuite sa poata fi refacute cu aIte date initiale, cu alte perform ante. Acest obiectiv a fast atins in mare masura !?i reprezintauna din caracteristlcile tie baza ale carpi.

Lucrarea de fata continua ~i completeazii continutul alteia, anterioare [14]. Impreuna, cele doua constituie un punct de plecare pentru elaborarea unor prograrne pe calculator, pentru rezolvareaoperativa a unor circuite mult utilizate in practice, precum stabilizatoare de tensiune, redresoare de putere mica, oscilatoare pe frecventa fixii, circuite de temporizare etc.

o parte din apltcatii se referii la circuite integrate cu putere disipata lmportanta, care ajung sa functioneze aproape de temperatura maxima a [onctiunilor. Este esentiala verificarea puterii disipate, in cazul in care utilizatorul face modificari ale datelor din lucrare, in conditiile temperaturii maxime posibile a mediului [14]. Nurnai astfel se poete obtin€' sigurants dorita in funcnonarea circuitelor integrate.

Notatirle utilizate sint in buna masura unitare ~i incearca sa caracterizeze marimea pe care 0 reprezinta, pentru ca parcurgerea relatiilor sa nu fie obosltoare. S-au separat net, prin notatie, mirimile de regim ,;tatic si dinamic din circuits. Astfel, pentru curenti si tensiuni statice

(continue, precizate) s-au utilizat, in general, notatll 'li lndlcl cu litere mari, iar pentru curenti, tensiuni !1i rezistente dinamice sau pentru parametri ai tranzistoarelor, notatii ~i indici eu litere mici, faeilitindu-se astfel intelegerea materialului ~i evitlndu-se confuziile.

In lucrare sint cuprinse numai apllcatii ale circuitelor integrate liniare prod use in tara, circuite care, in prezent, atlt ca !1i diversitate cit ~i ca pertorrnante, se plaseaza la nivelul tehnicil mondiale. Dezvoltarea bt continuare a acestora este conditionata, deopotriva, de activitatea practicii ~j de rfortul creator al utilizatorilor, chernati sa conceapa nolle produse conform cerintelor tehnicii celei mai noi, sa solicite intreprinderilor producatcare lansarea in fabricatie a unor componente orlginale, dad! .rcestea sint destinate unui prorlus de serie.

CAPITOlUl 1

APLICATIl ALE AMPLIFICATOARELOR INTEGRATE TBA790T; TCA150T

Pentru realizarea unor puteri utile in curent alternativ sinusoidal de joasa frecventa de ordinul citorva W pe sarcina se utilizeaza arnplificato are integrate [31, 6, 14]. Cele mai rasptndite sint tipurile in capsula CB155, adica TBA790T ~i TCA150T. Deosebirl le dintre ele consta in curentul maxim de virf al tranzistoarelor din etajul final (1,5 A la TBA 790T si 2,3 A la TCA150T) si in prezenta unui circuit de protectie termica (de lirnitare a cresterii temperaturii jonctiunilor prin lncarcarea etajului final) la TCA150T.

Schema bloc simplificata a arnplificatoarelor TBA790T ~i TCA150T este prezentata in fig. 1.1, iar concxlunile 1a capsula - in fig. 1.2.

Schema bloc include un etaj diferential, la a carui intrare neinversoare se aduce sernnalul ce trebuie amplificat. Aceasta intrare impune Inchiderea unui circuit de polarizare la masa, fie prin sursa de semnal (ctnd este posibil), fie printr-o rezistenta special introdusa. In arnbele cazuri, rezistenta de polarizare trebuie sa fie suficient de midi, deoarece produce o oarecare deplasare a potentialului static de la iesirea amplificatorului fata de valoarea centrala E/2.

La intrarea inversoare a etajului diferential se realizeaza (folosind 0 rezistenta externa si rezistenta integrata RIo) 0 reactie negativa de tip paralel-serie, care va impune amplificarca de tensiune necesara in regim dinarnic.

Etajul pilot realizeaza principala amplificare a integratului si eornanda, din acelasi punet, dubletii etajului final. Acest lucru este posibil datorita unui circuit de polarizare special, intercalat in circuitul de intrare al dubletului pnp. Se asigura astfel functionarea dubletilor in clasa AB [6].

Generatorul de curent pentru autocentrare asigura in nodul de la intrarea etajului diferential un curent proportional cu tensiunea de ali-

9

----, ~--~----------;-------~ I

I I I I I I

I 12

FILiP.AJ 7

COi-l"f.NSARE I"f·H?:.'E!-f'"J. 05 .

PROTECTIE TERf04cA (TCA15O)

ClCurT PENTRU AlIlOCENTRARE

9

R81CT1E ~ASA

"'FEAMPUFICAlOR

Al'~~ENTARE .E 1

IE-SIRE I E/2

I

Fig. 1.1. Schema bloc 8 ampllftcatoarelor integrate TBA790T si TCA150T .

. ----~

~ ............... ~ ............ ~.............,J '

~ ~I

\0, ~

H-----~l ~l

Capsula C8155

l,.eodere dE' sus)

a

12

11 10 9 8

T8A790T TCA 150T

2 3 I.

Fig. 1.2. Cone::tdunile 18 capsulA ale emplificatoarelor integrate TBA790T fi 'rCA150'l'.

b

me-n tare, in scopul eentrarii automate a vaIorii tensiunii de Iesire stance la jumatatea valorii tensiunii de alimentare E.

Fata de amplificatoarele cu tranzistoare discrete in contratimp, Ia circuitele integrate de mai sus au fost luate masur! pentru extinderea excursiei maxime de tensiune la iesire in regim dinamic, pin~ spre llmita regiuni! de saturatie a ultimului tranzistor din dubleti,

Principalele mariml limita ale amplifieatoarelor integrate TBA 790T ~i TCA150T sint date in tabelul1.1.

T(lbei'~Z 1.1

Caracteristici

TBA790T

TCAI50T

Tensiune de alimentare E Curent de leslre de vir! maxim

Rezlstenta de sarcina minima 1a tensiunea de aUmentare maxima, R,,.ID

Puterea uti1! maxim! pe sarcina rezistiva R •• ",. cu

dtstorstunl sub 5%, pentru E maxim P,J{.AZ Amplificarea de tensiune far! reactie

Amplitudinea maxtma a tensiunii de intrare, Ui. Tensiunea de Iesire statlca (in lipsa semnalului)

Curent de alimentare In lipsa semnalulul, ID [IIL.6..] Distorsiunl neliniare (d) maxime la 0 putere utili! pe

sarcina P. =0,5 W

Putere utili!. maxima flira radiator, 1a t. =2f> °C Temperatura maxima a [onctlunilor Rezlstenta termicA : RIO

R....

Arie de contact a arlploarelor eu radlatorul, AI'

6 ... 15 V I,SA

5D 3,8W 82dB 0,4 V

(0,5 ± 0,035) E 1+0,85 (E-4)

1% 1,6W 125°C lOcC!W

70cC/W 70mm2

(6) 7,5 ... 18 "! 2,3 A

4D 8,2W 82 dB O,4V

(O,5±O,035} B 4,3+0,75 (E-4)

1%

1,6W 125°C IO·CfW

70 ·C!W 70mm'

Pentru utilizarea rationala a arnplificatoarelor integrate TBA 790T !?1 TCA150T este necesara cunoasterea puterilor disipate maxime, fad si cu radiator, ale capsulei si dependenta acestora de temperatura maxima 8. mediului arnbiant (fig. 1.3).

Se constata ea nu se poate beneficia de puterea disipata maxima P",. in conditiile unei raciri naturale, deoarece ea este definita numai pe baza rezistentei termice [onctiune-capsula Rh· , ignorindu-se celelalte rezistente term ice lnevitabile - rezistenta de contact capsula-radiator (Rcr) IJiradiator-aer (Rra ). Nu se po ate beneficia nici de puterea dlsipata maxima, P'i«, definite eu ajutorul rezistentei termice R1r +Rr.r• In fig. 1.3 s-a trasat 0 diagrarna corespunzatoare unei suprafete de radiator de 100 em", ce poate fi considerata ca neexagerata (notatA PallfAXr). Este vorba de un radiator plan, vertical, din tabla de aluminiu de 2 mm, lustruit. eu to&te ca diagrama prezinta Ia temperaturi ale rnediului de pina la 30 °C 0 putere

disipata maxima de cca 5 W, aceasta nu poate fi atinsa pe sarcina. rezistiva, deoareee puterea medie disipata in conditi! extreme, P tl ....... s:

este de 4,4 W la integratul TCA150T ~i 2,4 W Ia TBA790T. .

11

'dMM [W)

Fig. 1.3. Diagrama puterrlor disipate maxi me pe capsula amplificatoarelor TBl;'/90T :;;i TCA150T.

Fara radiator, se poate beneficia de 0 putere disipata maxima Ia ,.t =25 °C - PtlM.4X02& - de nurnai 1,25 W, iar la 0 temperatura a rnediului mai mare, de 0 putere ce se recalculeaza cu relatia

(1.1)

Functionind pe 0 sarcina rezistiv-inductiva (difuzoare), puterea disipata medie pe capsula se mareste, situatie de care trebuie sa se tina searna in aplicatii, Amplificarea de ten-

lNTAARE siune cu reactie (fig. 1.4) se calculeaza cu relatia

I I

R10 1

- - -C~~}-...I

(1.2)

Fig. 1.4. Realizarea re~ei negative paralel-serie.

Condensatorul Ce are rohil de a elimina reactia negativa de regim static care s-ar realiza pe acelasi circuit ~i care nu mai e necesara (E/2 la iesire este impus

12

prin reactia de autoconcentrare). Capacitatea condensatorului trebuie sa indeplineasca 0 conditie de forma

(1.3)

pentru ca frecventa Iimita de jos if a amplificatorului sa poata fi impusa de condensatorul de la iesire, Cs> care este eel mai mare din schema (!?i care ar trebui marit in cazul cind Cs nu ar fi supradimensionat).

Caracteristica de frecventa fara reactie si fara corectie a arnplificatoarclor TBA790T si TCA150T in domeniul frecventelor mari !)i pe 0 sarcina rezistiva .redusa are forma din fig. 1.5. Pe ea se poate trasa 0 Iinle

orizontala la amplifiearea eu reactie dorita si se poate vedea daca arnpliIicatorul cu reactie negative este stabil sau nu. Punctul S, aflat la 0 amplificare eu reactie A~ de cca 47 dB, reprezinta limita de stabilitate a amplificatorului fara. corectie.

Pentru amplificari de peste 47 dB nu mai este necesara corectia caracteristlcil de frecventa. Corectia sau "eompensarea" se realizeaza prin conectarea unui condensator intre iesirea amplificatorului (pinul 12) ~i inrrarea etajului pilot (pinul 5). Valoarea condensatorului de corectie (pentru sarcina rezistiva de 5 ... 10 Q) este data de diagrama din fig. 1.6. Tot de aid se poate determina (eu aproximatie) banda de frecventa obtinuta la ampllficarea eu reactie stabilita. In unele aplicatii, cind eompr-nsarea prin C1 este nesatisfacatoare, se mai utilizeaza 0 capacitate suplimentara de corectie, C2, lntre pinul 5 ~i masa, de valoare (5 10) C •.

01 t,=3~"'7

Fig. 1.5. Caracteristica de frecventA a amplificatoarelor fara reactle necorectate ~i delimitarea zonei de stabilitate lara eorectle

13

A.. \ ids) loS j

d-- -

~

2L- -- _

" I

... ,

'... . , ,

~------~.~--~-~---

(. 8 iO 20 30 t. (kH1j

.....

" ,

...

2

Fig. 1.6. Stablliree eapacit4tii de corectte C. In functie de ampliiicarea cu reactle necesara ~i banda impusA (J .).

In cazul cind la Iesirea amplificatorului integrat se realizeaza puterea utl1a maxima, amplificarea de tensiune cu reactie nu este mai mica decit 30 dB. de aceea diagramele de corectie din catalog nu sint prelungite sub aceasta valoare. In - alte aplicattl (oscilatoare sinusoidaIe) este posibil sA se foloseasdi amplificAri cu reactie pina Ia 20 dB ~i rezistente de sarcina rnai marl decit 10 Q, situatie tn care nu se poate eunoaste exact valoarea capacitatii necesare pentru corectie. De aUfel, aceasta depinde mult st de montajul concret realizat pe cablajul Irnprimat (6]. Tot la oscilatoare

poate sa apara 0 amplitudine mai mare a tensiunii de intrare Ifi este necesar sa se tina cont de limitarea acesteia la cca 0,4 V, din cauza deschideril (Ia tensiune mai mare) a unei jonctiuni colectoare de tranzistor, cuprinsa intre intrarea + ,1 masa, ceea ce ar conduce la 0 puternlca deformare a semnalului de tesire.

La conceperea cablajului imprimat pentru circuitele cu integrate le TEA 790T ~ TCA150T trebuie sa se alba in vedere 0 serle de regult prezenta&e in (6]. Dintre acestea, cele mai importante slnt

- executarea unui cablaj cit mai compact,

- trasarea circuitului de intrare cit mai departe de eel de tesire.

eventual separate printr-un traseu de masa,

- respectarea conexiunilor de masa ale preamplificatorului ~j ale amplificatorului final (pini separati),

- scurtarea la maximum a tenninalelor componentelor,

- evitarea unci bucle Inchise pentru traseul de masa, bucla in care

pot sa apara curenti perturbatorl.

ae asemenea, se recomanda foloslrea cablului ecranat pentru aducerea semnalulul de .intrare, realizarea unor lipituri sigure ~i evitarea soclulul pentru eircuitul Integrat,

14

1.1. AMPLIFICATOARE DE AUDIOFRECVENTA

Amplificatoarele integrate TBA790T si TCA150T se utilizeaza in ~ peclal ca amplificatoare de audiofrecventa, in conflguratia cu sarcina in ccnestunea bootstrap (legata la pinul+E, de alimenta.re, fig. 1.1) sau in conflguratia ell sarcina in afara conexiunii bootstrap (legatl la masa, {'[g. 1.8).

Olnd sursa de sernnal nu prezinta 0 legatura galvanicA spre mass rnontajulul sau cind ea prezinta si 0 eomponenta continua de tensiune

-s

Fig. 1. 7. Amplificator de 8l1diofrec'+oenti eu difusorul tn conexiunea booGtnlp.

le,

1

e ..

.

. J. C T·

I

.

c

_. J

Fig. 1.8. Amplificator de audiofrecveo~ (."\J diflDorul In afara c.onexiunil booUtrap.

ce impune 0 separare prin condensator, trebuie prevazuta 0 rezistenta de legatura spre masa mai mica decit 1 MQ (daca sursa de semnal poate Iunctiona corect, chiar mai mica de 100 kQ), pentru ca decalarea suplimentara a tensiunii statice de Iesire fata de E/2 sa fie neglijabila (pentru 1 MQ decalarea poate fi de 0,3 V!). Pe figuri s-a marcat cu linie tntrerupta condensatorul de corectie C2, care este folosit nurnai in cazul cind nu se pot suprima eventualele oscilatii ale amplificatorului cu reactie negativa, ramase dupa introducerea lui CI•

Un al doilea circuit de corectie utilizat in cele doua scheme, realizat cu rezistenta R= 1 Q ~i condensatorul C=0,33 p.F, este absolut necesar pentru evitarea defectiirii amplificatorului, el tnlaturtnd oscilatiile de lnalta frecventa ce pot sa apara in buc1a lnchisa fermata de intra rile dubletilor.

Utilizarea in cadrul conexiunii bootstrap a sarcinii R, (fig. 1.7) este posibila atunci cind aceasta admite 0 cornponenta de curent continuu de citiva rnA, ceea ce in general nu pune probleme.

In fig. 1.8, pentru realizarea conexiunii bootstrap este necesara rezistenta suplimentara Rn, care se adopta de 15-20 ori mai mare decit R, sau I Z, I (in cazul sarcinii rezistiv-inductive).

Pentru realizarea unui amplificator audio la care sa se evite deteriorarea integratului, este necesar sa se efectueze 0 serie de calcule, prezentate detaliat in [14J, care pornesc de la citeva date initiale, dintre care unele nu se cunosc, in general, de catre utilizatori. Este yorba de diagrama impedantei difuzoarelor in functie de frecventa [6J (pe care uzina producatoare nu 0 Iivreaza impreuna cu acestea), De .asemenea, nu se stie sau nu se poate stabili riguros frecventa la care trebuie efectuat ralculul puterii disipate pe capsula in cazul sarcinii rezistiv-inductive pe care 0 constituie un difuzor.

Dacli ampllflcaterul integrat se utilizeaza Intr-o aplicatle eu freeventa constanta ~i se cunoaste sarcina Z., la aceasta frecventa (prin componentele ei R. !1i L,), nu sint dificultati in efectuarea calculelor. Dar pentru instalatii de sonorizare este greu de precizat freeventa la care se va lucra cu putere utila maxima. Oricum, este necesara aflarea Impsdantei dlfuzorului in zona frecventei limita de sus a benzii (ce se va irnpune amplificatorului prin condensatorul de colectie C1).

Intrucit puterea disipata medie maxima pe capsula in cazul unei sarcini rezistiv-inductive este [6]

( 1.4)

unde : unghiul Cf' reprezinta defazajul dintre tensiunea ~i rurcn'tul din sarcina la frecventa maxima de lucru, iar puterea de la numarator reprezinta valoarea calculata pentru 0 sarcina rezistiva egalii cu IZ.I, la un amplificator de audiofrecventa se va face verificarea puterii dispate medii maxims atit la frecventa de ordinul 400 Hz, unde difuzorul se prezlnta ca 0 sarcina rezistiva (R. ), cit ~i la frecventa limita de sus f a benzii, unde sarcina este rezistiv-induotiva (relatiile mai exacte stnt 1.8 ~i 1.9).

16

Puterea u1iJA maxima ce se poate obtine pe sarci'rul, cu distorstunt neliniare de 5%, eu ajutorul amplificatorulul TBA790T este [14] :

Hi-cx 1

P .... ...,~O.108~· ( ):1 .

, 1 + 1,15

R.

(1.5)

pentru sarcina rezistiva (la frecventa de 400 Hz) ;

~ IItaZ cas •

P'm,",,~O,108-IZ I '( )2 .

• 1 + 1,15

R.

pentru sard.Da resiativ-indudi'Yi (la freevenln j,).

Pentru amplifieaiorul iJ1~t TCA150T, In (UJ) 'Ii (1.6) se modlflca factorul 1,15 in O,.i ~i se utilbeari.. deeipr, valoarea corespunzaroere Emu din tabelul 1.1.

Puterea mazimi P, ce se ~te obtine cu un anumU factor de distorsiuni nelinlare d se poate apoi dew-ma db!. paf"xul dat in fig. 1.9. In general, pentru P, <3,3 W se peate.tilia amp1lficatrlnll TBA790T. lar penrru puteri de plni la P. <7,T Y, amplifi~torul TCA150T (14).

Este necesar si se facio yerificar_ Ttrfului de eurent de iestre clnd rezis tenta R, .te mai mira declt R, .,. dam in tabelul1.1

(1.6)

. E .

r, .. ~ 2~, ~ I,,,, .AX,

(1.1)

acesta din urmi flind 1,5 A sau 2,3 A, in functie de circuitul integra' uttlizat.

a

6

4

2

06

01

Fig. 1.9. LegAtura dintre factorul de distorstum $i puterea m.aximi pe sarcinA.

If

Puterea disipata medie maxima pe capsula se calculeaza cu relatta

(1.8)

pentru sarcina rezistiva (la frecventa 400 Hz), sau

P» _~"' .. _ st: ~ O'f5 ~ -L1oE ','1.9)

~ ...... ~ - i~z. COlI fJ'J I

f)eIltru sarcina rezistiv-inductiva (la frecventa f.), unde 10 reprezinta eureatul oonsumat in repaus de circuitul integrat !1i consemnat In tabelui 1.1 In funetie de tensiunea E.

Be utlll.zeaz6 radiator pentru cirouituI integral numai dnd

P''''''_SR:'>P,UfAzo=1.25(125-tcll14&') (sau Pd lIIed_8L)

AmpHtudinea tensiunii de pe sarcina este

(1.10)

Uul1=J2P.R,

sau

V 2P,z.

u •• = .-.-

t. COli ~

(1.11)

rar amplificarea de tensiune cu reactie

0.12)

un.e amplltudinea tensiunii de intrare Uj,. trebuie sa fie cunoseuta. Astfel se determinA valoarea neoesara a rezlstentei R B, ce realizeaza reaetia negativa lmpreuna cu RIo (7,8 kQ, integrata)

RB=~

A.-l

( 1.13)

Qurentul continuu maxim, consumat de Ia sursa de allmentare este

0.14)

cu R .... =1.15 Q pentru TBA790T sau 0,45 g pentru TCA150T.

Condensatoarele din amplificatoarele de audlofrecventa (fig. 1. 7 ~ 1.8) se dimensioneaza, cu urmiitoarele relatii in funetie de frecventa limit! de [os f I impusa

c C 1,1

.,~ B$=- 2stf,R.

(1.15)

10 CB:'> 2nf/R.·

(1.16)

(1.17)

11

Pentru elf s-a dat anterior relatia de calcul (1.3). Tensiunile norninale a)F condensatoarelor trebuie sa fie adoptate conform tabelului 1.2.

Tabelul IJ

Condensator

c.,

v.>

F.

conform situatiei din circuitul de

2;3E E/2 sv intrare

Pentru alimentarea amplificatoarelor integrate utilizate in fig. 1.7 !ii 1.8 se reeernanda sa se foloseasca tensiune stabilizata. Condensatorui de corecae se adopt! en ajutorul diagramei din fig. 1.6, pe baza frecventei f, I?i aamplifieirii A~ calculate.

1.2. OSCILATOR SIN,USOIDAL RC

Circuitul integrat TBA790, conceput si utilizat ca amplificator de audiofrecventa, se poate folosi, cu rezultate bune, lli ca generator de oscilap.i (oscilator) de putere medie, Un exemplu de aplicatie este prezentat in fig. 1.10.

