Sunteți pe pagina 1din 21

Colegiul Tehnic Energetic Ramnicu Valcea

Proiect pentru examenul de certificare a Calificarii profesionale NIVEL 3

SPECIALIZAREA: Tehnician in automatizari

ELEV: Vlad Stefan-Alin

INDRUMATOR: Ing. Popescu Monica

CLASA: a XII-a B

Traductoare de debit
CUPRINS:

Argument........................... ........................................pag 1 Capitolul 1. Notiuni generale.......................pag 4 6 Capitolul 2. Caracteristici generale..........................pag 6 7 Capitolul 3. Clasificarea traductoarelor...................pag 7 8 Capitolul 4.Traductoare de debit..............................pag 9 21 4.1 Notiuni generale.................................pag 9 - 10 4.2 Exemple de traductoare de debit........pag 10 - 11 4.3 Traductoare cu diafragma..pag 12 - 17 4.4 Traductoare rotametrice.....................pag 17 - 21

Argument

Electronica si automatizari cuvinte cu rezonanta vasta in lume joaca un rol de frunte si ca ramura industriala se situeaza prioritar in domeniile de varf ale dezvoltarii, intrunind sufragii unanime privind investitiile materiale si pregatirea profesionala. In viata de zi cu zi fiecare persoana utilizeaza aparatura audiovideo, aparate electrocasnice si multe alte tipuri de aparate fara de care viata fiecaruia dintre noi nu ar mai avea farmec. Fiecare dintre aceste produse prezinta in componenta lor elemente de circuit electronice cu un grad de dificultate mai mic sau mai mare. Electronica si automatizari este un domeniu in crestere contino, crestere in tara noastra mai ales in industria constructoare de masini, de exmplu calculatoarele de bord sau roboti industriali sint doua argumente foarte bune pentru care merita sa fi electronist si bine inteles sunt multe altele dar nu necesita sa fie enumerate pentru ca sunt foarte cunoscute si mai ales oameni care sunt specializati in acest domeniu, meseria de electronist necesita multa rabdare si mult devotament si asta pentru ca mereu iese ceva nou, inovator, piesele vechi sunt devansate de tehnologie in fiecare an iar noi electronisti de meserie o sa ajungem sa facem doar munca de supraveghere daca nu de pe acum se intampla asa, o sa ajunga si tara noastra la aceasta tehnologie dar in cativa ani, oricum in viitorul apropriat, pentru ca tara noastra este un teren necultivat in mediul afacerilor.

Traductoare
1. Notiuni Generale
In scopul masurarii marimilor fizice ce intervin intr-un proces tehnologic, este necesara de obicei convertirea (traducerea) acestora in marimi de alta natura fizica care pot fi introduse cu usurinta intr-un circuit de automatizare (de exemplu, o temperatura poate sa influenteze un circuit de automatizare numai daca este convertita (tradusa) intr-o tensiune electrica proportionala sau dependenta de temperatura respectiva) Elementul care permite convertirea (traducerea) undei marimi fizzice (de obicei neelectrica) intr-o alta marime fizica (de obicei electrica) dependenta de prima, in scopul introducerii acesteia intr-un circuit de automatizare se numeste traductor. Se numeste traductor acel element al SRA care realizeaza convertirea unei marimi fizice -- de obicei neelectrica -- in marime de alta natura fizica -- de obicei electrica -- proportionala cu prima sau dependenta de aceasta, in scopul utilizarii intr-un sistem de automatizare. In structura traductoarelor se intalnes, in general, o serie de subelemente consecutive, ca de exemplu: convertoare, elemente senibile, adaptoare etc. Dupa cum v-a reiesi din exemplele urmatoare, structura generala a traductoarelor este foarte
4

diferita de la un tip de traductor la altul, cuprizand unul, doua, sau mai multe convertoare conectate in serie. In majoritatea cazurilor, structura generala a unui traductor este urmatoarea:

Marimea de la intrarea i (eprezentand valori de temperatura, presiune, forta, turatie,nivel etc.) este convertita (tradusa) de catre elementul sensibil ES intr-o marime indermediara l (de exemplu o deplasare liniara, o rotatie etc.) care se aplica adaptorului AD (convertorul de iesire). Aceasta transforma marimea