Schema este un oscilator RC cu retea Wlen pentru frecventa variabili, realizata dupa modelele traditionale [8, 15}. Semnalul de iesire, de amplitudine 3 V, are frecventa reglabila tntre 700 Hz ~i 5 000 Hz. ReglaluI se reaIizeazei eu potentiometrul tandem, cu sectlunile R incluse in clt, una dintre ramurile retelei Wien. Problemele legate de oscilatoarele cu acest tip de retea sint prezentate arnanuntit in paragraful 2.7. Relatiile de dimensionare pentru elementele din reteaua Wien slnt

(1.1 8)

1

f., .. = -----==-

2n(R'+fi") .JCiCs

t

(maz= 2nR'~CICS"

(L19)

(1.20)

Pentru 0 ampUtudine a semnalului de iesire u , ... =3 V lli u, .. ;=0,2 V reozulta 0 ampllfleare cu reactie A~= 15, care se realizeaza prin dlmensionarea reeistentei echivalente Rz II 14. conform relatlet

(1.21)

I~

I
I
..... C2 RO O~
On,...F 1.3k

I
_,_
Rf~
1,2k Fig. 1.10. Oscilator He Cll retea Wien ell arnplificator Ti.L\ 790T

Amplitudinca semnalului de intrare pentru amplificatorul TBA790T ~:t<. limitata sub 0,4 V, asa cum s-a aratat la inceputul capitolului. Utilieind 0 retea Wien eu elemente egale, sernnalul de iesire poate ajurige la o amplitudine de numai 1,2 V [15]. Pentru a se asigura 0 amplitudine mai mare a tensiunii de ieslre s-a adoptat 0 retea Wien cu componenttnegale.

Schema db fig. 1.10 se caracterizeaza printr-o foarte buna stabilitate a amplitudinii la modificarea frecventel. Reglajul este asigurat de tranzistorul ell efect de clmp BFWll, a carui rezistenta dinarnica dr enasursa, T46, apare conectata in paralel cu rezistenta R f.', intrind astfel in buda de reactie negativa a amplificatorului. Rezistenta rd. a TECJ-ului ere 0 variatie irnportanta in functie de tensiunea continua de comarida pe grila Vas, intruclt acesta lucreaza in regiunea initial a a carar-teristtcilor {15].

Tensiunea drena-sursa a tranzistorului cu efect de cimp este alternativa, cu amplitudinea de citeva zecirni de volt [14]. Aceasta amplitudine s-a ales mult rnai mica decit tensiunea de vtrf U." = 4 V a tr-anzistorului.

Schema de comanda pe gril5 a TECJ-ului este realizata cu redresorul eu filtru (detector), care cuprmde dioda D, rezistenta R» ~i condensatorul C,. Tensiunea de cornanda propriu-zlsa pentru TECJ (U; ) Sf:'

20

obtine pe CUrSOl"U1 rezistentei semireglabile P si are 0 valoarc de 0,2+1 V (trebuie sa fie mai midi decit U,i. Calculul de dimensionarc a cornponentelor dintr-u n circuit de detectie se face in paragraful 2.7 in mod amanuntit.

A fast nccesar sa se prevada condensatorul C", care separa sernna.ul alternati de eomponenta continua peste care este suprapus In iesirea amplificutorului. Rezistenta RD este necesara pentru a asigura 0 calc de descarrtuc a condensatorului CD, astfel ca tensiunea detectata sa poata urmari variatia tensiunii de iesire,

Cuplajul intre oscilator ~i sarcina este capacitiv, realizat prin condensatorul C; S-a utilizat amplificatorul cu sarcina in afar-a conexiunii bootstrap, dcoarece R» are un capat la masa. Rezistenta din coru-xiunea bootstrap R II = 10 Rs, intrucit amplificatorul are suficienta rezerva de putere.

Condonsatorul de corectie pentru circuitul TBA7!:J0 s-a ales initial conform diagramai din fig. 1.6, care eorespunde aplicatiei amplificato,'U] 11: integrat intr-un circuit cu sarcina Rs de ordinul 4-5 Q. Astfcl. pcntru 0 arnplificare A;,=30, ce corespunde aproximativ 30 dB, rezulta, din grafic, 1£1 0 banda rnai mare de 10 kHz (>fOfflU), 0 capacitate de ordinul 820 pF. Tintnd cont de situatia eoncreta din fig. 1.10, unde R< =60 ~2, adica de 15 ori mai mare decit aceea pentru care este valabila diagrams din fig. 1.6, s-a utilizat 0 capacitate de corectie de 15 ori mai midi, deci 47 pF. Solutia a fost confirrnat& experimental.

1,3. OSCILATOR SrNUSOIDAL LC

Cel mai sirnplu oscilator eu integrat TBA790T sau TCA150T se poate realiza pe principiul oscilatorului LC in punte [20, 14], prezentat cu detalii in paragraful 2.9. In cazul de fata (fig. 1.11), puntea este fermata din rezistentele RI-:, RlO=7,8 kn (integra.ta), R:,= Ra +R:j' ~i de Impedanta la rezonanta a circuitului oscilant derivatie L, C. Tensiunea de pe circuitul oscilant, avind 0 amplitudine UIIII nu mai mare de 0,4 V, Se aplica Ia intrarea neinversoare printr-o dioda sau 0 rezistenta de valoare mare (=> 150 k~1). Aceasta serveste la pclarizarea inversa a [onctiunii colectoare a prirnului tranzistor (T:, pnp) din etajul de intrare diferential, pentru ca sa nu intre in saturatie 'in serniperioadele negative ale tensiunii alternative de intrarc.

Injroducerea dlodei in circuitul de intrare al amplificatorului determina Insa deplasarea cu cca 0,3 ... 0,4 V a tensiunii statice de la iesire fata de valoarea centrala E/2. Acesta nu este un inconvenient insemnat dnd se foloseste 0 tensiune de iesire sub excursia maxima posibila, ceea ce .la oscilatoare sinusoid ale constituie 0 situatie normals. Folosirea rezistentei in locul diodei nu determi1'la e deplasare sesizabila a tensiunii .statice de ieslre.

21

>'---i_ ..... -'-----qu.,..,:.4 Sv 1'kHz

),

RS : ~Wd\l2Ol'l 2~, .

'1J

,

,

Fig. 1.1 J. Oscilator LC in punte cu ampiificator TBA790T.

Reactia pozitiva a oscilatorului este realizata prin R! !)i este ajustabila pentru a se putea stabili amplitudinea necesara la iesire. Aici este suficient un singur reglaj de amplitudine, deoarece pe circuitul oscilant LC amplitudinea tensiunii trebuie doar sa nu depaseasca 0,4 V. Oscilatorul nu are limitare de amplitudine, intrucit aceasta tensiune este mai

mica decit tensiunea de des chid ere a doua [onctiuni lnseriate intre ele (dioda !li [onctiunea colectoare amintita) !?i conectate in paralel pe circuitul oscilant.

Este tnsa posibila folosirea unei Iimitari de arnplitudine cu dioda, asa cum se va vedea in paragraful2.9.

Oscilatorul concret din fig. 1.11 asigura la iesire 0 tensiune sinusoidala cu amplitudinea de 4 ... 5 V, avind factor de distorsiuni neliniare de 1 % ~i frecventa de 1 kHz.

Circuitul integrat nu necesita radiator, deoarece puterea disipata medie pe el nu depaseste 300 mW.

Cind sarcina are valori de ordinul zecilor de chmi, iar frecventa oscllatorului se stabileste ptna la 10 kHz, este indicati utilizarea unui circuit de corectie R, C cu Impedanta mai mare (R=2 0, C=O,15 fLF), pentru a nu sunta sarcina.

Condensatoarele C s, C B, C ~ se dimensioneazl bai~ la frecventa deoseilatle, cu relatiile date in paragraful 1.1, .poi _ amplific1 toatede eel. putin 10 ori,pentru ea amplificatorul nu v-eb1lie iii ia"dud defazaj Iii. frscveata de oscllatle. Numai .. tiel se poaie I.,'!J.. ..ct frecv.enta de oscilatie de citre clrcu1tul L, C.

22

Condensatorul de cuplaj C3 trebule sa prezinte 0 reactanta negll!ablla fata de Ra, pentru a nu introduce nici el defazaj

CS>2:'~'

(1.22)

Rezistenta de reactie R3 se determina cu relatia aproximatlva

(1.23)

In care : XL este reactants 2 7tfoL a bobinei, R". - rezistenta de pierdert seriea circuitului L, C (la [oasa frecventa data practic DUma! de rezistenta in curent continuu a conductorului de bobinaj), iar ~ - empllffoarea cu reactie

(1.24)

Bin cauza capacitatilor marl utilizate in circuit, oscilatorul din fjg. 1.11 porneste lent (10 ... 205, valori mai marl pentru solutia cu rezistenta in loc de dioda la intrare). Alte dezavantaje ale oscllatorului mai dnt I dependenta amplitudinii tensiunii de Ieslre de tensiunea de alimentare !?i de temperatura mediului (din cauza celor doua jonetiuni de Ia intrare, aflate in paralel cu circuitul oscilant). In cazul solutiei eu rezistenta la intrare, stabilitatea amplitudinii in tirnp sl fata de temperatura rnediului este mai buna.

CAPITOLUL 2

APLICATIl ALE AMPLlHCATOARELOR OPERATIONALE

In electronic a liniara, circuitul integrat utilizat eel mai frecvent este "amplificatorul operational", denumit astfel, impropriu, din cauza destinatiei sale principale. Dupa cum se stie, cu amplificatorul de curent conrinuu integrat se realizeaza un amplificator operational numai dupa atasarea unor retele exterioare, cind eireuitul are 0 anurnita functie.

Tipurile principale de arnplificatoare operationale produse in tara sint prezentate in tabelul 2.1, specificindu-se cele mai importante perIormante ale tlecarut tip {3l, 32, 11, 14].

Tabelul 2.1

Xipul amplificatorului Integrat

Particulari tii~i

Performante deosebite

808709

- Coreet,ia prin trei compenente in functie de amplifioare

- Lipsa protectiei la scurtcircuit

- Deriva terrnica de tensiune 3 ... IO~IVrC

- Freeventa Iimita pentru arnphtudine de I V la iesire in regim sinusoidal (ell amplifieare 10) 500 kHz

ROBIOl

- ~e ~ doui COIllpea_" GIIIIPMi-tea In .... fe ampljflf!MPe

- PnF] rela snrrteircuit la~

- Reztstenta de intrare tipica 2MQ

- FreeTenta Iimita pentru amplitudine 1 V la ie¢re in regirn sinusoidal (cu amplifieare 10): 100kHz

- Jl)sFive termice recluse

24

T'abelul 2.1 (continuarc)

Tipul arnp lificatorului integrat

Performante deosebite

Particularrtat:

~A741

Condensator de' corectie integrat Protectie de' scurtc-ircuit la iesire

------_ .. ,-----_._---_. ----------------

Rezistenta de intrare tipicii. 2lVE2 A.mplificare fara reactie tipidi zno 000

,;3M324

Patru amplificatoare intr-o capsula, f,irii posibrlitate de eehtlibrare

- Protectie la scurtcircuit Condensator de corectie integr'at

- Poate comanda circuite logice TTL

- Consum mic de curent de ali mentare (fara sarcina) Alimentare eu tensiune redusa (pina la ± 1,5 v~

ROBll5

- Ampllffcator rapid

Lipsa protectiei la scurtcircuit

Factor dEC' rejectle a semnalului cornun : 92 dB

Viteza de urmarire (slew rate) 1<1 amplificare 10 : 38 Vilis la amp lificare 1 18 V/J!.s

- Banda. de frecventa la semnal

mic : 20 MHz .

ROBH

Intrare pe tranzistor TECJ,- Hezistenta de intrare foarte mare capacitate de corectle in-- Amplificare tipici'i : 10·

tegrata - Viteza de urmarire : 6 Vilis

Protectie la scurtcircuit

BM201A 301A

Protectie la scurtcircuit - Tensiune de decalaj (of set) ti-

- Temperatura de functio- pica 0.7 ... 2 mV

n.: 6M201A -25 DC ... - Deriva termica de tensiune ti-

+8S °c pica 3 «vrc (~H201A)

6M108A 20SA 308A

- Nu are prevazuta echili-- Tensiune de decalaj (of set) ti-

brare pica: 0,3 mV

- Alimentare cu tenslune-s- Curent de polarlzare tipic

redusi pina la ±2 V O.S,. ,1,5 nA

- Protectle la scurtcircuit - Derrva termica de tenslune ti-

- TemperaturA de funetio- pica: 1 .. , ll1 V rc

nare: BM10IA: -55·C ... - Rezistenta de intrare : 10 M'~

+ 125°C, tI:M208A: -25 °C_ AmpliIicare fara reactle : 300 000 " . +S5 °c - Factor de rejectie a semnalului

comun tipic : 118 dB

ROB3100

De banda larga

- Vitezfi de urrnarire tipidi. la amplif1care 10 : 70 V/p.s; la amplificare 1 : 25 VlJ.ts

- Tensiune de deeala] (of set} tipica: 1 mV

- J'recven~ limit! pentru amplificare unitara : 38 MHz

ROB3140

- Intrare pe MOS - Protectie la seurtelreui t

tranzistoare- Rezistenla de intrare foarte mare - l"recven~ lirnitii pentru amplifieare unitari: 4,5 14Hz

- Vited de urDlArire tipidi Ia ampUtlcce 1 : 9 V /tt.5

25

Este interesanta 0 evidentiere a celor mai bune performante ale amplificatoarelor operationale produse in tara, in forma data in tabelul 2.2.

TabeluL Z.2

Caracteristiea

Valoare tipica a caracter istJ d!

eel mai performer amplificator operational

Amplificare fara reactie Rezistenta de intrare Tensiune de decalaj (of set) Deriva termica de tensiune Derivii termica de eurent

Zgomot (pentru banda de 100 Hz)

Factorul de rejectie a sernnalului comun Domeniul de temperatura de functionare

Banda de frecventa la amplificare unitara Viteza de urmarire la amplificare cu reactie

A.=l

Incarcare cu eurent de Iesire (R. =2500) Pret de vinzare minim (pe capsula)

ROB74 ROB3140 ~MI08A/208A ~MI08A/208A BMI08A./208A ~lVII08A/208A ~MI08A/208A ~MI08A

ROB3100 ROB3100 ROB3100 13A741

10'

1,5GQ 0,3mV lp.VrC 1.5pAfC 0,5~V

110 dB -51 ... -:+125 °c 38 MHz

25 VAts 30mA

Din tabelul 2.2 se rernarca perforrnantele deosebite ale amplificatorului operational ~MI08A [l1J, care se utilizeaza in special in amplificatoare de masura pentru semnale mid.

Avind in vedere diversitatea mare a tipurilor de amplificatoare operationale disponibile, se prezinta in continuare conexiunile la capsula !}i circuitul de echilibrare doar pentru amplificatoarele ueuale ~A741 ~i ~M324 (ultimul nu prezinta terminale speciale pentru echilibrare, aceasta putindu-se face pe una din intrari) (fig. 2.1 ; 2.2).

2.1. CONVERSIA DOMENIULUI DE TENSIUNE

Deseori, pentru comanda prin tensiune a unui circuit integrat sau 3- unui circuit electronic en tranzistoare discrete (de exernp1u surse de curent constant), este necesara 0 tensiune de comanda cu valoarea cuprinsa intr-un anumit domeniu, ce difera de acela al tensiunii de cornanda disponibile.

Transformarea domeniului tensiunii disponlbile In dOau!Diul necesar pentru comanda unui anumit circuit se face eu ajutornl Wlui aapliifkator operational (14J ~ este denumiti "conversia domeniului cle kns.tune". Se deosebese doua cazuri :

- cazul in care cele tloui ~i vari~a in 'aetia4i -., ..

- cazul in care cele doui teuiUlli au eeasari lie Tar" • ..-e.

In nrimul caz -se utilizeazl d:reuibll diJl ~. 2:9, a, ~ disponibila fiind aplicati la iuhwta ~W'n!ICHlre.Prin . .u.mtal ~U1tor

26

INiRAI£-

-E

j3A741 Capsula 10116

i:

6 + -E

I INTRAR, I

L __ ECHIU,~AREJ

:Fig. 2.1. Conexiunile Ia c:apsua ~i ecbilibrarea ampllfic:atonalul ~A741.

IE$IRE1
tN1lW£1-
MRARE~
AUMalTARE·
IN1RARE2.
a INlRARE2-
IE$IRE 2 1ESR£4 NTRAAE 4-

INTRARE L· n AUJEtlTAf£ - NTRARE 3- INTAARE J-

INTRARE 3

Fig. 2.2. Conexiunile la capsula ampllficatorulul lntegrat In.rI324.

b

e

u.

1

a

Ib

FiI. 2.3. Sdaeael .... llfIatoarBer epen,8Mle e.l"ftriIN.Nde "---.t1L

i27

al circuitului se poate realiza la Iesire (tensiunea Ue) domeniul necesar de tensiune.

Pentru primul caz, fiind date limitele dorneniului tensiunii de comanda disponibile V. !?i V,'mos, sl fiind impuse limitele domeniului tensiunii necesare U~mln ~i U ..... "'. se calculeaza factoru1 de divizare al divizorului R3-R. {14]

U."'GS'-~'t"M'.

1,5 (Uc", •• -U .... ) .

(2.1)

Daca rezulta d~l, ~e adopta d=l ~i nu mai este necesara divizarea, deci, nici rezistenta R,. In caz contrar se va utiliza rezistenta R4• Se determine apoi valoarea nnei tensiuni fixe care ar trebui aplicata la intrarea inver-

so are (printr-o rezistenta RI =- Ri II R7) ~i care se va realiza de fapt cu ajutoru1 unei surse +(-) E existente ~i a divizorulul RJ-Ri

(2.2)

cu A,,=O,5 in cazul dnd a rewiat d<l sau eu

is __ 1!"", .. -lT,.,. -1 ~-u_-u.... '

(2.3)

in cazul cind s-a adoptat d=l. Semnul tensiunii VI arata semnul tensiunit E ce alimenteni divizorul Rl-R~.

In continuare, adoptindu-se rem.~tenta R! de ordinul 5 ... 10 kQ (pentru ca diviaml R..-R2 ~i nu InC81'C~ putemic iel1irea amplificatoruluij, rezultii rezistenlele drcuitul1.d din fil. 2.3, a. cu ajutoru1 Nlatiilor

(cu A .. =O,5 in eazul cl<l),

(2.4)

R" - _!:2__ R'

1- ii-U) I·

R3= Rl II ni II R2 .

d '

(2.5}.

(2.6)

(2.7).

Pentru a1 doilea caz, in care iensiunea de comanda se apli<la la intrarea inversoare (fig. ~.3, b), se ealeuleaza amplificarea

(2.8),

!?i tensiunea

(2.9)t

28

Semnul tensiunii VI arata semnul tensiunii E ce alimenteaza divizorul R3-R4. Adoptind la fel ca mai SUS pe R2, rezulta rezistentele

R _ R2 I-A.'

(2.10)

R r, (R ,I R

3= - I' .»

VI Ii -.

(2.11)

(2.12)

Toate rezistentele se normalizeaza 18 valori feart€ apropiate de cele

calculate, folosind categorii eu tolerant! 1 2%.

Intrueit conversia domeniului unei tensiuni interYine in special II? valori ale tensiunii de iesire st ale domeniului asestela de OI'dinui voltilor, necesitind amplificari reduse, nu este importanti erearea data de ofsetul !,'i deriva amplificatorului. Poate fi astfel utlliut in seepul converslei de dorneniu orice tip de amplificator integrat uzual.

2.2. AMPLIFICATOARE CU Ci$TIG VARlABll

o gama Iarga de aplicatii necesita utilizarea UA« amplificatoare la care sa fie posibila modificarea amplifieirii intre anumite limite. Comanda amplifidirii poate fi realizata manual sau autoaiat (printr-un semnal de cornanda], in fun¢tie de aplicatii concrete. In general, semnalul de comanda este 0 marime de curent continuu, tensiune sau cwrent.

Aplicatiile cele rnai cunoscute se intilnesc III apacarura radio TV sub denumirea de "RAN' - reglaj sau control automat al amplificarii. In cele ce urmeaza se vor prezenta aplicatii mai pu1ia cuaoseute, realizate eu circuite integrate, in special in domeniul frecventelor joase (audio), din care se pot aminti : circuite pentru reglajul de la cUstanta a volumului unei auditii muzicale ; eircuite amplificatoare eempresoare !?i expandoare de dinamica ; circuite de tip "RAA" in domenivl freeveatelor [oase etc.

Principial, modificarea amplificarii se poate realiza acponind asupra parametrilor unuia sau a mai rnultora din elernentele componente ale circuitului amplificator. Aplicatiile prezentate In continuare sint grupate dupa tipul elementelor asupra carora actioneaza semnalul de comanda. In general acestea sint elemente active de circuit; tranzistontl bipolar, la care se utilizeaza modificarea pantei, g ... , prin modiflearea curentulul de colector, L; tranzistorul eu efeet de cimp, fun,epontnd in regiunea initiala a caracteristicilor de Iesire, la care reziatell.ta· eirena-sursa, rd. , se modi fica liniar cu tenslunea grila-sursa, UtI ; diode semiconductoare la care rezistenta dinamicll, r" J se modifica In f\lDC~e de curentul continuu prin dioda, I c-

2.2.1. AMPUFICATOR CU Cf$TIG VARIABIL CU CIRCUIT INTEGRAT 6A726

Circuitul integrat ~An6 [5] eontine dsua tran.istoare rnonolitice de tip npti, total independeme, 0 oglindi simpii de curent neeonectata ell cele doua tranzistoare f)i un circuit termostat ce pennita men:~nerea ternperaturii cipultIi la 0 Y8loare constanta in raport eu variapile tn anumite limite ale temperaturii mediului ambiant. Oircuitul este livrat lntr-o capsula de plastic. ell 14 terminale.

In fig.2.4 se prezinbl modul de conectare la eele 14 terrninale a elementelor oomponente.

EJ

::.us

1

Fig. 2.4. Cooexiunlle la capsulA ale c1rcuitului integrat /:lA726.

In fig. 2.5 se prezinta 0 primA schema concreta de amplificator cu amplificarea comandata de 0 tensiune continua. Sint prezentate toate datele necesare realizarii practice a circuitului.

Principiul de functlonare este simplu. Amplificarea de tensiune, A •. este da tii de relatia

(2.13)

He=- RCl·R} (2.14)

Rct+R1

Panta g .. a tranzistorUlui depinde de curentul de colector, 1 (', prtn relatia

a .. =40·1c1 [mA/V]. valabila la temperatura obisnuita (25°C).

(2.15)

30

r-----~--~--------------__o.~

6,2k
ly'
1

.Ue

2.2k Fig. 2.5. Ampllficator cu cf9tIg varlabfl prin tensiune contIDu!.

Din (2.13) ~i (2.14) se obtine

A. =40· R'c ·lel'

(2.16)

unde curentul se exprlma In [mAl ~ rezi5tent.a In [kQ].

Tranzistoarele din circuitul f3A726 pennit modificarea curentului de colector intre limitele extreme de 10 p.A ~ 5 rnA, deci, se poate realiza 0 v ariatie a amplific3.rii de aproximativ 500 de 00.

La realizarea practiea trebuie respectata. cu strictete. relatia

R.=2R!. (2.17)

in scopul mentinerii cit mai constante a potent;ialului colectorului tranzistorulul TI, Ia vadatta comandaUi a curentului de colector.

Schema propusa permite reglajul amplificcirii in raport de 1 : 100 pentru 0 variatie a tensiunii de oomanda tntre 0,6 V fii 20 V. Semnalul maxim admis la intrare, in condittile unui factor de dlstorsiuni al semnalului de Iesire redus (sub 1 %), este de 20 mV, vi.rf la vtrf. Frecventa maxima a semnalului de intrare este de aproximativ 50 kHz, iar coo minima de 100 Hz. Frecventa minima poate fi miesorata sau mariti. cresdnd sau miesorind valoarea capacitatii C t- Se poste folosi 0 rel~e aproximativa de dimensionare pen tru C I

C I = ')nJ.. n I R ) r

". 1-r t _f

(2.IS)

unde f ,este freeventa minima impusa.

31

Folosind relatiile deduse anterior se poate proiecta un circuit ell 011 ~i parametri fata de eel realizati, cu valorile concrete date in fig. 2.5.

Pentru lese scrie relatia simpla

(2.19)

Dezavantajul circuitului propus este acela ca tensiunea maxima adrnisa la intrare poate fi doar de citeva zeci de mY. Miirind raportul Intre Ra ~ .• i R4 se poate mirl nivelul tensiunii admise la intrare, dar se inrautateste r aportul semnal/zgomot al circuitului amplificator.

o solutie practica, ce inlitura acest dezavantaj, este prezantata :!1 fig. 2.6.

Fig. 2.6. Amplificator eu ~ variabil cu nivel al tensiunii de intrare IlYirit.

Functionarea poate fi tnteleasa urmarind schema bloc a circuitului amplificator din fig. 2.7.

Se observa ca amplificatorul simplu, prezentat anterior, este introdus in bucla de reactie negativa a unui amplificator cu ampUficare constanta

32

A. Astfel, se divizeaza semnalul de iesire, nu eel de intrare ca la circuitul anterior.

Se poate deduce usor amplificarc-a de tensiune

(2.20)

unde K este 0 notatie pentru amplificarea ce se calculeaza cu relatia (2.16).

Daca se adopta

..1= !?l+Rz R,

(2.21)

se obtine

Fig. 2.7. Schema bloc a amplificatorulul diD fig. 2.6.

,I .4

'~II=- 1+1\ .

Amplificatorul operational utilizat este de tipul ~A741, alimentat de

o singura sursa de tensiunc. Conexiunile se refera la capsula TO 116.

Cu valorile indicate se po ate obtine 0 plaja de reglaj a amplificiirii de aproximativ 130, la 0 variatie a tensiunii de comanda de 20 V.

Folosind relatiile (2.19), (2.20). (2.21), (2.22) se poate proiecta un circuit arnplificator eu alti pararnetri.

Cireuitele simple propuse pot fi utilizate, de exemplu, in sisteme de «omanda la distanta a volumului unei auditii sonore, Indeplinind rolul de prcamplificator in amplificatoare pentru traductoare optice {pe post de "(Tcptor pentru telecomanda in infrarosu),

Cireuitele din fig. 2.6 si 2.7, completate cu un circuit redresor ~i un circuit de comparatie integrator (asa cum se va putea vedea in exemplele urmatoare), pot deveni circuite de reglaj automat al amplificarii.

(2.22)

2.2.2. AMPLIFICATOARE CU CT$TIG VARIABIL FOLOSIND TRANZISTOARE CU EFECT DE CTMP $1 AMPLIFICATOARE OPERATIONALE

Tranzistorul cu efect de cimp, TEe, ant de tip grila [onctiune, cit !?i tipul grila izolata prezinta, la valori mici ale tensiunii drena sursa, Ull., , 0 dcpcndenta liniara Intre curentul de drena, I D. ~i tensiunea U CoS. Deci, la valori mici ale tenslunii UIls, TEC se comporta ca 0 rezistenta a carei valoare po ate fi controlata prin tensiunea grila-sursa Uc» [74]. In fig. 2.8 este prr-zentata 0 familie de astfel de caracteristici. Conductanta drena-sursa, !!n,' se poate calcula cu relatia

gcf.= go ( 1- g:s) . (2.23)

33

to [mAl 8

6

Ue:,;- '

-6

-8

10 PAl

UGS=-4Y

Flg. 2.8. Cllra<:terUUclbt traazt.terulul TECJ In ..... -- bd1f1ll4.

(2

Valorile uauale sin t

t

(r".) .... = =200+-1000 Q,

(II •• '_'

a

(ru) ....... - . =0.1 MQ+-IO MD.

(s.a.). ..

Pe baza dependentei g. =1(11 ... ) Ie pot realiza circuite ampllficato« liU c1~tig varlabil, implemen1lnd cihbeare &lmple, ell factor de divizare c-.» aaandat sau divizoare eomaBda1Je In IMIsla de reacPe a unor ampliftcatcar .. eperationale. Se vor analiza ~ ~

Pentru a putea extinde plaJa tens1unU U h3 la care TEC-ul se L"Omporta ca 0 rezistenta Uniara, lie poate utlliza 0 solutie simpla, prezentata In fig. 2.9. Se observa aplicarea nnw semn.al de reaetie, suprapus tensf unn !it' comanda. ega] cu j~tate..un t.enD.unea de drena.

'4

l'~l"' -----<1_' J

Ftg. 2.9. Extinderea plajel de tensiune U "s pentru cornportare liniara it TEe)

Rezistenta R se alege mare, pentru a nu sunta rezistenta rs.. r:le-cl:l eonexiunii se poate observa din fig. 2.10, unde se prezinta caractertsucnexperlmentale pentru un tranzistor TEe de tip KP303E. Rezistenta r •• pentru circuitul presentat, se poate calcula cu relatia

r".=

t :

1 . c.,

2L r

unde

Tensiunlle U,,,~ Iimita, intre care este valabila relatia (2.25). Sf' Ot'tN· mlna eu

C' {,.' = :±: (i_.' (;.,,_:.!! ,,), (~ 26)

Peutru tensiuni U.~S in afara limitelor, caracteristica nu mai este linlad

-\5

10 [rnA] 1.5

Uus=-2V

-1

'.5 Lb;,(v)

-1

Fil(, 2.10. Caracterlsticile llntarizate ale unul TECJ.

Atenuatoare cu factor de atenuare controrat prin tensiune folosind TEe

In fig. 2.11 se prezinta eel moo utilizat tip de atenuator controlat prin tensiune.

Atenuarea j se calculeaza eu relatia

(2.27)

Limitele gamei de atenuare depind de tipul tranzistorului folosit, ca si de atenuarea reziduala admisibila, T r, atunci clnd T,b ia valoarea maxima

ra.',\I'

Rezistenta R se poate dimensiona eu relatia R=r rI·,.If ('_1_ -1 J.

... y, .

(2.28)

Atenuarea lirnita inferioara, 1m, se obtine pentru valoarea minima a rezistentei drena sursa, Tdsm

(2.29)

Pentru ca atenuatorul sa nu introduca distorsiuni import ante, datorita nellniar itatii TEC-ului, nivelul semnalului de iesire trebuie Iimitat la eel mult citeva zeci de milivolti.

Extindorea garnei de tensiuni de Iesire se poate realize ell eireuitul din fig. 2.12, ca 0 aplicatie la cele aratate moo sus privind liniarizarea caracteristicilor unui TEC [74]. Fata de montajul simplu de atenuator, distorsiunile ~e reduc de Ia ] 0 % 1a 0,1-;-0,3 % la aceeasi amplitudine a semnalului de ip,?i re.

R

I "'I

T

/

I ( O,----PolI

\~Uc=

'--------ouc Fig. 2.12. Circuit pentru extinderea garnel dc tensiune.

Fig. 2.11. Atenuator controlat prin tensiune cu TECJ.

In fig. 2.13, U, b, c se prezinta citeva variante simple de realizare a cistigului variabil, in amplificatoare care folosesc cireuite cu TEC.

o schema com pl eta de amplificator [75] eu controlul automat al ampliridir-ii, Iolosind divizor eu TEC, este prezentata in fig. 2.14.

ss

--_-(J·E

"

fd$ AU~-~

b

Fig. 2.13. Circuite amplificatoare simple cu ci!jtig variabil prin tensiune continua, folosind TEC.

lOOk

tJ.

5k

i=i::fJ-o.SV

Fig. 2.14. Amplificator cu ci~tig controlat automat folosind divizor cu TEC.

37

Fip:. 2.15. Amphficator ,'" d~lig comrolat automat C. 0 uama dinamica d,. 80 dB

eireuitul asigura 0 gama de reglaj a arnplificarii de 1 1 000. Ampllfic-atorul operational AD) este in montaj neinversor, cu un clstig iiI: de I 000. Amplifieatoarele A02 si AD3 asigura eomanda automata' a cl~tigulu1 prtn tensiunea aplicata grilci tranzistorului TEC-J de tip BFWll. AO: este rnontat intr-o configuratie de redresor de preeizie, iar AOa - de cornp.e-ator-Integrator. Arnplitudinea semnalulul de Iesire poate fi reglatA. lntre 0 si 5 V, prin modificarea eu P, a tensiunii de referinta furnlzatA eomparatorulul eu A03.

Gama tensiunii de intrare este de 1 1 000; amplitudinea minima c!ppinde de nivelul de iesire, ca si de raportul sernnal/zgomot admis, Frecventa maxima a sernnalului amplificat depinde de tipul ampl1tiNtoarelor ooerationale Iolosite. Pentru tipul ~A741 este de aproxtrnatlv I kHz.

Un circuit mai simplu [75]. Iunctionind dupa acelasi principtu cu C'f'l anterior, se poate urruari in fig. 2.15.

Circuitul asigura 0 gama de reglaj dinamic de aproximativ 80 d5.

Sernnalul minim la intrare, pentru care la Iesire se asigura un nlvel constant, este 2 m V (virf Ia virf). Tensiunea de iesire are 0 amplitudine de aproximativ 1,1 V (virf la virf),

Functionarea este simpla. Divizorul comandat este format din R2 ~1 T 2 (un TEC-J de tip BF\V 1 0), iar inchiderea buclei de reglaj, adica obtinerea tensiunii de cornanda grila-sursa pentru T2, este realizata de circu~ul redresor-amplifieator implementat cu tranzistorul T1•

Referinta, fata de care se stabileste nivelul sernnalului la iesire, este tensiunea de deschidere a [onctiunii baza emitor a tranzistorului Tt (aproxirnativ 0,55 V). Cresterea peste aceasta valoare a . tensiunii de Iesire este stopata de activarea buclei de reglaj creste curentul de colector {r, scade tensiunea grila sursa a tranzistorului T2 (in valoare absolute), Deci, scade rezistenta drcna-sursa, efeetul rezultant fiind cresterea faet~ru'Jui de divizare al tensiunii de intrare, Va exista 0 variatie a tenslunlt

:11' iesire (sistemul de reglaj este de tip pnpoI11~), cu attt mai micA •• cit amplificarea in curent a toranmtondld TI este Riai mare ~i tenslun .. de vlrf U I' pentru T2 este ma1 JDici (In IDOdul). La reallzarea practlel a circuitului se recornanda selectarea Rlor douA tranzistoare dupa criterial ar atat anterior.

Constanta de timp RC trebuie d tie mult mai mare decit cea IIlaA mare perioada a sernnalului de a.t~t. 0 relatie aproximatlva, tntr. {'('Je doua marirnl, este

RCO!!10T_.

Deri. Irecventa minima f.c. 8 semnalulal amplificat este (0

{"'fa""'" 2nRC •

(2 JO)

(231 )

r u valorlle indicate rezulta f.c. =60 Hz. EJonstanta de timp He dew.rriiha timpul de raspuns t,. al ampUfleaeorulu11a varl8pi de semnal rapt •• t;, intrare. Se poate calcula 8pI'Orlmatlv cu relatia

tr=2,2 Re.

(2 .•• )

Amplificatorul operational AO este de tip ROB74. operational ell tr anzls toare TEC-J la intrare. UtlUzarea sa este necesitata de valoarea mare a rezistentei R2. din dlvizorul co.andat. impusa de garna largl d. rq~iaj a arnpllficarii.

Amplificatoare cu ci~tig yariabil foIosind tramistorul TEC·J in bucla de reaqie Q unui ampIilicator operational [76]

Un control liniar al C'f4tigulut. In raport aproxlmativ de I! 1 000. poate fi obtinut eu un tranDstor TJJSG-J eonectat in circuitul de reactre nt'gativa 31 unui ampliflcatec operetiOllal oeinversor. Este, de Iapt, un divizor cornandat implementat C8 circuit de reaetie negativa, @oniiguratia circultului este foarte simpll ~ poate fi urmirita in fig. 2.16

Am plificarea de tensiune se poate eakula cu relatta

(2.J3}

Fig. 2.16. Amplifieator en cIftlll cea.trolat prin modificarea reactlei. .eogative la un AO.

39

unde rezistenta drena-sursa 1'''0 elite

(2.:34)

!?i rezistenta drena-sursa minima 1'0 este ro=r.fI! pt. Ua.~=O.

Notind eu U c tensiunea de cornanda U(.'=UJ.-UG.~'

se obtine

(2.3;))

Uc

VI' •

(2.:~i)

Relatia (2.37) arata 0 dependenta liniara a cistigului de tensiunoa de comanda,

Daca Uo=O, adica Uos = Up, cl!ltigul devine unitar. In extrema CC(iIalta, U c = U p sau U as = 0, ctstigul este maxim !li se poate calcula ell relatia

(2.38)

Cind se doreste obtinerea unui d~tig minim mai mare decit unitatea, circuitul din fig. 2.16 se modlfica ca in fig. 2.17.

Pentru amplificarea de tensiune se poate stabili relatia

1 itl + R_l_t_·C

A.,= + R2 rr/J,.

Amplificarea minima este

(2.:HI)

(240)

Nive1ul maxim al semnalului de intrare, pentru distorsluni acceptabile, este limit at Ia citeva zed de milivolti. Banda de frecventa a amplifi-

40

.JI -' ~

.i

Fig. 2.17. Amplificator cu ci~tig centro- 1at prin reactie negatlva '5i avind amplificarea minima supraunltara.

,

r

Fig. 2.18. AmpIificator cu c~tig varlabil prin tensiunc continua cu AO ROB308.

• 2 k pHltru game 1 - 100

•• ROB 101 ~fWu gamo ,.lQO

catorului este dependent! de cistigul maxim dorit ~i de banda corespunzatoare amplificarti unitare a amplificatorului operational folosit.

Reducerea distorsiunilor si marirea nivelului semnalului de intrare se pot realiza folosind procedeul de liniarizare a caraeteristicilor TEC-ului descris in subparagraful anterior. Tot in acelasi context. se recomanda utilizarea unor TEC-J-uri eu tensiune de prag mare.

Pentru domeniul de frecventa audio (aproximativ pina la 20 kHz) S~. recomanda, in ordinea prefermtei, urrnatoarele tipuri de arnplificatoaroperationale ROB308, ROBI01, ROB709. ~M324.

In fig. 2.18 este prezentat un exemplu practic de circuit amplificator cu cistig reglabil. Se observa introducerea grupului C-R pentru liniarizarea caracterlsticilor TEC-J-ului. de tip KP303E sau BFWI0.

Cu amplificatorul operational ROB308 se obtin urrnatoarele perforrnante : plaja de regla] a cistigului 1 : 1 000, tensiunea maxima Ia Iesir- 8,5 V virf la virf pentru 0 banda de frecventa de 20 kHz.

Folosind un amplificator operational de tip ROBIOI sau 1/4 din 131\'1324, rezultatelc obtinute sint rnai slabe : domeniul de reglaj al cistlgului de numai de 1 : 100 pentru 0 banda de frecventa de 10 kHz ~i semnalul maxim la iesire in jur de 4 V (virf Ia virf).

Aplicatiile circuitului prezentat slnt numeroase; celc mai importante sint : oscilatoare arrnonice eu punte Wien; eomanda de Ia distanta a nivelului unei auditii muzicale, circuite expandoare l1i cornpresoare de nivel. In situatia in care se dispune de 0 pereche de tranzistoare TEC-J, se pot realiza doua circuite idcntice, deci, posibilitatea de utilizare si in sistemele stereo.

Ca exernplificarc, in fig. 2.19 se prezinta schema bloc a unui circuit expander comprcsor de nivel, iar in fig. 2.20 schema practica a unui circuit expandor in domeniul audio.

Functionarea circuitului expander este simpla ; circuitul amplificator eu ctstlg reglabil, contirilnd amplificatorul operational AO)(i /4 din ~M324)

41

Y,

ATENUATOR CU AMPLIFICAT~
ATENUARE FIXATA CU ciSTIG r-o
VARIABIL

'"'- DETECTOR
DE viRF Fig. 2.19. Schema bloc a unui circuit expandor/compresor de dlnarnlca

Fie. 2.20. Circuit expander de dinamica cu AO.

~i tranzistorul TEC-J BFWIO, este de tipul descris anterior. Deosebirea apare la circuitul de liniarizare a caracteristicii tranzistorului TEC-J ; aiel. utilisindu-se amplificatorul operational A02, se introduce un TEC-J In bud a de reactie negativa. Detectorul de virf este de tip bialternanta ~i este realizat eu amplificatoarele operationale AOs, A04 (I /2 ~M324).

Rezistentele R3 si R4 determina 0 variatie Iogaritmica (necesara unut expandor audio) a amplificarii in raport eu tensiunea de comanda data de redresor, proporjionala eu sernnalul de intrare; caracterlstica obtinuta este prezentata in fig. 2.21.

Divizorul fix, continind rezistentele Rs si R6, are rolul de a fixa ci~t1- gul Ia aproxirnativ 0 dB pentru un sernnal de intrare aflat la mijlocul domeniulni de variatie.

Distorsiunile semnalului sint mid (sub 0,2 %); banda de frecventa, cu amplificatorul operational indicat, este de aproximativ 20 kHz.

42

fiJI'. 2.21. Caracteristic'a lntrare-leslre a clrcultulul din fig. 2.20.

30 36 u l.OB)

La rcalizarea practiea a circuitului se vor respecta valorile componenrelor indicate pe figura, singurul reglaj fiind efectuat cu semireglabil~l U pentru tensiunea initiala de cornanda a tranzistorului TEO-J. Het:najui este necesar, deoarece tensiunea de prag pentru TEC-J diferade 1:, un t ranzistor Ia altul.

o Un Circuit cornpresor se poate realiza dupa aceeasi schema eua unul ctrcuit oxpandor, singura deosebire apartnd la modul de prepolarizare a TEC-J-ului. Comanda Initiala trebuie sa corespunda stari! de rezistenta drena-sursa minima (ampllflcarii rnaxime pentru semnale mid la intrare) Fulosind tranzistoare TEC-J duble se pot realiza (prln dublarea circuite- 10() sis u-rne expandoare ~i cornpresoare pentru sernnale stereo.

2.2.3. AMPLIFICATOARE CU CT$TIG REGLABIL CU DIODE Sl::MICONOUCTOARE

Foloslnd caracteristica tensiune-curent a diodei sernlconductoare se pot realiza, simplu, divizoare comandate. Pentru un curent direct prrn dioda, In, rnult mai mare decit curentul invers, rezistenta dinarnica a diodei este

(2.41 )

Aproximarea este bine verificata pentru diodeJe cu siliciu 18. care curentul invers este de ordinul nanoarnperilor.

In fig. 2.22 se prezinta schema unui divizor cornandat cu dloda. Raportul de divizare, I, definit ca

u. 1'= -

u,

(2.42)

este

(2.43)

43

Ie

.~

- r * o,

R

Fig. 2.23. Extinderea domeniului de tensiuni de ieslre pentru comportarea Ilniara a divizorulul din fig. 2.22.

Modificind curentul leal generatorului de curent constant, se modifica Td, deci, atenuarea lntrodusa. Practic se pcate realiza 0 variatimaxima a raportului de divizare de aproximativ 1 : 500.

Pentru obtinerea unor distorsiuni mid ale semnalului de iesire estrnecesar ca amplitudinea maxima a componentei alternative a curentului prin dioda sa fie mult mai midi decit componenta continua a curentului de cornanda.

Circuitul din fig. 2.23 eliminii partial acest dezavantaj prin functionarea in contratimp a doua diode de acelasi tip, simultan comandate. Capacitatea C pune la rnasa, in regim alternativ, anodu1 diodei D2, masura necesara functionarii simetrice a celor doua diode.

Pentru rapoarte de divizare mai mari se pot lega in eascada mai multo divizoare, Pentru obtinerea maximului gamei de variatie a atenuarii cste indicata conectarea intre divizoare a unor amplificatoare separatoare. In fig. 2.24 este prezentata 0 schema concreta folosind doua divizoare.

Fig. 2.22. Atenuator, controlat prln curent, cu dioda semlconductoare.

I

}

L- ~------_o.~v

Fig. 2.24. Amplificator cu ci~tig comandat prln tensiune continua folosind divizoare cu diode.

44

Capsula TO- 116

Gama de variatie a ctstigului este de aproximativ 1 : 5 000 pentru 0 banda de frecventa de 100 kHz. Tensiunea de comanda, U c, trebuie rnodifirata intre 0,5 V si 6 V.

Un circuit complet [75], eu reglajul automat al amplifidirii ~i nivel prr-stabflit al tensiunii de iesire este prezentat in fig. 2.25.

Divizorul eomandat este realizat eu diodele DI, D2 si rezistenta R. !\rn plificatorul operational AD!, in montaj diferential, realizeaza un ci~tig dc aproximativ 100. Diodele D« ~i D~ lmpreuna eu amplificatorul operational A02 realizeaza functia de redresor de precizie !?i regulator proportional, al carui semnal de iesire reprezinta tensiunea de cornanda pentru divizorul de la intrare. Amplitudinea semnalului de iesire poate fi modificata, in anumite limite, eu ajutorul potentiometrului P. Exista si posibi litatea unui reglaj manual al amplificarii, eu tntrerupatorul K In pozi-

I, prin potentiometrul PI.

In fig. 2.26 este prezentata 0 alta modalitate de utilizare a divizorului ell diode, ~i anume in bucla de reactie negativa a unui amplificator ope-

45

1M

Fig. 2.26. Amplificator reglabll cu gam4 clinamlCl1 de 110 dB.

rational. Avantajul principal, fata de divizorul simplu, este extlride r e .• garnet de reglaj.

Cu toata simplitatea, cireuitul prezinta perform ante foarte bunt' F ().ostnd diode de tip BA244 sl un ampllficator operational ROB208 se poat.conne 0 garna de reglaj a ampllflcaril de 80 dB (1-10 000) ~l 0 banda trecventa de aproximativ ] kHz. circuitul fiind utilizat ca ampliftcaror oentru un traductor optic.

2.3. REDRESOR DE PRECIZIE B!ALTERNANTA

Redresorul de precizre constituie unul dintre eircuitele cu 0 lar~c\ aoltcabllitate in domeniul masurari! mirfmilor alternative sinusoidale. ·::-i! urmare a perforrnantelor rernarcabile pe care Ie prezinta : 0 precizr- r ldicata (erori mai mici de 0,1 %), precum !1i posibilitatea utilizarii ln tr-un domeniu larg de freevente (de Ia zero plna la sute de kHz). Urmat Of' II ~j nItro trece-jos, cireuitul devine un convertor curent alternativ [c.a ) - curent continuu (c.c.) de precizie.

Schema uzuala a unui redresor de preeizie bialternanta este prezen t at tn fig. 2.27. Amplificatorul operational AI, Impreuna cu diodele DI• D2 si r"_ zistentele RI, R2 alcatuiesc un circuit Iimltator de preclzie [4]. Cele t10uA diode se vor gasi una in stare de eonductle ~1 cealalta in stare bloc ata. dupa cum u, <0 (cind conduce D,), respectiv u, >0 (cind conduce i ;,) Considerind amplificatorul operational AI ideal (adidl. avtnd ctstigu: In tensiune de valoare infinita ~i curentii, respectivtensiunea de decala] riP Intrare, nuli) ~i neglijind curentii reziduali ai diodelor DI, D2, eompor t»r",,, limitatorului de precizie este descrisA de relatlile [41 (fig. 2.27)

I If.

{1I'1= - f{, II,

!1t'I~O

pentru u, >0,

46

Fig. 2.27. Schema de prlnclpiu a unul redresor de preetzte blaltemanta

5t· constata usor, pe baza expresiilor de mai sus, ea pentru un semnar ur tritrare sinusoidal tensiunea Ut va reproduce numai alternantele pozi u ... ,· (Cia taza lnversata sl amplificate eu raportul R'1iRt), iar In rest va fi nu l.) Observatia justifiea functionarea circuitului analizat drept lirnitatcr Op nrecizie,

Pentru realizarea functlei de redresare dubla-alternanta, tensiunea .bt1nuta la iesirea limitatorulul de precizie se insumeaza cu sernnalul dt> Intrare. In acest scop este utilizat un arnplificator-surnator realizat ('11 ampllficatorul operational A2 (fig.2.27). Pe baza relatiilor cunoscut»

• v1nd in vedere notattlle din figura se poate scrie [7]

r e spectiv, utilizind relatia (2.44), rezulta apoi

1:,.

/' - u, pentru u. <0.

"

Pr~supunlnd satisfacuta conditia

fl~lL, __ .) /:. I!. !,' -- -- - Ii,- .

.. z uresta (2.46) devine

l l:j

! r:.- II, pentru u, >0,

(2 H)

II, =--=

Hj.

'.- - II, pentru u, <0.

t'~

1~~lillitie de mai sus ref'lecta in mod evident functionarea clrcuitului din (l~ 2:a drept redresor de precizie blalternanta, cele doui semiperioade ate sernnalului de intrare fllnd redate la lestre cu aceeasi polaritate "_}, I a ft'! amplificate (de RrJRs on).

Fig. 2.28. Redresor de precizle blalternanta eu amplifieatorul ROB702.

Pentru proiectare se stabileste initial valoarea raportulul Rs/ Ra, in Iunotie de arnplifiearea pe care trebuie sa 0 realizeze circuitul (reI. 2.48) F]. Din (2.47) rezulta apoi produsul (R2fRI)(RstR4), pe baza caruia se alegq raportul R2/RI, respectiv R5/R4. Se trece, in fine, la calculul efectiv al rezistentelor RI, R2, ... Rs, urrnarindu-se ca valorile calculate sa fie de ordinul citorva kQ. Conditia se impune pentru ca sa rezulte curenti prin circuit de valori mult mai mari deelt curentii de intrare ai amplificatoarelor operationale, respectiv curentii reziduali ai diodelor(ncglijati in rolatiile stabilite). In cazul particular al unui circuit care realizeaza numai redresarea bialternanta, fara amplificarea semnalului de intrare, raportul UslR3=l, iar din (2.47) rezulta (R2/RI)(Rs/R4) =2. In acord cu valorile acestor rapoarte se alege in mod uzual Rs=R3=R2=RI=R!?i f4=R/2 [4].

Schema completa a unui redresor de precizie bialternanta, eu amplif icare unitara, este data in fig. 2.28. Prin utilizarea amplificatoarelor operationale de banda larga ROB702 [32], eompromisul precizie-banda de trccere, ce caracterizeaza orice redresor de precizie, a fost transat in favoarea ultimului parametru. Erorile care apar se datoresc, pe de 0 parte, curcntilor de intrare relativ mad, precum ~i valorii finite a ampliftcarit In buela deschisa a amplificatoarelor operationale, iar pe de alta parte curentilor reziduali ai diodelor DJ, D2. Cu cresterea frecventei semnalului Of' intrare erorile se maresc, in special datorita eresterii curentilor inversi prin dlodele DJ, D2, ca urrnare a prezentei capacitatilor parazite ale acestom. Precizia circuitului este determinata si de strictetea cu care sint respectate rapoartele de rezistente R2/RI, Rs!R3 §i Rs/R4.

In cazul sehemei din fig. 2.28, a carei amplifica.re este unitara, tensiunea de decalaj la ieslre este neglijabila. Datorita acestui fapt nu a fost provazut circuitul pentru anularea tensiunii de decalaj. Elementele Rs, C" C2 si, respectiv, Rs, C3, C4 realizeaza corectia earacteristicii de frecventa H amplificatoarelor operationale A.1, A2, aslgurind 0 banda de trecere In sernnal mie de cca 3,5 MHz.

Determinarea erorilor unui redresor de precizie bialternanta reprezinta, mai eu seama la frecvente ridicate (sute de kHz), 0 problema cxtrem de dificilA. Datorita acestui fapt, pentru circuitul din fig. 2.28 a fost rnasu-

4a

rata caracteristica de ampIitudine in c.c., rezultind erori de neliniarltate mai mici de 0,5 %, corespunzator varlatiei tensiunii de intrare in intervalul == 2 V. Aprecierea comportarll circuitului cu frecventa s-a fA-cut pe baza dependentei eror-ii valoril medii a tensiunii de Iesire de frecventa semnaIului sinusoidal aplicat la intrare. In acest scop, amplificatorul-sumator realizat cu amplificatorul operational A2 a fost transformat Intr-un amplificator-sumator-Integrator, prin conectarea in circuitul de reactie negativa a capacitatii C (fig. 2.28). Circuitul astfel rezultat reprezintii, de fapt, un convertor c.a-c.c. de precizie. Pentru 0 tensiune sinusoidala de intrare cu amplitudinea de 2 V, eroarea relativa a valorii medii a tenslunii de iesire ;; ~ ost mal mica de 1 % in intervalul de frecventa 0-500 kHz.

Este de mentionat ca desl parametrii speciflcatl mai sus nu earaeterlzeaza. complet functionarea redresorului de precizie bialternanta, cunoasterea valorii lor se dovedeste suficientii in majoritatea aplicatlilor praetiee Ale acestui tip de circuit.

2.4. AMPLIFICATOR DE AUDIOFRECVENTA

In fig. 2.29 este prezentata 0 solutie interesantii de amplificator operational de putere a carui functionare se bazeaza pe valoarea mare a failtorului de rejectie a tensiunii de alimentare (SVR) !?i pe configuratia bl clasa B a etajului de Iesire [4].

Datorltii valorli marl a factorului SVR, curentii II !1i h luati de ampliflcatorul integrat AI de la sursa + E ~i, respectiv, de la sursa -~, reproduc cu fidelitate forma de variatie in timp a semnalului amplificat si sint defazati ell 1800 Decl, eaderlle de tensiune generate de aeesti curenti pe rezistente pot comanda eficient ~i coreet cele doua tranzlstoare complementare ale etajului in contratimp de Iesire. In acest mod, amplifieatorul integrat, eu 0 sarcina optima RJ =47 Q, este transform at in generator de curent lji are 1'01 de etaj pilot.

Etajul in contratirnp In elasa B, realizat cu dubleti fara Inversare de tip T1-T2, Ts-T4, are rol numai de amplificator de eurent. Prin clrcuitul de reaetie negativa, ee include rezistentele R3J R4 ~i condensaterul C3, euprins Intre intrarea inversoare a A.!. ,i punctul comun at colectoarelor kanzistoarelor TI ~i T3 (boma de Iesire), se realizeaza reunirea etajului pUot eu etajul final in eontratimp intr-un amplifieator operational de putere.

Impedanta condensatoruLui C3 in banda de frecvent8 audio (datorlU valorfl mici Ca=6·10-12F) are valoare foarte mare comparativ en R4; din aeeasta cauza rezistenta totala de reactie este

e. =R3+R.. (2.49)

~1 amplificarea de tensiune a amplificatorului operational de putere este

(;.=20 log. !!,_,:'R. =20 dB.

(2.50)

49

1

'11

i

I

i I i

•

I I

! A L

I

.i )

I

!

!

I

, 0,2n I

~ I

B

_____ .. __ J

-E=-16V

Fig. 2.29. Aroplificator final de audiofrecventa ell pertormante ridieate.

Rezistenta de reactie, R, =R3+~, realizeaza in aeelasi timp 0 reactie negativa si In curent continuu, avlnd ca efect mentinerea tensiunii nule de Iesire in regim static, chiar daca tensiunile de alimentare nu sint strict simetrice.

Pentru asigurarea stabilltatii amplificatorului operational de putere se introduce 0 compensare eu avans-Intirziere de faza prin intermediul condensatoarelor C =6 pF ~i C2=6 nF [71]. Omiterea acestor condensatoare sau nerespeetarea valorilor indicate duce la deformarea semnalului de Iesire,

Valorile rezistentelor Rs ~i Re trebuie sa fie astfel alese tnctt, in cazul cind AI necomandat consuma curentul maxim de alimentare, dubletii etajului final sa fie blocati. Alegtnd 14 = 2 mA in regim stationar prin di-

vlzorul Rs-RIO-PI-Rs alimentat intre + E ~i -E ~i tintnd cont eel pentru amplificatorul Integrat ~A741J in gol sau cu tensiune de iesire 0 V, curentul 110=120=1,7 rnA (valoare tipicel [31]), din relatia

Rs (IIO+Id)<2UIIEo=l,2 V.

(2.51)

rezulta

Rs=270Q.

50

Distorsiunile neliniare pot sa apara in etajul final In contratlmp fie in urma derivei potentialului zero al colectorului comun al dubletilor (borna de iesire), fie la trecerile prin zero ale tensiunii sinusoidale de iesire. Aici tnsa, se elimina deriva potentialului zero prin reactia negative in curent eontinuu amlntita, iar delirnitarea distorsiunilor datorate trecerilor prin zero se face prin polarizarca adccvata a dubletilor printr-o reglare fina a valorii curentului I,: eu potentiometrul PI =25 kQ.

Realizind Iesirea amplificatorului operational de putere pe colectorul comun al tranzistoarelor complementare de putere, pe linga sirnplificarea montarii tranzistoarelor pe radiatorul de racire, se astgura ~i 0 polarizare, practic, independenta de variatia rezistentei de sarcina.

Pentru cazul scurtcircultarit accidentale a rezistentei de sarcina R., etajul final este protejat in doua moduri. In prirnul rind, se stabileste eurentul limita Iu,« ee poate fi livrat de tranzistoarele finale de putere fara a perielita termic functionarea lor (de regula, aeest curent Iimita este eu 40 % mai mare declt curentul corespunzator puterii maxime d~ iesire) si se limiteaza la aceasta valoare curentul colector al tranzistoarelor TI !?i T3 eu ajutorul tranzistoarelor T5, respectiv T6 polarizate eu caderea de tensiune pe R11, respectiv pe R12. In al doilea rind, se introduce in serle eu Iesirea 0 siguranta fuzibiHi SF cu rolul de a rupe curentul jmm. Deci, in cazul scurtclrcultarti accidentale a rezistentei de sarcina, tranzistoarele T5 ~i T6 CU RII ~i RI2 limiteaza curentul de colector la I BUm pe intervalul de timp necesar sigurantei fuzibile sa rupa acest curent,

Amplificatorul operational de putere cu rol de amplificator de aucliofrecventa este prezentat in fig.2.29 sub forma a doua subansambluri subansarnblul A, reprezintlnd partea de putere midi l?i subansambluI B. reprezentind parte a de putere mare.

Subansamblul A este realizat pe cablaj imprimat ; configuratia acestuia si desenul de rnontare este prezentat in fig. 2.30.

Tranzistoarele subansamblului B sint montate pe un radiator de aluminiu 110 X 80 X 15 mm cu 8 aripioare verticale, eloxat in negru si eu suprafata totala de radiatie 216 cm'', Componentele RJI, R12, e4, R13, siguranta fuzibila si eele 9 borne de aeces ale subansamblului B sint realizat« pe 0 placuta eu cose, fixata pe radiator.

Solutia de amplificator de audiofrecventa prezentata are, pe linga 0 banda de frecventa larga ~i distorsiuni neliniare foarte mici, inca un avantaj, acela al modificarii puterii maxime de iesire prin intermediul valorilor tensiunii de aliment are cu pastrarea performantelor de banda !?i distorsiuni neliniare.

Caracteristicile principale ale amplificatorului de audlofrecventa din

fig. 2.26 sint :

- tensiuni maxime de alimentare: ±21 V.

- tensiuni de alimentare minime : ± lq V.

- putere de Iesire : 6 W ... 40 W.

- tensiunea de intrare : 0,3 V ... 1,8 V,

- banda de frecventa : 5 Hz-5U n1:G,

- distorsiuni neliniare la O,8P WlU ; sub 0,1 %.

51

Fig. 2.30. CablaJul lmprimat fil desenul de montare at subansamblulu1 A din ampllficatorul de audlofrecventa.

2.5. TRANSFORMATOR FUNCTIONAL

Amplificatorul operational, denumit "transformator Iuncnor.st". po ate realiza 0 legatudi intre tensiunea de iesire ~i de intrare care aproatmeaza prin segmente 0 caracteristica de transfer neliniara impusa. Dad aceasta caracteristidi are panta monoton cresditoare sau descrescatoare ,I este plasata intr-una din perechile de cadrane I-II, In-IV (fig. 2.31! sau I-III, n-IV (fig.2.32) sau traverseaza chiar trei cadrane (caraeserlsticile din fig. 2.31. a, b, c, d, deplasate In jos), ea poate fi reallzaii ... ajutorul unui singur amplificator operational ce include 0 retea eu re~htente !;i diode [14, 18]. Daca se impune realizarea unor caracteristicl !Ii" alta forma decit cele date mai sus, sint necesare mal multe amplificatoar. operationale !ii retele mai complicate [77].

In nici un caz nu se poate realiza 0 forma de caracteristica de truns fer care prezinta, pentru 0 anumita valoare a tensiunii de intrare, do •• valorl diferite ale tensiunii de iesire.

2.5.1. TRANSFORMATOR FUNCTIONAL CU UN SINGUR AMPLIFICATOR OPERATIONAL

Caracteristica de transfer de forma data in fig.2.31, a se realizt"ad eu ajutorul amplificatorulul operational din fig. 2.33 [14. 78 J. unde teastunea de intrare este VI, iar U2 reprezinta 0 tensiune fixa de deplasare

52

•

b

e

o

d

Ue

u"

Pli. 2.31. Caraeteristicl de transfer ce se pot realiza eu transfonnator f1m~ouI eu un singur amplifieator operational.

a b

Fig. 2.32. Alte caracterlstiei de transfer realizablle eu un slngur amplifieator operational,

~a.ralela a segmentului eu panta maxima (segmentul 0-1) al caracteristieli, b lipsa tensiunii de deplasare, prelungireasegmentului ell panta maxima u trece obligatoriu prin originea sisternului de eoordonate U1-Ue, eeea " au poate constitui decit un caz particular.

Transformatoarele functionale care realizeaza eelelalte caracteristici de transfer din fig. 2.31 se obtin pornind de la circuitul din fig. 2.33 prin iiIV1atoarele modificari [14] :

- aplicarea tensiunii VIla intrarea inversoare printr-o rezisten ta R) (earactertstica din fig. 2.33, b),

53:

inversarea sensului diodelor (fig. 2.33, c),

- ambele modiftcari vde mal sus (fig. 2.33, d),

- inversarea semnului tensiunii E (fig. 2.33, e),

- inversarea .semnului tensiunii E ~i aplicarea tensiunii UI la intrarea inversoare printr-o rezistenta RI (fig. 2.33, f),

- inversarea sernnului tensiunii E sl a sensului diodelor (figura 2.33, g),

- toate cele trei modificar! intilnite de mai sus (fig.2.33, h).

In cazul cind tensiunea VI se aplica la intrarea inversoare, intrarea neinversoare se leaga la masa prin rezistenta R3•

Punctele de fringere ale caracteristicilor de transfer au fost notate astf'el lncit, la toate, segmentul 0-1 sa aiba panta maxima (sa eorcspunda .situatie! clnd toate diodelc sint blocate). Astfel, ctnd tensiunile. V si u. ating valorlle din punctul 1 se desehide dioda DI, in punetul 2 se deschide

D2 etc. La deschiderea unei diode se conecteaza in para lel eu ramurile ce includ rezistenta de reactie R·o si diode1e deschise anterior, 0 noua rezistenta, care conduce la scaderea rezistentei totale de reactie ~i a amplifi('ii:"ii de tensiune (deci a pantei segmentului corespunzator),

Numarul de segmente necesar depinde de eroarea relativa maxima adrnisa la aproximarea caracteristicil de transfer neliniare prin segmente de dreapta. Eroarea relativa maxima din cadrul fiedirui segment se defineste cu ajutorul fig. 2.34 sl a relatiei

-E

Rm

[Ul

j~ ~

Fig. i2.33. Transformator functional ce rea.lizeaza caracteristica din fig. 2.31, a.

Ue

,~[lel0[ I er-= U. 0 %.

Co2.52)

Eroarea relativa maxima trebuie sa fie aproximativ aceeasi pe toate segmentele. Atunci clnd ea coboara sub valoarea impusa, numarul de segmente este eel minim necesar.

Dintre cole doua moduri de aproximare prin segmente a caracteristicii de transfer, date in fig. 2.34, solutia a doua, cu punctele de fringere in afara caracteristicii, conduce la erori relative de ambele semne, dar mai mici decit in celalalt caz (fig. 2.34, a) ceea ce in multe eazuri constituie 0 situatie avantajoasa.

In cazul unci caracteristlci de transfer cu panta monoton varfablla, pentru realizarea unei erori relative maxime uniforme pe toate segmentele, punctele de fringere trebuie sa fie mai apropiate unele de altele in zonele de curbura maxima, in special cind aeestea sint amplasate in regiunea de valori reduse ale tensiunii de icsire.

I II

- - ----1/

--jf:

I

;

i

,

~ J----

i~ l!E'~~I~ _

'Ue

J

Q'I!---------------u·,-----4U-1

o· j

Fig. 2.34. Definirea erorii relative pentru un segment al caracteristicii de transfer.

Pentru obtinerea unor caracteristici de forma celor din fig. 2.31, a, b, c, 'd, dar deplasate in [os, astfel incit unele segmente ale acestora sa apara sub axa orlzontala, este necesar ca pentru ramurile R,-R', corespunzatoare acestor segmente, sa se foloseasca tensiune de alimentare +E in loe de -E. Prin urmare, vor exista in general doua grupe de ramuri cu diode !?i rezistentc, una alimentata de la -E, iar a doua - de la +E.

Pentru realizarea unor caractertstlci cu inflexiune de forma data in fig. 2.32 sau deplasate pe orizontala ori verticala este necesar ca ramurile corespunzatoare segmentelor unei jumatati de caracteristica sa cantina diodele conectate intr-un sens ~i sa foloseasca tensiune de alimentare -E (pentru segmentc aflate deasupra axei) sau +E (pentru segmente aflate sub axa, eventual incepind deasupra axei). Ramurile corespunzatoare celeilalte jurnatap de caracteristica trebuie sa contina diodele conectate in sens invers ~i sa foloseasca tensiunile de alimentare potrivit -E sau +E. Pentru stabilirea sensului diodelor, in aceste cazuri, se va analiza sensu I corespunzator caracteristicilor date in fig. 2.31 care intra in componenta celor din fig. 2.32 (co urmeaza a fi realizate).

o astfel de combinatie a doua caracteristici din fig. 2.31 este posibila pentru faptul ea ele au aceeasl tensiune !!.VI (taietura pe axa VI a segmentului 0-1 sau a prelungirii lui), deci necesita aceeasi tensiune fixa V2•

o problema Importanta care apare la realizarea caracteristicllor de transfer impuse este aceea a valorilor posibile ale pantei segmentelor si a Iimitarii acestora. Cind trebuie realizate caracteristici care reclama apliearea tensiunii Vila intrarea inversoare, se poate obtine practio orice

panta a segmentelor, in timp ce, in cazul aplicarii lui Vila intrarea neinversoare, nu se poate realiza panta subunitara. In ultimul caz, folosind 0 divizare corespunzatoare a tensiunii Vila intrarea neinversoare, se poate totusi obtine 0 panta (in ansamblu) subunitara. Divizarea duce la schim-

55

barea scarii tensiunil pe axa orlzontala a caraeterlstteilor de transfer ~i la sresterea pantelor segmentelor, definite Au./Aut.

Principalele relatil folosite Ia dimensionarea unui transfonnator funa\.tonal de tipul celui din fig. 2.33 [14] sint :

- pentru eazul cind tensiunea VI este aplleata la intrarea neinverloare

(2.53)

reprezentind relatia pantel segmentului ce tncepe in punctul k, eu Rrtd'I:=Ro:1 R,tl! . .. Rrt

R~~.t=RBil Ri II··· HI,

(2.54) (255)

U,k-Ut.+U Do Rr. (2.56)

-E+Uu-U De = Ric •

reprezentind relatia distribuirii tensiunii pe divizorul R r.-It I: in momentul deschiderii diodei D.t, ctnd la intrare !ii la iesire apar tensiunile Uti:, [l.ft;

- pentru cazul cind tensiunea VI este aplieata In intr-area inversoare ,rlntr-o rezisten\i RI

(2.57i

,1

U,. + UDt R,c

=-"

-E-Uoo Rk

(2.58)

In relatiile de mai sus, tensiunile Vu. V.1r ~i E se introduc au semnul lor, far V [IC se introduce CU semnul plus ctnd diodele au sensul din fig. 2.33 sau eu minus in eaz contrar. Tsnslunea V DO se ia de 0,1 V pentru diode co eontaet punctiform de germanin ~i 0.45 V pentru diode de slliciu. Pantele a. se determina pe segmentul oe inoepe in punetul k prin raportul Au.fAul. sonslderfnd variatiile celor doua tensiuni Intre capetele segmentului.

Rezistentele RI, R2 (in particular se poate lua R2 = RI) se adopta de valori 5 ... 10 kg pentru a ramtne mici fata de rezistenta de intrare a ampliflcatorului integrat. Daea se alege 0 valoare mai mica este posibil sa .rezulte rezistentele R,/; ~i Rk dintr-o ramura prea miel, care ar Incarca puternic iesirea amplifioatorului [14] !ii ar conduce la erori din cauza neglilarii reztstentei dinamice a diodei D.t.

Rezistenta R3 de la intrarea neinversoare se dimensioneaza din condi~la ca sa se minimizeze erorile datorate decalajului initial !ii derivei de eurent [14]. Daca tensiunile U1 !1i U2 au valori de ordinul voltilor, iar valorile pantelor al: nu depasesc cite va zeei, eehillbrarea amplificatorului integrat nu este in general necesara.

56

Tensiunea de deplasare U2 se determina au una din relatiile :

U2=4U. (1+~:J sau U2=-4UI ~:, dupa cum tenslunea UI este aplieata Is intrarea neinversoare sau inversoare a arnplificatorulul.

Pentru realizarea tensiunii fixe U2 si a rezistentei R2 se poate utiliza un dlvizor de tenslune conectat la una din cele doua surse de polaritat! diferlte disponibile (de alimentare a Integratului). 0 astfel de solutle a fost deja prezentata in paragraful 2.1.

In fig. 2.35 se prezinta 0 aplicatie concreta a transformatorului funetional cu un singur amplificator operational. Este yorba de un circuit care realizeaza transforrnarea unei tensiuni alternative trtunghiulare simetrice eu amplitudinea de 1 V intr-o tensiune alternativa aproximativ sinusoidata, eu amplitudinea de 5 V. Caracteristica de transfer a clrcuitului are forma din fig. 2.32, b !ii este aproximata prin 4 segrnente in fiecare cad ran (fig. 2.36). Ea se obtine prin eliminarea variabllei timp din functiile de iesire !jli de intrare Intr-un sfert din perioada. Intrucit tensiunea de intrare este liniar variabila in timp, rezulta 0 legatura intre tensiunile u, !jli u,_ eare este 0 portiune dintr-o sinusoida. Aceasta se aproximeaza prin segmente cu 0 eroare relativa maxima de cca 1 %. Tensiunea de Iesire prez1ntii un factor de distorsiuni apropiat de 1 %. iar principala ei componenta. armonica are frecventa de

cca 16 ori mai mare. In cazul cind, intr-o aplicatie concreta, frecventa tensiunii de intrare este aproximativ constants, se poate Imbunatati fonna tensiunii "sinusoidale" prin utilizarea unui filtru activ trece-jos avind freeventa de taiere de citeva ori mai mare decit aceea a sernnalului fundamental.

In aplicatia considerata, avind o caracteristica de transfer ce treee prin originea sistemului de coordonate, unde are panta maxima, rezulta 0 tensiune de deplasare U2=0. Echilibrarea initiala a amplificatorului eu intrarea la masa este simpla, deoarece pentru U, = 0 nici 0 dioda nu conduce si nu aplica tensiune la intrare.

Folosind pentru tcnsiunea U1 intrarea inversoare se obtine 0 tensiune de iesire eu faza opusa, ceea ce nu constituie insa un dezavan taj.

(2.59)

-11'1

R.3~ 'l.~k Hd+~-r~HRr7:102.:'k

R.I ,,286.

Fig. 2.35. Transfonnator functional utiUzat la generarea unui semnal sinusoidal din semnal triunghiular.

57

I~.b

.~ , (v) i

_1

-qs

Fig. 2.36. Caracterlstica de transfer in cadranul II pentru circuitul din fig. 2.35 ..

In aplicatiile in care este necesara modificarea frecventei unei tensiuni aproximativ sinusoidale printr-o tensiune continua se poate realiza simplu [23, 22] un generator de tensiune triunghiulara simetrioa, avind frecventa comandata liniar prin tensiune care apoi se cornbina cu un transformator functional de tipul celui studiat aiel.

Frecventa maxima de functionare corecta a unui transforrnator functional de tipul dat In fig. 2.35 este Iimitata de viteza de urrnarire a amplificatorului integrat utilizat. Pentru amplificator ~A741 lii 0 amplitudine a tensiunii de iesire de 5 V rezulta 0 frecventa maxima de cca 25 kHz [14].

2.5.2. TRANSFORMATOR FUNCTIONAL ACORDABIL CU MAl MULTE AMPLIFICATOARE OPERATIONALE

o caracteristfca de transfer aproximatii prin segmente de dreapta cu panta variabila dupa 0 lege oarecare nu poate fi realizata cu un singur amplificator operational, pe principiul utilizat anterior. In acest caz se poate aplica un alt principiu, care consta in realizarea unei caracteristici de transfer globale (fig. 2.37) prin insumarea unor caracteristiei de transfer simple (fig. 2.38).

Desigur, nu se poate realiza astfel 0 caracteristidi globala ce prezinta doua valori ale tensiunii de iesire u, pentru 0 valoare a tensiunii de intrare U;.

o caracteristica de transfer simpla, de forma data in fig. 2.38, se poate obtine cu reteaua de rezistente !?i dioda din fig. 2.39. Punctul de

58

u,

o

J'lg. 2.31. Descompunerea unel earaeterlstlcl de transfer globale in. caracterlstici simple.

Fig. 2.38. Caracteristlca de transfer simpUi ("segment") 'reallzabila cu

circuitul din fig. 2.39.

Fig. 2.39. Betea cu reztstente l?l dloda pentru generarea unei caracteristici simple.

frlngere al ca.racteristicii se deterrnina pentru situatia cind dioda se desehide, dar are inca un curent neglijabil

U Rl t.: t : 1l1+Ra

it= - -R ~re/+ (,__.' !Xl -R·- .

2 2

(2.60)

.1 se poate ajusta prin intennediul rezistentei RJ Intre aproximativ 0 !?i .-E,.f.

Panta dreptei din fig. 2.38 este

(2.61)

;ti se poate ajusta prin intermediul coeficientului b (deci prin pot entiorncirul R~) intre 0 !?i valoarea maxima (pentru b= 1)

1

(2.62)

59

'_LL Ooodo fig i 38 IL Ooodo ... , ,.
E'~I ~ 0 E,,..<O
UO ~'Q uO nt'tt'I~~Qt6
~ DIOdo t'9238 r Dodo 119 2 38
E ..... < 0 ~EW."O
u, on Y(lf'!.CJlo Uo 'nY~O
\C Otodo It'lworsatO r!>odO'--
E .... , < 0 e, •• "0
uo,~6 u. u. ~~t6
.t Oooda, -.rsoI6 1To-n-
E,.,:> 0 E, •• < 0
u. Min~tO ~ u, ~ta Fig. 2.40. Forme de caracteristici simple ~i conditiile de realfzare,

Aeeasta poate fi fiicuta 1 pentru RI =0. Tensiunile u' lli u· se pot Shle ,-stfel foot sa fie sufieienta aeeasta panta maxima (Ue !ii u' se pot ampU~ (iaa in mod corespunzator).

Pentru realizarea unor valori U I/o pozitive este necesara 0 tensiune 10 referin\i, Ere/. negativa (relatia 2.60), iar pentru valori U tS; negative es'. neeesara 0 tensiune de referinta Erd pozitiva.

In seopul obtinerii unui transformator functional universal, adl_ .. • nul circuit care sa poata realiza oriee forma de caracteristiea de transtee, traversind mai multe cadrane (chiar !ii toate patru cadranele), este neeeS&r' sa se utilizeze eele opt forme de caracteristiei simple din fig. 2.40. Aeestea se obtin cu ajutorul unor circuite simple, de tipul eelul diD fig. 2.38, in care se stabileste sensul corespunzator al diodei, semnul tenslunli de referinta E,o !ii, dupa caz, se utilizeaza tensiunea de intrare lilreet sau inversata printr-un amplificator operational.

In fig. 2.40 se observa unele reguli !1i anurne :

- tensiunea de referinta are totdeauna semn opus fata de semnal tensiunii de intrare sau al tensiunll de intrare inversate - cind aeeasttJ Sf' foloseste la intrarea circuitului eu rezistente lli dioda,

- daea diodele au sensul din fig. 2.38 se realizeaza earacteristiel siDpIe in sadranele I !1i II,

- pentru realizarea caracteristicilor din cadranele III lli IV, sens.t !iiodelor trebuie inversat fata de eel din fig. 2.38,

- inversarea semnului tensiunii de referinta duee Ia deplasarea .. - ruteristicilor pe orizontala, dintr-un cadran in altul.

Isa realizarea unui transforrnator functional universal trebuie tIn-. eont de faptu1 ea este posibil ca a caracteristica de transfer globala sa I. deseompuna in diagrame simple, care se obtin, toate, fie numai eu tenslane de intrare neinversata, fie nurnai eu tensiune de intrare inversata. Aeest fapt a fost luat in considerare la alcatuirea schemei din fig. 2.41,.

nO

... 1SVO • plnul , }

"±'100pF/16V AlllnentQt~

IntPgtQt

-15VO ~ • pinull1 pM 324

I 100pF/1)v

fNERSOR/REPE TOR

SUMATOR 500~

re~,,~ ~

1

}.Dl1u

1"''VERSOR~P£ ;OR

AMPUFICATOR

Fig. 2.41. 'I'ransformator functfonal universal ajustabll.

8J

Up

Fig. 2.42. Exemplu de caracteristica de transfer reallzabilA cu transformatorul din fig. 2.41.

prin prevederea unor comutari la intrarlle ~i in reactia celor doua arnplificatoare operationale AD 1 ~i AD2 astfel Incit sa se poata realiza fie un repetor ~i un inversor, fie doua inversoare, fie doua repetoare.

Schema din fig. 2.41 realizeaza in general operatia

n

U.=U.O+aOUi+ ~ ak(U,-UU),

k=l

unde terrnenii din suma reprezinta caracteristicile de transfer simple arnintite anterior, denumite ~i "segmente".

Intrucit circuitul oe formeaza "segmentul 0", adica un segment initial care pleaca de la axa U, sau traverseaza axa (fig. 2.42), avind panta +(-)ao, este legat definitiv la iesirea ampllficatorului AOl, regimul de functionare al aoestuia din urma (de inversor sau repetor) este impus de semnul pantei ao ce trebuie reallzata. Pentru obtinerea unei pante --ao, amplificatorul AO! se conecteaza ca inversor iar pentru 0 panta + Clo, ca repetor. In practica nu apar cazuri ca sa fie necesar inversor sau repetor numai pentru realizarea acestui segment initial. De asemenea, cind toate caracteristicile simple (segments) se obtin cu inversarea sau rara inversarea tensiunii u" circuitul pentru segmentul 0 necesita aceeasi tensiune de intrare, ca si restul circuitelor ce genereaza segmente. De aceea cireuitul pentru segmentul 0 se poate conecta definitiv la iesirea unuia din arnplificatoare (aiel A01) impreuna cu 4 circuite care realizeaza segmente.

Au fast necesare doua amplificatoare la intrare, dcoareee unul singur ar fi prea puternic incarcat eu mai mult de 5 ... 6 cireuite generatoare de segmente, iar clnd un amplificator este folosit ca inversor este necesar si un repetor pentru a se evita incarcarea directa a sursei ce furnizeaza tensiunea U" de catre circuitele ce utillzeaza tensiune neinversata. Tot in acest ultim scop, amplificatorul A02 este atacat cu tensiune UiC sau '-U de la iesirea lui AOl, deci se va pregati eircuitullui eorespunzator functiei pe care trebuie sa 0 realizeze.

Comutarile necesare in schema din fig. 2.41 se pot face (la 0 aplicatle concreta) prin punti de cositor intre doua insule apropiate din cablajul imprimat sau prin legaturt intre contactele de la 2-3 cuple montate pe placa cireuitului, la care s-au seos legaturile corespunzatoare (ceea ce este mult mai complicat l?i mai scump, deoarece cuplele ar trebui sa alba 81 contacte). S-au prevazut posibilitati de schimbare a sensului diodelor, a semnului tensiunii de referinta (adoptatii aici de 8 V) ~i.deconectare a 4, 5

(2.63)

62

sau 6 circuite generatoare de segmente pe 0 iesire de la AD1 sau A02. In cazul ctnd ambele amplificatoare au aceeasi functie, se va lasa totust deschisa legatura dintre Ieslrlle lor, Intre circuitele pentru segmentele5 ~i 6. In general, cind 0 parte din segmente se realizeaza pe baza tensiunii U, si alta parte pe baza tensiunii -Vi, nu sint necesare mai mult de 6 segmente ee impun alimentarea eu una din tensiuni. In schema s-a prevazut deci posibilitatea de grupare a pina la 6 circuite eu aceeasi tensiune de alimentare.

In circuitul de intrare al amplificatoarelor A01 si A02 s-a prevazut limitarea tensiunii la cca 10 V, pentru a se evita valorile accidentale perieuloase.

A fost prevazut un potentiometru care stabileste "valoarea initiala'' [leo a tensiunii de iesire, definita pentru Vi =0 (fig. 2.42).

Amplificatorul operational A03 are rol de sumator pentru eele 12 tensiuni posibile ~i are amplificare unitara pentru fiecare. Dimensiunea caracteristicii de transfer globale se poate stabili apoi eu ajutorul amplificatorului operational A04, care poate realiza 0 amplifieare plna la 10, A04 face si inversarea suplimentara necesara, intrucit sumatorul estc ~i el inversor.

Intrucit toate tensiunile ce se aduc la sumator sint ajustabile, rezistentele fixe nu trebuie sa fie de precizie mai buna de ±5%. Este indicat ca in aplicatii importante, rezistentele semivariabile sa fie cu pelicula metalica.

Procedura pentru "acordarea" transformatorului functional universal propus, pentru 0 aplicatie concreta (dupa ee a fost stabilit modul de utilizare si alimentare al amplificatoarelor A01 ~i A02 ~l al circuitelor generatoare de segmente), este urmatoarea.

a. Se stabileste U, =0, potentiometrul pentru valoare initiala se pune in pozitia eu U"o =0, potentiometrul pentru segmentul 0 se pune cu cursorul in pozitia de jos (ao = 0), potentiometrele R~ se pun toate ell cursorul in partea de sus (b = 1), rezistentele RIse introdue complet (pentru ea fringerile sa fie departate de origines sisternului de coordonate), iar din rezistenta Ra ee impune amplificarea se introduc cca 5 kQ (pentru amplificare 1).

b. Se incepe acordarea eu stabilirea valorii U,·o necesara (clnd caracteristica de transfer globala nu intersecteaza axa u" V eO = 0).

c. Se stabileste apoi panta ceruta a segmentului 0, eu potentiometrul pentru aoUI (presupunind ca functia lui A01 a fost stabilita pentru a .obtine semnul eoreet allui 00 ). Ultimul reglaj se face dind mai intii lui U valoarea din primul punct de fringere al caracteristicii globale (plecind de la segmentul 0 tntr-una din directii), apoi ajustind pe ao pina ce tensiunea V. ia valoarea corespunzatoare acestui punet. Daca s-a ajuns Ia capatul potentiometrului ~i nu s-a atins valoarea V. necesara, se mareste amplifiearea operationalului A04 din R«,

d. Se ajusteaza in continuare rezistenta semivariabila R. din circuitul stabilit pentru generarea primului segment, pina ce tensiunea U; Incepe sa se modifice (foarte putin) dovedind aparitia fringerii.

e. Se stabileste la intrare valoarea tensiunii V« corespunzatoare .celei dea doua frlngeri ~i se ajusteaza potentiometrul R", din acelasi circuit de

:generare a primului segment, ptna ee U. ia valoarea din eel de al doilea punet de fringere.

f. Se reiau punetele d !?i e pentru segmentul urmator, ~i se repeta operatiile pina la epuizarea segmentelor dintr-un cadran. Apoi se reia acordarea pentru segmente din partea opusa a segmentului O.

Daca la unul din segmente nu a putut fi realizata panta necesara cu uri singur circuit generator de segment, se va mar! amplifiearea din R. (reluindu-se acordarea) sau se va mai utiliza inca un circuit in acelasi scop Domeniul de tensiune de intrare este delimitat ell aproximatie de ± E Nt. Domeniul tensiunii de iesire pentru 0 alimentare cu ± 15 Valntegratulul este de cea ± 13,5 V.

Condensatoarele Ct, C2• C3 se utilizeaza clnd tensiunea U, este perledicA ~i eu frecventa pina la citiva kHz (pentru amplitudini marl ale tensiunii U .). Rolul lor este aeela de a realiza filtre trece-jos care sa elimin .. zgomote sau componente armonice superioare ce apar din cauza aproxlmarii caraeteristicii de transfer prin segmente. In acest scop, condensato»rple se vor climensiona corespunzator.

Semnul + notat in eireuitele amplificatoarelor AOI ~i A02 arata ccnexiunile necesare pentru realizarea regimului de repetor, Semnul - arata conexiunlle necesare pentru regimul de inversor.

Daca se prelucreaza 0 tensiune U1 suficient de mare pentru ca dee a l .. - jele initiale ale amplificatoarelor integrate sa nu conteze fata de aceastx. transformatorul universal propus poate utiliza 0 singura capsula de ampllIlcator cuadruplu pM324.

Cele doua perechi de surse de alimentare se pot realiza eu stabilizatoare integrate duale ROB 1468 (€apitolul 5), fiind necesari curenti de .t'i mult 10 ... 20 rnA.

2.6. SURSA DE CURENT BILATERALA COMANDATA CU TENSIUNE

Schema sursei de curent bilaterale cu amplifioator operational es1+: bine eunoscuta (fig. 2.43) [26, 15, 14]. Ea poate alimenta cu curent constant. ap un sens sau alt sens, 0 sarcina care are punct de masa. Curentul este

(2.6~

unde s-a notat :

(2.6:i )

reprezentind amplificarea de tensiune pentru intrarea Inversoare. Prtn semnul dlferentei tensiunilor de la cele doua Intrari se impune sensu I

15

-sen~ nt'9Q'IY Is ~'5eI'\$POZlh'"

Is ,US
I
r, rl,
I IR~
"
l~
~ Fig. 2.43. Sum de curent constant bilaterala.

curentului 1, . De obicei, sursa se foloseste eu 0 singura tensiune de cornanda.

Pentru ca circuitul sa constituie 0 sursa de curent de cali tate, pentru rezistente trebuie sa fie Indeplinita "conditia exacta" (folosita la dimensionare [14])

(2.66)

In [14, 26] s-a aratat ca rezistenta de Iesire, principalul parametru a1 sursei de curent, depaseste 0 valoare minima garantata

R. ~ (X: +~IIR5) 4~ •

(2.67)

unde t reprezinta toleranta rezistentelor folosite in valori relative.

Prin impunerea, tntr-o aplicatie, a limitelor gamei curentului ~i a tensiunii de comanda, din relatia (2.64) rezulta ca raportul A. IRs este fixat. Prin urmare, pentru eresterea rezistentei de iesire este necesar ca &., cit mai ales Rs (care este totdeauna cea mai mica dintre acestea) sa fie mai mario Valoarea rezistentei Rs este Iimitata superior la

(2.68)

unde tensiunile ~i curentii sint deftnlti in fig. 2.43, iar 14 poate avea IDI unele cazuri ~i semnul minus. Deoarece se utilizeaza 0 rezistenta R4 de valoare mare, acest curent rezulta insa redus.

Se poate obtine usor pentru rezistenta de ieslre a sursei de curent 0 valoare minima de eiteva sute de kg, adoptind rezistentele circuitului numai pe baza tolerantei. Daca acestea se selecteaza suficient de exact, se poate obtine 0 rezlstenta de iesire de cttlva Mg. Pentru cresterea rezisten~i Rs, cind in relatia (2.68) curentul I, are semnul pozltrv, se poate utiliza un al doilea amplificator operational, conectat ca repetor in ramura eu ~ (fig. 2.44). Astfel, 14=0 ~i prin Rs trees doar curentul de sarcina.

Pentru acest circuit relatia curentului riimine aeeeasl (2.64), dar rezistenta de iesire minima devine

It> (~: + R:.} ~. (2.69)

65

.i

'>-..._~~...._~~

,

,'.,

~ : R"

1.0 l,J

Fig. 2.44. Sursil de curent constant bllateraIa cu

performante imbunAtatite.

~i ereste eu putln fata de valoarea data de relatia (2.67). Deoareee in C8J;ul circuitului din fig. 2.44 conditia ca aeesta sa fie 0 sursa de curent este mai simpla (nu include pe Rs)

(2.70)

rezulta ca nurnai 4 din eele 5 rezistente trebuie sa fie de precizie.

Pentru aducerea rezistentei de Iesire la valori foarte mari ('> 10 MU) este necesara introducerea unei rezistente semivariabile de 50 ... 100 0 in ramura cu R4 ~i ajustarea ei pe baza masurarli rezistentei de lesire a circuitului [26].

Calculul unei surse de eurent de tipul analizat se po ate face pe baza relatiilor date mai sus, dupa adoptarea rezistentelor Rl = R2 de valoare citeva zed dekQ (mult mai midi de cit rezistenta de intrare a amplificatorului Integrat). Este necesar sa se adopte amplificator integrat cu amplificare fara reactie de valeare cit mai mare (f3A741, ~M324, ROBI01, ... ) [14].

Pentru realizarea unui anumit domeniu de curent prin sarcina elnd tensiunea de comanda prezinta ~i ea un domeniu de variatie, este in general necesara 0 a doua tensiune, fixa, rezultata din relatia (2.64). Aceasta se poate asigura cu ajutorul unui divizor, ~a cum s-a vazut in paragraful 2.1.

Sursele de curent bilaterale intervin in numeroase aplicatii concrete (36, 78, 5] ~i reprezinta eomponente de baza ale sistemelor de prelucrare analogica a semnalelor.

2.7. OSCILATOR SINUSOiDAL RC

Dintre oscilatoarele slnusoldale de tip Re, cu amplificator operational, eel m.ai raspindit este oscilatorul cu circuit Wien ~i reglare de amplitudine eu tranzistor cu efect de cimp cu [onctiune (TECJ) [14, 36, 8], prezentat In fig. 2.45 pentru frecventa de osellatie fixa.

66

Fig. 2.45. Oscilator sinusoidal RC cu circuit Wien ~i reglare de amplitudine cu TECJ.

Tranzistorul de reg1are a amplitudinii, aid cu canal n, este amplasat in paralel cu rezistenta R4 ~i intervine in amplificarea de tensiune prin rezistenta lui dinamica T~6 [14]. lntructt tensiunile statice de 1a iesire ~i intrari sint apropiate de zero, condensatoarele de separare Cs si C']' nu sint in general necesare. Ele intervin in cazu1 cind sarcina san circutiul de Umitare prezinta componente continue (se utilizeaza uneori 0 rezistenta tntre drena sl grila la tranzistor, [36]). Circuitul detector de amplitudine, compus din dioda D ~i elementele Rs. C p. are rolul de a furniza 0 tensiune U GS apropiata ca forma de 0 tensiune continua, proportional! eu amplitudinea U.m a tensiunii de Iesire,

Rezistenta Rs asigura evitarea incarcarii puternice a ie~irii ampllficatorului de catre circuitul de detectie ~i trebuie sa fie de ce1 putin clteva zeci de kohm. Rezistenta de balast a detectorului, R", permite functionarea normala a redresorului monoalternanta' cu filtru capacltiv compus din dioda D ~i Cp l'ji anume, preia componenta continua a curentului redresat ~i realizeaza 0 cale de descarcare a condensatorului C» pentru ca tensiunea pe acesta sa poata urmari variatlile amplitudinii Ue ••

Rezistenta R, poate lndeplini ~i rolul de a reduce efectul dispersiei V8- lorll rezistentei Td, a tranzistoarelor TECJ [14], care ar impune ajustarea In domeniu mal larg (deci mal putin final a rezistentel de reactie Rs. In acest caz

R, = (1 ... 2) T',DlIJS<

Rezistenta dinamica Td, a tranzistorului TECJ este

(2.71)

1

rd'= - a ••

Up

(2.72)

U,,-UQ8 •

61

unde : U p reprezinta tensiunea de vtrf, iar

21 DJI.5 gmf)= -Up

(2.73)

"f'pr{'zint~ cnnductanta mutuala determinata in punctul de curen t de 18- turatie maxim. I DM. !}i tensiune U as = O.

Elezistenta r.. poate avea 0 valoare minima ~i una maxima din cauaa dlspersiei de fabricatie a curentului 1 DSS si a tensiunii U I' •

Deoarece amplificarea de tensiune pentru circuitul din fig. 2.45 este

A.= 1 + R,,8R, (2.r4)

f" •

se eonstata ca ea poate fl controlata prin intennediul lu i r, •. d ~cl at 11 .. U .. , care este legata de amplitudinea tensiunii de Iesire. Tn acest mo ••• realizeaza un control automat al acesteia din urma,

Inainte de calculul circuitului detector se adopta rezlstenta Rs (cl~n Eecl de kQ) !}i tensiunea Das (de obicei 0,5 ... 1 V, mal mica dedt U, deslgur, [14]). Pentru calculul rezistentei de balast, R~ se face apel la no1ftml de Ia circuitul redresor [15]. Astfel, se stie di dloda se deschide doar 1"11 bittervalul 29. numit Bunghi de conductie" (fig. 2.46, a). Cunoscind datel,. dl.· de! de detectle U DO !jli r« (tensiunea de deschidere ~i rezistenta dini:l[ll!!llh~ d"finite conform figurii 2.46, b). se caleuleaza

" Vcs+ube cos OJ = --==;_;_..::;.:..

a ••

(2.75)

~I apol unghiul () in radiani ~i sin 9, ('U ajutorul carora rezultA CUTillt.~ Ull"dJu redresat prin dioda

(2.7~)

10

Uem

10m

wt

a

b

Fig 2.46. StabllireB regiIBu1uJ d.e runcUoaare al dlodef de de~

68

Rezistenta de balast necesara este

(2.17)

Pentru ca pulsatiile tensiunii U08 sa fie cit mai reduse (ele conduc ta &tGrsiuni neliniare marite ale tensiunii de Iesire a oscilatorului) se 1mpune condensatorul de filtraj C» astfel incit constanta de timp a circuitu- 11.11 de descarcare sa Indeplineasca 0 conditie de forma

(2.")

•• perloada T eorespunzatoare Irecventei inferioare a gamei oscilatorulul .. eazul clnd acesta este realizat pentru frecventi varlabilA. Produsul t!,I4 nu se po ate adopta totusl exagerat de mare fatA de T/2, deoareee atund circuitul de limitare devine prea lent !1i intirzie reglarea tensiunii II,. la unele variatii mai rapide (de exemplu, la modificarea rezistentel de tardna a oscilatorulul).

La determinarea componentelor circuitului Wien [8, 14, 36] se vor udUP I eonditia de amplitudine a oscllatorului

J+ HI + Gt = As

R2 C,

... onditfa de fazA, scrisa in fonna I

(2,~9)

(2.80)

reprezentind frecventa de oscilatie. In cazul unui oscllator cu modificarea frecven~ei intr-o anumita gama prin intermediul unui potentiometru tandem (fig. 2.47) se utilizead, Ia dimensionarea clrcuitului Wien, conditUle [14] :

1

fOml.= (,Qm ... = (281)

21r(R'+R")~CICI 2nR'.jCIC. .

to cazul clnd se doreste modificarea cuasiliniari a frecventei in functie de unghiul de rotatie al axului potentiometrulul tandem, este necesar :sa se foloseasca potentiometru logaritmic ~i sa se conecteze la punotul comun al cursoarelor, capetele la care apare varlatia mai rapida a rezlstenteloe variabile.

Folosind ampliflcatoare integrate obisnuite (de exemplu ROBIO!), pentru semnale de Ieslre eu amplitudinea de ordinul 1,5 ... 2 V (necesad din cauza caderilor pe cireuitul detector) se poate realiza 0 frecventa de escilatie maxima de oca 250 kHz (pe 0 rezistenta de sarcina totala R,~10kQ. [14]). Este posibila cresterea frecventei spre 1 MHz prinredueerea amplitudinii tens:iunii de Iesire, dar atuncl, inainte de detectie; aeeasta

Fig. 2.47. Circuit Wlen cu potentJometru tandem pentru modlflcarea frecventeL

Fig. 2.48. Oscllator sinusoidal de 670--5 500 Hz.

trebuie amplificata cu un tranzistor sau un al doilea circuit integrat. Pentru realizarea unor frecvente peste 1 MHz este necesar sa se foloseasca amplificatoare integrate de banda larga (paragraful 2.1).

In [36] se prezinta schema concreta a unui oscllator RC de tip Wien mai complieat, eu reglaj automat al ampliflcarli folosind un TECJ !ii un regulator cu amplificator operational. Se asigura astfel un nivel redus al disjorslunllor semnalului generat.

In fig. 2.48 se prezinti 0 schema eonereta de oscilator RC eu circuit Wien, eu amplificator operational, care asigura la Iestrs 0 amplitudinede 1,5 V. Gama de frecventa realizata este de 670 Hz ... 5500 Hz. Semnalul preainta un factor de distorsiuni neliniare mai mic decit 2% iar in gama de Irecventa data, amplitudinea varlaza cu mai putin de 2%.

10

2.8. OSCILA TOARE SrNUSOIOALE RC IN CUADRA TURA

In literatura de speclalitate [4, 8) se prezinta teoria general! idealizatA a oscilatoarelor sinusoidale RC care furnlzeaza simultan la Iesire semnale in cuadratura (Vm sinwt, Um coswt). Doua circuite de baza s-au impus in aplicatiile practice. Schema de principiu [8) a oscilatorului in care ampliflcatoarele operationale AOIo A02 sint utilizate ca circuite integratoare (fig. 2.49) este mai rar utilizata in practlca, din cauza distorsiunilor nellniare mari, introduse de circuitul de limitare realizat cu diode polarizate.

o crestere a performantelor montajului prezentat in fig. 2.49 se obtine [4) prin inlocuirea celui de-al doilea integrator cu un filtru aetiv trece jos, realizat cu amplificatorul operational A02 (fig. 2.50).

Filtrul activ atenueaza suplimentar fats de integrator armonicile tensiunii, a carei fundamentals este frecventa de oscilatie (daca se asigura in regiunea de taiere 0 panta mai mare de -20 dB/dec) ~i introduce un defaza] dependent de frecventa, ceea ce contribuie la 0 mai bun! stabi-

Fig. 2.49. Oscllater In cuadraturA eu lntegratoare.

FIg. 2.50. Oscllator In euadraturn eu Integrator ~ fIltru aettv trece-JOL

71

litate a frecventei oscilatiilor. Intrucit majoritatea oscilatoarelor in caudratura de precizie utilizeaza ca referinta schema de principiu prezentata in fig. 2.50, in continuare, to ate consideratiile de precizie ~i stabilitate se

refera la acest Circuit. '

Filtrul activ realizat cu amplificatorul operational A02 are ocaracteristica de transfer HI (jw) de tipul Butterworth de ordinul doi 'I601:

;.(2~82)

unde

IDO= t '(2.83)

~RIRBCICI

reprezinta pulsatia de rezonanta,

Acest tip de filtru asigura 0 caracteristica de transfer cu rnoduluf maxim plat in banda de trecere sl care seade rapid (-40 dB/dec) iIi';~fara: ei. Ca urmare filtrul nu partielpa la detenninarea amplltudlnil oscilatiilor, ci asigura doar, prin caraeteristiea de faza, selectivitatea reactiei pozitive

din oseilator. .

Responsabil de valoarea l?i stabilitatea amplitudinii oscilatiilor ramine practic numai integratorul realizat ell amplificatorul operational AD!.

In ipoteza carse ia in considerare rezistenta finita de pierderi paralele RJI a condensatorului, functia de transfer HI (jw) a integratorulut

real este .

(2.84)

(~i care desigur conduce la expresia functiei de transfer a integratorulul ideal, pentru R~-+OO). Modulul

t

(2.85)

~i argumentul functiei de transfer

(2.86)

sint reprezentate grafic in fig. 2.51 a, atit pentru integratorul ideal, cit ~i pentru eel real.

Din analiza grafieului ~i a relatiilor stabilite pentru integratorul real se observa di modulul functiei de transfer a integratorului real este mal mic decit eel calculat pentru integratorul ideal. Ca urmare, pentru aceasta schema, amplitudinile color doua oscilatii U fB1> fJ m2 obtinute 1a Iesiri vor avea valori usor diferite.

Avind in vedere ea amplificatoarele operationale sint prevazute ell rejectie a variatlei surselor de alimentare ~i ca funetioneaza cu 0 reactie negativa puternica, .stabilitatea amplitudinii oscilatiei va ft.dictata, in

1 2OtC9RjCl

1~""ll

900~----------~--t-----~~~ .po

->:

Reo!

o

log ....

a

!

l

1 I '\. I' J

'P -]--.----- ~ !

. II OP .... r \

CfJ~-~ .-.----~

-.or -::~'

b R('CI

Fig. 2.51. Caracterlsticlle de transfer ~ de fazA ale integratorului si caracteristica fazli-frecvent.A a oscilatorulul.

.'-'

principal, de cireuitul de Iimitare a amplitudinll, realizat eu diodele zener D1, D2 !?i de variatia in timp ~i ell temperatura a parametrilor componentelor utilizate.

In [69] se arata ca stabilitatea amplitudinii oscilatiilor este dependenta de toleranta si coeficientii de temperatura ai componentelor pasive din schema oscilatorului. Exista desigur posibilitatea teoretica de a obtine la 0 anumita frecventa, Intr-un domeniu Iimitat de temperatura, 0 variatie relative nula a modulului functiei de transfer a integratorului real, daca se sorteaza atent componentele (in rapoarte bine stabilite !?i cu eoeficienti de temperatura convenabil adoptati).

Intrucit frecventa de oscilatie este dependenta de variatia totala a fazei, precizia !?i stabilitatea frecventei deoscllatle trebuie analizate Impreuna, conslderind earaeteristiea faza-frecveI118 a- oscilatorului, Se poate arata [69] ca, Irrtr-o prima aproxirnatie, precizia frecventei de oscilatie

73

este dependenta de toleranta componentelor pasive din schema filtrului, Dar, pentru 0 anumita frecventa, defazajul introdus de filtru tp. este dependent de modificarea pulsatiei de rezonanta Wo datorita variatiei cu temperatura a componentelor din schema filtrului

(2.87)

o analiza simllara, facuta pornind de la functia de transfer a integratorului real, conduce la concluzia ca, datorita modificaril cu temperatura a unghlului de pierderi (5 al condensatorului de integrare, defazajul total introdus de integratorul cP I sufera 0 variatie

dCPI=-do. (2.88)

Condltia de faza pentru generarea oscilatiilor impune

dcpr +Acp,. =0.

(2.89)

Dupa inlocuiri ~i simpltftcart, se obtine relatia care descrie dependenta de temperatura ~i de toleranta componentelor a frecventei de oscilatie

llIDo =, _ 2_ (llRl + llRj + ~~ + llCI) _ _ 1il4+1il: 2 .66.

IDo 2 R1 R. C1 C, ,/21il.lilo (Iilz+ Iilo)

(2.90)

Aceste abateri slnt reprezentate grafic pe caracteristica reala faza-frecventa a oscilatorului, data in fig. 2.51, b.

Graficul indica modul in care se modlfica frecventa de oscllatie falA de valoarea proiectata, datorita tolerantelor !li dependentei de temperatura a componentelor electronice pasive din schema oscilatorului. Intruclt defazajul introdus de integratorul real este mai mic decit 90° ~i depinde puternic de calitatea condensatorului de Integrare, oscilatoarele in cuadratura realizate dupa aceasta schema nu vor oscila pe frecventa impusa, ci la 0 frscventa putin mai mica.

Din analiza relatiilor stabilite ~i a graficelor prezentate in fig. 2.51, a 'ii :fig. 2.51, b se desprind urmatoarele recomandari practice, care trebuie luate in consideratie la proiectarea oscilatoarelor in cuadratura realizate dupa schema din fig. 2.50 :

- pentru 0 pornire slgura sau pentru evitarea Intreruperii oscilapilor, datorita modiftcarli temperaturii, apare necesitatea asiguraril unei amplificari supraunitare pentru integrator, chiar cu riscul cresterii dis torsiunilor de neliniaritate ;

- egalarea amplitudinii oscilatiilor fumizate la cele doua Iesirr se poate realiza simplu, punind 0 rezistenta R3 de valoare mal mica decit cea obtinuta prin proiectare (0 rezistenta fixa RJ si un potentlornetru semireglabil P, ca in fig. 2.52) i

- stabilitatea amplitudinii oscilatiilor fiind determinata sl de variapa tenslunilor de deschidere a diodelor de limitare, pentru a evita Irnperecherea celor doua diode DI, D2 este bine sa se introduca suplimentar o rezistenta R4 ~ r" +T z, alJ8 cum se arata in fig. 2.52. In acest fel se reduc

74

Fig. 2.52. Oscllator in cuadratura cu porn ire sigurd ,i distorslunl nelinlare sc!zute.

distorsiunile de neliniaritate, intrucit semnalul U2= U", sin lOot nu se mal culege direct de pe circuitul de limitare;

- pentru a creste stabilitatea frecventei de osellatie, se impune utiIizarea unui condensator Ca de calitate (multistrat, mica) !?i pentru integratorul AO! se recomanda utilizarea unui amplificator operational de precizie (ROB308) ;

- Relatia (2.90) indica posibilitatea compensarii partiale a efectelor produse de toleranta finita a componentelor pasive si de modificarea parametrilor electrici cu temperatura. Prin alegerea cerespunzatoare a componentelor, se pot obtine - intr-un domeniu limitat de temperatura - oscilatoare de precizie cu 0 stabilitate rldicata a frecventei de oscilatle.

A fost reallzat un oscilator In cuadratura dupa schema din fig. 2.52, care furnizeaza semnale sinusoidale ~i eosinusoidale cu amplitudinea 3,1 V cu frecventa fo=2 560 Hz. S-au utilizat arnplificatoare operationale de tip ~A741J alimentate la tensiuni continue de ± 12 V, rezistente cu peliculA metalica : Rt =R2=82 kQ±l %; R3=62 kQ±l % ; R.=330 kQ±l % ; p= =25kQ/0,5W; eondensatoare stiroflex C1=C3=510pF/63V, C2=1,lnF/ 163 V ~i diode Zener Dt =D2 de tip DZ6V2Z.

Experimentind oscilatorul in gama temperaturilor: 20-65 °C, fara o preselectie a componentelor utilizate, s-au obtinut vartatil ale amplitudinii oscilatiilor mai reduse decit 2,4% !1i distorsiuni neliniare mai mid dedt 1,2%. Variathle frecventei de oscilatie au fost mai mici decit 2,8 %. iar stabilitatea de lunga durata mai buna de 0,8%.

In fig. 2.53 se prezinta schema electrica de prlncipiu a unui oscilator RC sinusoidal in domeniul frecventelor audio, eu distorsiuni de neliniaritate foarte scazute, Oscllatorul in cuadratura propriu-zis este realizat cu amplificatoarele operationale AD), AD2, iar integratorul realizat cu ADa asigura un defazaj suplimentar cu 90°. Reactia negativa este asigurata prin rezlstenta R4, Iar reactia pozitiva necesara mentlnerii oscllattilor - prin rezisten1a Re.

75

cr
in.
!:!:!
c(
u 0
0 b
2 s
I
.. '16

Considerind R5=R7=R !ii C1 =C2=C, frecventa oscilatiilor produs ..

Sf' calculeaza cu relatia

1 (0= a.,RC .

(2.91)

Pentru valorile indicate pe schema, frecventa de oscilatie este aproxtmativ 1 kHz.

tla ~i in cazul altor tipuri de oscilatoare sinusoidale, reactia negativ! 01 reactia pozitiva trebuie bine ecbilibrate, pentru a reduce distorsiunil\i neliniare. Pentru schema prezentata, echilibrarea celor doua reactii este cim.plificata prin utilizarea unei buele de control automat al amplifid.rii

Circultul de control automat al amplificarii cuprinde tranzistorul ell elect de cimp, T, conectat ca rezistenta varlabila eomandata in tensiune ['ensiunea de comanda este furnizata de integratorul realizat eu A04, care pr1Da~te la intrare semnalul redresat cu dioda Dv. Oiljtigul mare in curem eontinuu a1 integratorului realizat cu A04 aslgura polarizarea corespunzato'&re a grilei tranzistorului T. Rezistoarele RIo ~i RIt asigura 0 reactie negativ3 locala pentru tranzistorul T, in scopul reducerii distorsiunilor mar: eeltnlare care apar Ia pomirea oscilatoarelor in cuadratura. Valoarea mara rezistentelor de reactie (100 kQ) in raport eu rezistenta scazuta a tranzistcrului T (sute de ohmi) reduce interrncdulatia parazita a tensiunii de poIartzare eu semnalul de curent alternatlv. Caderea de tensiune pe rezis.. te:!;..'l R9. Irnpreuna cu tensiunea sursei de -15 V constituie 0 referint~ pentru circuitul de control automat al ampliflcarli, care 0 urmareste, pentrn a mentine constants amplitudinea tensiunii de Iesire Ia aproxlmat1V' i V.

Oscilatorul din fig. 2.53 aslgura distorsiuni neliniare la i~irea A mai m.t..n de 0,1 %, distorsiunile rnasurate Ia Iesirile B ~i C fUnd lli m.ai mUd dawrita filtrelor trece jos !ii a circuitelor integratoare realizate cu amplifieatoarele operationale A02 ~i A03. Toate cele trei ie~iri au aceeasi ampllIUdlne, semnalele furnizate fiind defazate intre ele cu 90°. Datoritii celor tref faze disponibile la Iesire, cit ~ distorsiunilor neliniare mici, oscllatorn prezentat poate fi utilizat in sisteme de lnstrumentatle sau la comanda fl r:eglajul servosistemelor.

Schema prezentata in fig. 2.54 genereaza doua cereuri cencentrtee. care pot fi afisate pe tubul catodic eu deflexie electrostatica al unui ose&Ioscop universal cu un singur spot.

Circuitul cuprinde un oscilator in cuadratura realizat cu ampliftcetoarele operationale AOt, A02, care furnizeaza simultan doua semna1e si-

ouscldale eu frecventa 10=2560 Hz, defazate cu ; (u.=Um sin rot, .,,e: " .eos lilt) necesare fOrIIlarli cercurllor pe tubuI catodic al osdloscopulld Polenpometrul PI asigura reglajul necesar egaIarii amplitudinii ce1c» doul oscllatii, Semnalele furnizate de oscilatoruI in cuadmturi smt dbponibile direct (pentru formarea cercului mare) !ii atenuate (pentru f,"aarea eereului mic) cu divizoarele P4, Ra, respeci1v Pr., RIo. Pentru aftsarea pe tubul catodic al unul osciloscop en un singur spot a 1magI.nJt

77

78

G;

•

~
~
"
'"
~
..,
-
t
s
0
;,;
e<i
i!

o tormata din doua cercuri concentrice, este necesara multiplexarea celor patru semnale (directe !?i atenuate) pe fiecare canal al osciloscopului cu 0. perioada de repetitie mai mica decit intervalul de perslstenta a imaginil pe eeran !?i pe retina ochiului uman (0,1 s).

Multiplexorul analogic realizat cu diode de comutatie are doua canale independente : canalul care selecteaza semnalele sinusoidale directe sau atenuate, realizat cu diodele DI ... D« si canalul care selecteaza semnalele cosinusoidale directe sau atenuate realizat cu dioclele D1 ... D12.

Semnalele prezentate la cele doua intran ale unui canal din multiplexor sint conectate, pe rind, la Iesirea canalului intr-o succesiune prestabilita l1i la intervale de timp determinate de starea de conductie sau blocare a tranzistoarelor T2, T3. In scopul obtinerii semnalelor de comanda pentru multiplexor, siner one cu cele sinusoidale, se preia de la una din Iesirile oscilatorului in cuadratura un semnal sinusoidal, care este transformat cu ajutorul tranzistorului TI in impulsuri dreptunghiulare compatibile TTL. Acestea se aplica la intrarea divizorului de frecventa, realizat cu numaratorul CDB493. Iestrile numaratorului activeaza circuitul de coManda al multlplexorului implementat cu portile logice CDB400, care blocheaza secvential tranzistoarele T2, T3, determinind succesiunea si perioadele de timp in care se afiseaza cele doua cercuri.

In acest mod, la cele doua Iesiri ale multiplexorului analogic, conectate la intrarile x l?i y ale osciloscopului, se obtin semnale repetitive care deterrnina formarea celor doua cercuri concentrice.

Potentiometrele P2 si P3 permit reglajul amplitudinii pe axele de coordonate ale celor doua cercuri, iar potentiornetrele P6 !?i P7 corecteaza axarea eercului mic fata de pozitia cercului mare.

Generatorul de cercuri concentrice afisate pe tub catodlc poate fi utilizat Ia realizarea unei aparaturi electronice de testare a personalului uman, in laboratoare de medicina muneii, Iaboratoare de psihologie sau medicina sportiva. Astfel, schema prezentata, dezvoltata cu afisarea simultana pe osciloscop sl a unui punct mobil, determinat sa execute miscarl coordonate in planul celor doua cereuri, poate fi folosita in constructia unui aparat electronic pentru testarea capacitatilor psiho-motorii ale persoanelor ce deservesc utilaje cu comanda prin manete.

2.9. OSCILATOR LC IN PUNTE

In prezent exlsta posibilitatea realizarii oscilatoarelor LC cuamplificator operational pina la frecvente de citeva zeci de MHz. Ca urmare, a fast relansat oscilatorul LC in punte [20, 21, 14] al carui principiu, cunoscut [I], a fost aplicat in circuite cu eomponente discrete. Acest tip de asci1ator prezlnta caUtati deosebite in legatura ell stabilitatea frecventei ii amplitudinii tensiunii de iesire [1, 21] si este deosebit de simplu (fig. 2.55).

19

.20Z· .20'

.OZ· O·

Fig. 2.55. Oscflator LC in punte cu Umltare de ampUtudiae:.

In circuit rezlstentele RI ~i R2 realizeaza reactia negativa ce impune amplificarea de tensiune. Deoarece circuitul oscilant derivatie L-C I aeaza la 0 frecventa foarte apropiata de cea de rezonanta (presupunlo s d amplificatorul nu introduce defazaj), prin rezistenta Rs ~i rezlsten j : echivalenta la priza a circuitului oscilant, Red.. se realizeaza 0 reactle '0- dtiva care asigura functionarea ca oscilator. Condensatorul are roluJ d~ a Inlatura 0 reactie pozitlva pcntru regim static (este un condensator d~ cuplaj) ~i reactanta lui trebuie sa fie neglijabila fata de R3, pentru a nu se Introduce defazaje suplimentare in circuitul de reactie,

Oscilatorul LC din fig. 2.55 poate funct,iona in bune conditiuni l1i fiinl dioda sau diode de limitare a amplitudinii. Se obtin, si in acest caz, performante satisfaditoare ale tensiunii de iesire [20] :

- factor de distorsiuni neliniare : d<O,l 'Yo.

- instabilitatea frecventei la temperatura a mediului aproximatlv

eonstanta : Mlf=1.5·1O-a•

- instabilitatea amplitudinii la temperatura aproximativ constanta

~u •• lu.tIJ=O,5"10-2.

- variatla relatlva a frecventei cu temperatura: 8 ·1O-5fC.

- variatia relativa a amplitudinii cu temperatura: 6· lO-4f@

Rezultatele s-au obtinut folosind condensator eu polistiren, boblna ell miez de ferita tip oala din material MZ5 [79], un raport Rt!R2=4 ~i 0 amplitudine a tensiunii de Iesire de 1 V.

Oseilatorul fara limitare de amplitudine are calitati bune la variatra temperaturii mediului, deoarece nu contine un dispozitiv sensibil la teMperatura (jonctiunl). Performantele sint aici impuse de componentele lA, 0 C"md stabilitatea frecventei ~i amplitudinii in mediu cu temperat1lra apl'8ximativ constanta nu sint satisfacatoare, se impune 0 limftare d. ampUtudine, deoarece stabilitatea frecventel este legata de aceea a ampU-

80

tudinii [1]. Pentru limitare se po ate utiliza un dispozitiv cu actionare intr-o singura serniperioada a tensiunii de la bornele circuitului oscilant (notat cu "D" sau "DZ" in fig. 2.55) sau un dispozitiv cu actionare in ambele semiperioade (notat cu ,,2DZ" sau ,,2D").

In cazul dispozitivelor D !}i 2D, tensiunea pe circuitul oscilant va avea o amplitudine de ordinul 0,5 ... 0,6 V, iar in celelalte doua cazuri, 0 amplitudine de ordinul voltilor, care se poate adopta dupa necesitati. Dioda cornpusa, notata DZ sau 2DZ, poate include uri tip de dioda stabilizatoare eu coeficient de temperatura redus, eventual 0 dioda compensata termic. Dioda D sau diodele 2D pot fi [onctiuni ale tranzistoarelor din circuitul mtegrat termostatat ~A726 [21]. Aceasta va permite obtinerea unor stabilitat! mai bune ale frecventei !}i amplitudinii la modificarea temperaturii mediului.

Desigur, introducerea unei limitari de amplitudine cu dispozitiv neliniar conduce la tnrautattrea factorului de distorsiuni neliniare al tensiunil de iesire. Cresterea acestui factor este tnsa neexageratii, asa cum se va vedea in continuare.

Rezistenta de sarcina a circuitului, R •• poate fi de valoare coborita, pina la 1 kQ, dar trebuie tinut cont di viteza de urmarire a amplificatorului depinde mult de aceasta si deci frecventa maxima (Ia 0 amplitudine data :;;i la un factor de distorsiuni redus) este lirnitatii superior. Pentru obtinerea unor amplitudini mai marl la frecvente mai ridicate este necesar ca rezistenta de sarcina totala (com pus a din R •• RI + R2, Ra+ Reo" in paralel) sa aiba 0 valoare, daca este posibil, peste 10 kQ [14].

Stiind ca [I) pentru un raport RJ/R2=1 (adica 0 amplificare egala cu :2 pentru intrarea neinversoare) se obtine stabilitatea maxima a freeven$ei de oscilatie, in cazul unui astfel de raport impus :;;i a unor tensiuni ll.m ~i Udm (pe dioda de llmltare) impuse, este necesar sa se utilizeze 0 priza pe bobina circuitului oscilant, 0 priza pe bratul capacitiv nu poate fi utilizata practic, din cauza complicarii circuitului de polarizare a intraril neinversoare a amplificatorului.

Un dezavantaj al acestui tip de oscilator il constituie faptul ca modificarea frecventei de oscilatie prin intermediul eomponentelor L, C, cu mentinerea constanta a amplitudinii, se poate face doar intr-o gam a foarte restrmsa,

Functionarea diodelor ca dispozitiv de limitare In acest tip de oscilator se bazeaza pe modificarea rezistentei lor dinamice "de virf" in functie <ie amplitudinea tensiunii aplicate. Astfel, pentru vtrful tensiunii alternative de pe cireuitul oscilant, 0 dioda ajunge Intr-un punct de functionare din eotul caracteristicii curent-tensiune (fig. 2.56), In care rezistenta dinamica de semnal mic, T <1m (avind valorile din tabelul 2.3), este puternie dependenta de tenslune. Vartatia amplitudinii tensiunii de iestre a oseilatorului dintr-o cauza oarecare conduce la modificarea rezistentei Tam, lar aceasta - la modifiearea rezlstentei echivalente Red. (prezentata de circuitul oscilant la priza), Are loc in continuare 0 modificare a divizarii tensiunii U.n> pe R3 !Ii Reel, care face ca tensiunea de la intrarea neinversoare a amplificatorului - u"'" - sa se modifice in sensul de readucere a tensiunii de iesire spre valoarea prevazuta.

81

Fig. 2.56. Deflnirea rezistentel dtJu· mice _de vin" a diodel de l1n1'ta:-~

Stabilirea valorii rezistentel dinarnice "de virf" se face astfel in~fI d se asigure un compromis intre eflcienta limitiirii de amplitudine !?l r-radJllea faetorului de distorsiuni neliniare (fig. 2.56).

Valoarea rezistentei dinamice recomandate pentru diferite tlpuri .!" ,~hpo't.ith"e de Iirnitare este data in tabelul 2.3.

Tabel:.: t J

Tipul d!spozitivului

D

2D

DZ

2DZ

r,_ [i:Q1

0,5 ... 1,5

1,5 ... 2,5

2,5 ... 3,5

3,5 ... .;

Din oauza unor eurenti mal marl prin diodele stabillzatoare Ct".,-,:t ",:;-!n diodele obfsnuite (de eomutatie) pentru aeeleasi valori ale rezisten\d dlnamice de virf, distorsiunile neliniare stnt mai marl in cazul prirn f'lw dlode [14]. Din aoest motiv, la dispozitivele cu diode stabilizatoar» Sl" ;Jurlft.a partial efieienta Iimitarii de ampUtudine pentru mentinerea f :,~~t"nalui de distorsiuni neIiniare la 0 valoare aeoeptabila, Astfel, se Iucrcaza n nlorl r it'lli mai marl deett la diode simple.

Trebnie remarcat faptul cli rezistenta cu care intervine un dispoztu, \~e limitare In paralel cu circuitul oscilant nu este Tl!m, ci 0 rezistenta de' valoara mult mai mare [14, 21] care nu afeeteaza exagerat de mult fu! il'm de calitate al circuitului L€.

Cea mai .buna solutie de limitare a amplitudinii oscilatlilor 0 eons t ituie aceea a dona diode in antiparalel (2D), realizata en jonctiunl de t;-·c .rJdQare din eirmrltul integrat termostatat de tip ~A726 [21J.

61aleulul unul oseilator LC In punte este prezentat in [14]. Sint irnpi'rtal1te eiteva etape ale acestui oalcul. Astfel, alegerea amplificarli e,1 if .... Ue pentru intrarea inversoare se face pe baza relatiei :

A.= 2!!. > 2nflJlle.

R. (dU.]

dt ...

(~ 92)

~n eare 10 este freeventa de oS8ilatie, tar la numitor apare viteza de urrna,..Ln (slew-rate) la ampIifieare unltara, a amplificatorului integrat adoptat

12

Factorul de sonectare a1 bobinei este k=_l_ u... l+A" Uo!.

(2.9'J

i:tr c1nd rezulta supraunitar se stabileste la valoarea 1, reealeultnde-s«rnplificarea de tensiune. Factorul de conectare se deflneste

k= a,. = L+Lt-~

u... 2L'

llnde intervin lnductantele tota1a !Ii ale sectiunilor bobinei.

Dimensionarea rezistentei de reactie pozitiva Rz, in cazul unei limlt:}r! eu dloda simpla, se face ell ajutorul relatiei

:n eazul unei limitari cu dispozitiv ,,2D", coeficientul 2,2 al lui ra_m se in· iecuie~te ell 0,5, iar in cazul unui dispozitiv "DZ" cantitatea din rnembr a' ~';r ept al relatiei se Inmulteste eu 0,5. Pentru cazul dispozitivulul ~2DZ· r,. u a fost inca stabilita corectla ce trebuie facuta. in formula de mai su s

In relatie intervin urmatoarele marimi :

lmpedanta la rezonanta a eircuitului LC netncarcat

xi

ZrO= --, R ••

{29!l

reactanta boblnei la freeventa de rezonanta, XI,

- rezistenta de plerderi serie a clrcuitului oscilant nelnearcat, fl. r [,1, 15].

Este important, mal ales la freeventa joaaa, sa se obtlna pentru

~ valoare mare, astfel Ineit sa rezulte 0 capacitate mica a condensatoru' t djp eupla] C3 (nu se poate utiliza condensator electroIitic) !ili s~ se e\'!!, 1 ncarcarea puternica a Iesiri! de catre ramura RJ !-~c, .~.

In cazu 1 dr:d nu se utilizeaza limitare de amplitudlr.e, rel~1tiii lu ~G reduee 1a

Rs= Jc2ZroA,.. (2 9' ,

La un oscilator ell limitare de amplitudine prin dloda simpla neter !T!ostatata, stabllind punctul de functionar€ de vir! ca in fig. 2.57, SE' p~' r eaiiza urmatoarele performante (in aeeleasi eonditii pentru cart' ~-!l If;'re-zentat perforrnantele oscilatorului fara limitare de arnplitudlne) ;

- factor de distorsiuni neliniare : d=O,175%

-- Instabilitatea frecventei la temperatura a medlului aproxirna ~l'

·' .» n-;tanta J.Jlr< 10-,

-- instabilitatea amplitudinii in aceleast eondltii

tlue",lu.",= 7 .104•

- variatla relativa a freeventel cu temperatura : 1,2·10- 4/°0,

- variatia relativii a amplitudinli eu temperatura: 3,7· ] O-srO.

Intr-adevar, pentru 0 temperatura aproxirnativ constants a medlulase cbtln perform ante mult imbuniitii\ite, dar creste sensibilitatea la v3rb· ;1& temperaturil. In schimb, prin utilizarea llmitarll de am plltudtne. V~-

I I

'~ t[PA)

r~ , 6u~m ue-'l"'I

Fig. 2.57. Alegerea punctului de virf pentru dioda ~A243.

riatia tensiunii de alirnentare si a sarcmn cscilatorului nu mai are practic efect asupra arnplitudinii !?i frecventei tensiunii de iesire.

In scopul compensarn termice a dispozitivului de Iimitare, se poate Iolosi 0 combinatie Intre 0 dioda stabilizatoare cu tensiunea nominala de -1,7 5,6 V si 0 dioda simpla (dispozitiv "DZ"), care va lucra tnsa cu 0 tensiune de vlrf udm=:~,l ... 4,1 V pentru ca sa se atingii 0 rezistenta ra", =2,5 .. 3,5 kQ. Eficienta limWirii de amplitudine se reduce, distorsiunile neliniare cresc, dar variatia relativa a amplitudinii cu temperatura se poate tmbunatatt de 10 ori fata de cazul utilizarti unei diode simple [14].

Pentru ajustarea arnplitudinii tensiunilor pe dispozitivul de limitare si la Iesirea oscilatorului (U.-'m ~i U.m ) slnt necesare doua rezistente semivariabile (im precizia calculelor poate fi de 10 %). Dupa ajustare, acestea Dot fi Inlocuite cu rezistente fixe.

In fig. 2.58 se prezinta schema concrete a unui oscilator In punte en amplificator operational, avind Iimitare de amplitudine eu doua diode terrnostatate in antiparalel [21]. Diodele stnt de fapt jonctiunl colectoare de u'~:!~:,;~stoan: din circuitul integrat termostatat ~A72G. Punctul de functionare de virf a1 acestor diode s-a stabilit, asa cum se arata in fig. 2.59, la 0 tensiune tid, .• = 0,475 V ~i itt", = 22 p.A, uncle Ta", ~ 2 kQ.

Oscilatorul din fjg. 2.58 prezinta U<'-" = 1 V ; frecvenf;a de oscilatie de 23,5 kHz ~i utillzeaza un raport Rt/R2=1, un circuit oscilant cu factor de calitate fara mcarcare Qo= 35, 0 bobina realizata pe miez de ferWi MZ5 de tip oala, en L= 1,9 mH, un condensator de stiroflex cu C = 24 nF ~i ntrmal rezistente en pclicula metalica.

S-au obtinut la acest oscilator urrnatoarele performante la temperatura aproxirnativ constanta :

Instabilitatea frecventei : mai mica de 3.10-5

- instabilitatea amplitudinii : mai mica de 2 ·10-4,

- factor de distorsiunl neliniare : 0,11 %, care stnt mai bune decit

cele realizate la un oscilator similar cu 0 singura dioda simpla in aceleasi conditil.

1i4

.15V

L:',9mH C:24nF

Fi;. Z.5!!. Oscilator LC in punte cu diode de limitare terrnostatate,

I" ,rlJAl

-:» I.; ..

o

,

C> UD~ i

--I

u~..... i

I

I

i i

,

i

'<l~: no I~ ., __ ~=-- __ ---'L---

ot- u., ... = o.,,'s ---"Cl\:

~mc [v]

Ou~.

J4t----~

1()

5

kHz]

Fig. 2.39. Stabilirea punctului de vir! Fig. 2.50. Caraeterlsttca ampll tudine sem-

a! diode lor tcrrnostatate. nal sinusotdal-Irecvcnta maxima a arnpli-

Ilcator'ului ~A741.

La temperatura variabila a mediului s-au obtinut perforrnantele - variatia relativa a frecventei : 1,3·1Q-4/oC,

- variatia relativa a amplitudinii 1·10-s;oC,

care tind spre valorile realizate 1a oseilatorul fara limitare de amplitudine, ceea ce este normal, deoarece efectul temperaturii prin intermediul diod.elor termostatate este aproape complet suprimat.

Performantele obtinute atesta eficienta solutiei din fig. 2.58.

Cu ajutorul unui amplificator integrat ~A741 se pot realiza oscilato are sinusoidale LC (sau RC) pentru amplitudine de 1,5 V pina la 0 freevents maxima de ordinul a 100 kHz (fig. 2.60).

85

2.10. FILTRU ACTIV TRECE-BANDA CU REAqlE MULTIPLA

Filtrele active de tip Butterworth asigura cea mai plata caracteristica amplitudine-freevenV!i in banda de trecere, ~i pe masura ce ordinul func~jE'i de transfer creste, caracteristica reala se apropie de caracterisnca ideala.

Caractertstica norrnata trece-banda de tip Butterworth de ordinul n ... ste [801

H( }= C!.1)DK

S P~(s) •

(2.98)

«nde s este frecventa norrnata complexa, K -- constanta pozltiva ~i Po{s) - polinomul Butterworth de ordinul n, dat de expresia

p,,(s)=s"+a,,_ls .. -l+ •.• +ats+1.

h acest fel caracteristira filtrului trees-banda de ordinul intii este

(2.99)

(2.100)

Pentru a obtine earacteristica de transfer in banda de trecere nenormata, se transforma relatia (2.100) folosind netatia

s= Wo 1_$ + (00)

Awlwo s

(2.101)

unde : Wo - pulsatia Ia rezonanta Iii .1(0 banda frecventelor de trecere. Rezulta astfel

[(l·Aw·s Hl(S)=- ~+ACiI's+~

~i similar, caracteristica de transfer de ordinul doi

(2.102)

K!.ACi!!·r

Hz(s)= s~+'I'.Aw .. ,a+(2~+AW2)r+1"CO:'ACiI.s+UJ,t·

Aceasta expresie se mai poate serie

H2(S) = H21(S)' H22(S}

(2.103)

(2.104}

unde

H21{s)=-

K21'AW's

s ..2+C7.. .. Wr.lS+W~t '

KU'llW'S Hn(s}=-- -s-::-z_-f- a:':::.'-CiItY.!-_-s+:-Cil::-=~~ •

(2.105)

Prin identificarea eoeficlentilor-dln relatiile (2.103) ~i (2.104) se 01>une sistemul

(2.1Q6)

a6

eare perrnite determinarea pulsatillor COol,2 I

../ (4- a.~ + t:.rol+../ ~U1'- las. ciJl

(1)01,2= 2 •

(2.101)

Conditla de existenta a radicalilor

A(a)2-a2 .~>o

(2.108)

este satisfaeuta pentru

(2.109)

Daeii inegalitatea (2.109) este adevarata, atune este satisfaeuta ~i eondi'fia

(4-a2).~+ACI)2>O. (2.110;

In aceste conditii, pulsatiile Wat, Wa2 slnt reale, pozitive ~ se pot calcula eu relatiile

(2.1l1)

unde;

V&-a.1 V61_a:1

Q= --+1 + --

4 4

(2.1l2)

Dezvoltind rezulta

a2= 4+&:+-../(4+6')1_4-y2.i)1 , 2

(2.113)

unde este neeesara eonditia

(2.114)

Daca aoeficientul j<2, inegalitatea (2.114) este totdeauna satisfaO'l..lH!, d:ttd Iactorul de calitate T> 1.

Pentru a se asigura filtrului un factor de ealitate supraunitar, In relatia (2.113) se considera numai semnul minus in fala radlealulul, ~i atunai

If 4+&-1

a=V 2 ' {2.115}

(2.~16)

La baza construirii filtrelor active trece-banda eu reactie m~ildpla de ordiriul n stau celule eIementare de fiItre trece-banda cu caracteristte-i dt:, tip Butterworth de ordinul '!ntH sau doi, coneetate in casoada [BO}.

Schema filtrului activ trece-banda veu reaotis rnulttpla din fig. 2.I';J prez inta avantajul utllizarli unui nurnar scazut de cornponente pasive

37

1

Fig. 2.61. Schema unei celule de filtru activ trece-banda cu reactle multlpla.

Funetle de transfer pentru celula elementara este

1

--·s

H(s)= R1·C

2 (1 1) 1

,sS+-s+ -+- ._-

RaC s, Ra R.C'

(2.117)

Alegtnd eonvenabil valoarea condensatorului C (pentru banda de trecere dorita) si presizind valoarea constantei K1, din relatiile (2.102) si (2.117) se obtin expresiile de calcul al rezistoarelor din schema:

1

Rl = -=---:-----,:K1·/lw·C

(2.118)

R l!w

1 a-

- (2CO:-Kl·l!w2)C

2

l Ra= C./lw·

Daca se doreste obtinerea unei functii de transfer de forma Ib (s) eu eoefisientii K21 (i= 1, 2) preeizati, atunei din relatiile (2.105) ~i (2.117) se obtin

2 Ra= «.CIloI.C

Pe baza relatiilor prezentate s-a proieetat si experimentat un filtru aotiv trece-bandi 8U re~e multipli avind impuse

10=400 Hz; 111=200 Hz.

(2.119)

88

Utilizind doua celule elernentare de filtru activ dupa schema prezc-ntata 'in fig. 2.61 cu caracteristica de tip Butterworth de ordinul doi, conectate in cascada, s-au calculat coeficientii :

-'=0,5,1.=4, ,= 1,41, :>:,2=0,125, a= 1,19, to! =476 Hz, fC2=336 }-k

Considerind KZl =Kn=.:x=O,:153 si C= 20 nF sau obtinut urrnatoarclc valori pentru rezistoarele din schema

Celula 1 Rl=1l3k~~; R2=3,05kQ; R3=04,6kO, Celula 2: RI =113 kQ ; R2=4,37 k~~; R3=134 kQ.

S-au utilizat condensatoare de polistiren si rezistente eu pelicu la metalica.

Arnplificatoarele operation ale utilizate in schema Iiltrului trecebanda prezentat au fost de tip ~A74lJ. Caracteristica de transfer reala Cl Iiltrului experimentat a rezultat cu : fo=420 Hz si /lJ= 190 Hz (apropiatc de eele impuse la calcul). Filtrul a prezentat arnbele pante de 80 dB/dec f!i 0 atenuarc a semnalului in mijlocul benzii de 4,2. Trebuie remarcat faptul ca folosirea unor condensatoare eu pierderi mici (cu polistiren) estc oltligatorie cind rezistentele filtrului rezulta de valorl mari (:;;;..100 kQ). De asemenea, se constata ca nu este inca pusa la punct 0 solutie pentru impunerea sau calc:ulul in avans a atenuarii filtrului Ia mijlocul benzii.

2.11. COMPARATOR INDICATOR CU FEREASTRA

In Iiteratura de specialitate este cunoscuta schema pentru comparator cu Iereastra ce utilizeaza doua comparatoare dedicate.

In fig. 2.62 se prezlnta 0 aplicatie in care se stabileste daca tensiunea de urrnarit este mai mare dectt pragul superior al ferestrei de tensiune, daea este cuprinsa Intre cele doua praguri sau daca este mai mica

decit pragul inferior de tensiune. Comparatoarele sint realizate cu amplificatoare operationale,

Tensiunea de intrare Vi poate fi aplicata direct sau printr-un

divizor R4-Rs. Daca Vi nu depaseste tensiunea +E, divizorul poate sa llpseasca.

Nivelurile tensiunilor de prag eu care se face comparatia se ealcuIeaza simplu eu relatiile :

(2.120)

(2.121)

Diodele Iuminiscente indica, sueeesiv, daca tensiunea este prea mare, in limite normale sau prea mica. Ele se pot alege ~i de culori diferite (de

89

r-----~----~----_9·E

(.1'iiV)

I

r' I I

I I I' l.'

t __

2k

'--_- ....... _--4-E

(-15V)

Fig. 2.62. Comparator-indicator ell fereastr! ell clrcu.It ~324.

exemplu DI - rosu, D2 - verde si D3 - galben). Rezistentele RL de limitare a eurentului prin diode se calculeaza au relatia :

R 2F. ~. L= 10+15 mA • [k~'l

(2.122)

Ca !?i eomparatoare sint utilizate doua amplificatoare operationale.

Se poate utiliza circuitul ~M358 (dublu arnplifieator operational) sau circuitul ~M324 (amplificator operational cuadruplu), pentru a se folosi un singur circuit integrat.

Functionarea sohemei este simpla. Daca U, este mai mare decit VI. arnplificatoarele comparatoare AI, A2 au la iesire nivelul -E. Prin urmare, numai dioda DI are tensiune pozitiva in anod si negativa in catod ~i 1 umineaza, in timp ce D2 Ili D3 stnt blocate. Daca U este cuprlnsa intre 0j si U2, Al are la iesire +E iar A2 - nivelul -E. Deci, DI este blocata, D2 conduce ~i lumineaza, iar D3 este blocata. Daca U i este sub nivelul U2. Al si A2 au la Iesire nivelul +E si Di, D2 sint blocate, iar Ds va conduce indicind tenslune sub pragul minim.

In fig. 2.62 este data 0 aplicatie concreta in care U! variaza intre 0 si 15 V sl trebuie comparata cu pragurile +10 V si +5 V. S-au utilizat doua amplificatoare din circuitul ~M324. Pentru 0 eventuala protejare a diodelor luminiscente la tensiune inversa, se potconecta in antiparaiel eu fie-

90

care cite 0 dioda (lN4001). Se mai pot adauga rezistente de 10 MQ Intr e iesirile lui AI ~ A2 ~ Intrarile lor neinversoare pentrua asigura un histerezis.

Diodele luminiscente pot fi din cite un optocuplor. In acest caz se pot sintetiza semnale de comanda (de exemplu de nivel TTL) in funetie de nivelul tensiunii de intrare U! .

. 2.12. TRADUCTOR INDUCTlV DE POZITIE $1 VIBRATII SPATIALE

Exista 0 varietate bogata de aplicatii case solicita determinarea cu predzie a pozltlei unui obiect sau detectarea ~i inregistrarea vibratiilor spatiale ale obiectului in jurul unei pozitii relative de echilibru. In literatura de spscialitate {55, 56, 57] slnt prezentate numeroase metode ~t principii de realizare a traductoarelor de pozitLe ~ vibratii spatiale, dar nu reate sint precise sau comode de aplicat. La constructia ~i realizarea traductoarelor de pozitie si vibratii spatiale, metodele inductive s-au dovedit de mare sensibilitate si precizie, in raport eu realizarea relativ sirnpla a lor. Un astfel de traducton inductiv de pozitie sl vibrattt spatiale este construit dupa schema electrica de princlpiu prezentata tn fig. 2.63 [58].

Oscilatorul de malta frecventa, de tip Clapp modificat, realizat ell +ranzistoru] Tt, furnizeaza oscilatii sinusoidale cu frecventa de 220 MHz ~i amplitudinea de 10 V virf la virf.

Prin intermediul bobinei LI oscilatorul creeaza in spatiul supus deteqid un cimp electromagnetic de tnalta frecventa. Aparitta unui obiecs in cirnpul bobinei LI are ca efect inducerea in acesta a unor curenti de inalta frecventa, !?i ca urmare are loc scaderea factorului de calitate a circuitului acordat LI-C3, modificarea frecventei propril de rezonanta ~i reducerea amplitudinii oscilatiei. Nivelul ~i frecventa oscilatlel produse sint transpuse apoi, prin intermediul circuitului acordat Lz-C~ 2, cuplat magnetic cu oscilatorul, si a detectorului realizat cu diodele Di, D'2, tntr-un nivel continuu ce furnizeaza informatii asupra pozitiei obiectului fata de bobina traductor, Peste acest nivel continuu se suprapune un semnal variabil legat de vibratiile spatiale ale obiectului.

Sernnalele detectate se aplica amplificatoarelor separatoare realizate cu tranzistoarele T2• T3 si in continuare amplificatorului de banda tngusta realizat eu ICt• Semnalele variabile sint redresate cu ajutorul redresorulul de precizie realizat ell IC2, apoi integrate de grupul R14-C18 ~i sint disponibile la borna de masura Mit care of era Infermatii asupra amplitudinil vibratiilor produse.

Semnalul continuu obtinut la iesirea amplificatorului separator reaIizat cu tranzistorul Ta este integrat 'prin intermediul grupului RrT-C,9 ~I estc disponibil la boma de masura M2, care of era Inforrnatii asupra pozitiei corpului detectat.

u;. 0:.;

~

N

o 0.

CI.J '0

.?;

....,

~

"C

.5

....

.B ~ ~

-~-'__.n.. -g

E'=

92

Semnalele furnizate la cele doua borne de masura 1\11 !:ji M2 pot fi masurate !?i afisate sau mcmorate eu aparatura specializata pentru prelucrari numerice !?i investigari statistice pe 0 perioada de timp determinata.

Acordul traductorului se realizeaza in absenta corpurilor de detectat, urrnarind un maxim al sernnalului redresat. Alimentarea traductorului so face in curent continuu la ± 12 V fata de masa. Curentul consumat nu donaseste 30 rnA.

. Utflizat in aplicatii de detectie si analiza a pozitiei !?i trernurului miinii umane, s-au rnasurat variatii ale Irecvcntei de oscilatie de aproximativ 5%, prin apropierea miinil pina la distanta de 35 em de traductor. Arnplitudinea semnalului de pozitie este in relatie de invers proportiomilitate eu patratul distantei xi ia valori c-uprinse intre 0 ~i 7 V pcntru mina situata la distante rnai mid de 120 mrn fata de bobina traductor. Nivelul de iesire corespunzator vibratiilor spatiale ofera semnale de aproximativ 2 V pentru 0 vibratie a rniinii cu amp!itudinea de 1 mm in jurul unei pozitii relative de echilibru sltuata la distanta de 35 em fata de tradu.tor.

Domeniul de aplicabllitato al traductorului prezentat nu este limitativ.

Traductorul inductiv de pozitie si vibratii spatiale poate fi utilizat cu bune !'C''''Ul tate in toate aplicatiile de precizie care necesita deteetia pozitiei ~i a vibratiilor spatiale a unor obiecte metalice si nemetalice care produc pierdcr! In tnalta frecventa,

93

CAPITOlUl3

APLICATIl ALE CIRCUITULUI INTEGRAT ~M3900

Circuitu! integrat PM3900 contine 4 amplificatoare diferentiale de

urent (ADe) independente dar cu alimentare comuna . Ampliflcatorul ::iierential de eurent, cu reprezentarea simbollca din fig. 3.1, are ca ~arime de intrare dlferenta dintre doi curenti, iar ca marime de Iesirc , o renslune. Deoarcce raportul dintre marimca de iesire ~i marimea de intrare ;~re dimensiunea [OJ, ADC poate fi considerat l?i ca un "amplificator trans-ezistenta". In literatura de specialitate, ADC este intilnit sub denurn.rea .,amplificator operational Norton" sau simplu "amplificator Norton"

Schema bloc prlncipiala a amplificatorului diferentlal de eurent t·"te ';rezentatii in fig. 3.2, b. iar in fig. 3.2. a este data capsula DIL14 cu r.tfic:ltiile pinilor.

Oglinda de curent cu T4 si D, are rol de repetor de curent it ~i rr-;;lizeaza in baza tranzistorului TI curentul de cornanda

. .-.+

'm=lJ -(1

,\;npHfkarea de tensiune este realizata cu tranzistorul Tl pe prtncipiul totul pe un etaj". TI prezinta deci sarcina activa - sursa de curont ,r,! ~-, :::00 ttA· Tranzistorul T2• in montaj de repetor pe ernitor, are rol u ' de separare a sarcinii de colectorullui T1, pentru a ",,' ;~',;.-:tine amplificarea de tensiune rldlcata a acestuia.

Ampliftcarea totals de curont Pl·~2. este mid , .,» -'"'ltru un amplificator de curent l?i de aeeea se int"!C3- leaza intre TI l?i T2 tranztstorul pnp T~, rare duo f' la cresterea amplificarii totale de curent pinii la 10" Datorita lui T:>., rezistenta de sarcina se reflecta in coiectorul lui Tt multiplicata cu aproximativ ~2~3. deoarece sursa de eurent [Qr debiteaza, practic, intregul sau ;"urent in baza tranzistorului T~. Cresterea valorii rcztstentei dinarnice in colectorul lui Tt permlte aunz-rea

I'fl. :U. Reprezen~aTea amplificatonlul dlferential

de curent.

IN? •

13 IN3-

r-------

Ar~pU~cATOR [)IFERENTIAI.

I I:E CURENT t AOCI

I I

14 ·E --,

ESIRE 1

lESIRE t;

I - 11 0_

T2 I 1

I

r 14. 9JOl

'__-1~-o5

Ut-

I Ul

mAt '-----t I

[N3-

IN1-

IESIRE3

13.8.'11, 'i

, .--

12.1'].13)

I

I

L- _

d

b

1/" :!.:? Schema bloc a unul ampllficator ~i conex1unUe 18 capsulA ale integratulw

~O.

''lor arnpllficari mari de tensiune {cca 70 dB).·Compensarea caracteristidi f:-ec\'enta se face cu un condensator integrat C=3 pF.

Excursia maxima de tensiune la iesire este limitatA de intrarea in sa':lr3tie a sursei de curent 102 l?i de tensiunea de polarizare a tranzistorulul valoarea ei este

tLtrnar=E~'-l [V].

(3.2)

'-;msillnea minima de Iesire este tensiunea pe sursa de curent 102 in sa·'.lratie ~i are valoarea Utmla=O,l [V].

Caracteristicile electrice prin ci pale ale amplificatorului Norton .~:i!!ilJ

- tensiunea de alimentare E+= +4 V +36 V,

-- curentul absorbit de 1a sursa de alimentare de capsula cu R, = co

~ t o.rte Iesirile, pentru E = 15 V tipic 6 mA,

- amplificarea de tensiune la H. ~= eosi f = 100 Hz tipic 8 :ZOO

-- Irecventa de taiere la ctstig unitar 2,5 MHz,

- viteza de crestere a tensiunii de Iesire (slew-rate) ... 0,5 V!lJ..~.

- curentul depolarizare la intrare . . jl n= 30 nA.

in fig. 3.3 sint reprezentate caracteristicile translmpedanta ale ampli~kCltf)rului diferential de curent din ~M3900 pentru doua tensiuni uzual .. alirnentare, E+ = + 15 V ~i E'" = + 30 V. ~i pentru valoarea Iirnita a I~-

-istentel de sarcina, R.= 00 .

Din convergenta caracteristicilor se observa utilitatea definirii unui rurent de polarizare I B (curentul de polarizare 181 al tranzistorulut din fig. 3.2. b) corespunzator tensiunii minime de lesire, practic independent di- sarcina sl de tensiunea de alimentare. Valoaroa tipk! a curentului 1/1

Uema. V
4 e·]'5V
R~ .. ,,,
2
8 \
\
6
b r-,
o 102 "03 1)4 'I'P "lP iO f [H z]

FIg. 3.3. CaracterisUcile transimpedanta, ale amplificatorului diferentIal de curent.

Fig. 3.4. Diagrama tensiune de iel;ire slnusoldala nedeformata - frecven1!.

este de 30 nA; 0 variatie a diferentel I B= i 1 -i t = 10 nA .-:-30 nA asigura explorarea intregului domeniu al tensiunii de ieslre.

Din fig. 3.4, care prezinta tensiunea disponibiHi la ieslre in functie de frecventa, se determina frecventa semnalului maxim nedistorsionat, {Oltlas= 2 kHz, ~i excursia de tensiune disponlblla in semnal nedistorsionat la fo>fo11lu

fiR U.m= 2·n·(o·

(3.3)

Amplifieatorul Norton este un circuit mai putin obisnuit ca mod de utilizare !1i ea perforrnante. Pretul redus pe amplificator, eonsumul mic de putere de la sursele de alirnentare, rnarea sa versatilitate recomanda circuitul integrat ~M3900 pentru aplicatil in care se dispune de 0 singura sursa de alimentare. Aplicatiile sale necesita rezisterrte de valorl mari (ceea ce este avantajos in prlvinta puterii consumate) ~i a unor valori mici pentru eventualele condensatoare din scheme. Trebuie, insa, multa atentie la influenta mare pe care 0 are asupra amplifieatorului capacitatile parazite.

3.1. APLICATIl IN CURENT CONTINUU

S-a prezentat anterior structura sl Iunctionarea amplificatorului diferential de curent din~M3900 (Norton). In literatura de specialitate [76, 7] se prezinta 0 gama larga de aplicatii, in special in curent alternativ.

UtiIizarea in eurent continuu a amplificatorului Norton Implica 0 serie de probleme legate de dificultatea obtinerii unei tensiuni nule la Iesire

96

pentru 0 tensiune nula la intrare, deci, a unei tensiuni de offset. raper-tats lei intrare, mica.

In unele aplicatii mai putin pretentioase se pot imagina conf igur atil de circuite in eurent eontinuu asernanatoare eu cele ee utilizeaza amnlifi-

catoare operationale. .

3.1.1. AMPLIFICATORUL SUMATOR

o prima varianta de amplifieator sumator este cea d4J, fig. 3.5. p" baza sehemei eehivalente din fig. 3.6 se paate deduce usor relatia Q~ calcul J)f>ntru V.

(3 -I)

In practica se folosesc, de obicei, ponderl egale pentru [J I ~I U.,

(N H2 = R/) : deci, avem 0 relatie mai simp18 :

U.= ;. (U2-U1)+U.

este aproximativ 0,5 V !!i reprezinti tensiunea baza-e.itor a ce lor d,",u.~ ne nztstoare de la in .. arile aJIlplificatorului.

In varianta prezentai!, c:ircuitul se alimen~aza de la 0 slngura sursa de tensiune continua, + B, cu valori mtre 15 V ~i 30 V.

Dezavantajul principlll. este prezenta tensiunii de offset la iesire, egai~ (U U 1). Relatia (3.5) este adsvarata pentru tensiunl de lntrare f5 2 ~ rJ 'J 51 i.J~-UI=>O .

.: \ vantajele principale stnt simplitatea ~i posibilltatea de prel ucrare a .mor tensiuni de intrare mult mai marl dedt tensiunea de altrnentare. prh:l

V,

R

u,~)~

Fig. 3.S. ScheIIIa ~ ... tI • circultulul ella Ila. S.! eu co.vente.

rIg. 3.5. AmplificatOl'-sumator an tfM3900.

If

alegerea corespunzatoare a rezistentelor Rl !li R2. 0 dimensionare aproximatlva se poate face cu relatiile :

R1 .. ,.= UW4Z-0,5 [kQ] (3.6)
0,1-0,'
Ramt.= VulA.r-O,5 [kQ] (3.7)
0,1-0.2 Daca se a1ege varianta CU, Rl =R2, din (3.6) ~i 3.7) se ia valoarea cea mai mare. Valorile uzuale sint cuprinse intre 100 kQ-l MQ. In varianta clnd tensiunile UI f?i U2 sint fixe, rezlstenta R2 se va dimensiona eu relatia :

U. r.

R2 = 10-3 {k~,,].

(3.8)

pentru ca oglinda de curent lucreaza optim (transfer unitar) la un curent de 10 (1A.

In fig. 3.7 se prezinta 0 schema concreta utilfzabila in aplicatia de conversie de domeniu a unei tensiuni continue.

Dezavantajul offsetului 1a iesire este eliminat In circuitul din fig. 3.8.

Folosind relatia (3.5) se poate deduce usor tensiunea de Iesire u.·,·~n

(3.9)

ftelatia (3.9) este verificata pentru tensiuni U2~U/J ~ U2+UI:>0.

Alimentind arnplifica.torul Norton cu doua surse de tensiune simetrice ( + E ~i -E), se poate realiza 0 conflguratie de amplificator eu tensiune de Ieslro nula pentru 0 tensiune de intrare nula.

Circuitul de polarizare este eel din fig. 3.9. Se poate rita usor di potentialul punctului A este zero si tensiunea de Ieslre Us este nula. Dioda

1M

•. , 98

FIg. 3.1. Circuit ampUficator cu CODversle de domen1u.

FIg. 3.8. AIIlpUflcator-sumator cu ellmlnarea offsetulUl..

R

R, 20Clk

, I

L __

Fig. 3.9. Allmentarea de la douA surse slmetrice de tensiune continua a iDtegratului PM3900.

Fig. 3.10. Arnplfficator-suruator eli ~M3900 alirnentat de la d.-,u:"i ~"rsl' slrnetrtce,

D, contribute la marirea stabllitati! polarlzarii la variatii de temperatura. La realizarea practicii se va respecta riguros egalitatea RI r?2~" R3. Potentiometrul P permite compensarea eventualelor diferente, ajustlnd la zero tensiunea de Ieslre (reallzeaza "echilibrarea").

Pe baza schemei anterioare, in fig. 3.10 este prezentat un surnatorinversor cu doua intrari. Se observa adaptarea ca bema de intrare inverscare a punctului A (de potential zero) din fig. 3.9. Pentru alte valor! decit cele din fig. 3:10, tensiunea de ieslre se poate calcula cu rclatia

Uo= -(;. U1+ ;. Vz). (3.10)

Relatia (3.10) este adevarata pentrn tensiuni de intrare negative, pozitive sau oriee combinatle tntre ele.

3.1.2. CONVERTOARE TENSIUNE-CURENT, CURE .. ,tT-TENSJUNE

o combinatie Intre un amplificator Norton ~ un tranzistor bipolar permite realizarea unui circuit simplu sursa de curent comandata In tensiune. Sint doua configurati! posibile in functie de sensul eurcntalui de ieslre.

In fig. 3.lleste prezentata 0 schema practica de convertor tonsiunecurent, cu borna a rezlstentel de sarcina conectata la masa (sau eventual la o sursa de tensiune negativa).

99

Fig. 3.11. Sursa de curen t comandata in tensiune ell rezis«-nta de sarcina conectabtla [il

masa ,

r:unqia de transfer a convertorului tensiune curent este

I, J

U, =n-

, '>;,1"11 v xornplu l concrct d i n fig. 3.11

./0_ = I ! ~!~I

I.', I v .

(1 III

(3 1 L-;

'. 'dual"'£! maxima a rezistentei de sarcina, R" este deternunata de valoares '.,xirna·a curentului I,. a tensiunii de alimentare +E si eventual de va" .• n. .... sursei de tensiune negativa -E'. Daca se dau l , + E. - E'. rezis- 1tOl de sarcina maxima se poate calcula cu relatia

(3 13)

'JP'i<' U 0 .. este tensiunea la limita regiunii de saturarie a tranzrs.TJiui T (0.7 V).

Domcniul adrnis al tensiunilor de intrareeste euprins Intre 0 ~i e ;,juan' maxima pozf tiva dcterminata de valoarea maxima a curentului I •. ·,dorm relutiei (3.11).

In fig. 3.1:! este implementata 0 sursa de curent, cu sensulcurentului

nn rczlstenta de sarcina inversat fata de cea anterioara, Pentru polari.area corecta a tranzistorului T, 0 borna a rezistentei de sarcina se conecI ... aza La + E sau, eventual, Ia 0 alta sursa de tensiune pozitlva. Relatia :e-n~iUrlt'-('Llrent este idcnttca cu cea prezentata anterior.

Valoarea maxima. a rezistentei de sarcina se caleuleaza eu relati a 13.13), unde se pune E' = 0 V.

Ideea unui convertor curent-tensiune este data. de principiul de func.ronare al amplificatorului Norton (cornanda in curent la intrare).

o prima configuratie este prezentata in fig. 3.13. Se poate deduct' '/,;>or Iunctia de transfer curent-tensiune care are forma

ff.= I,.R.

(3.141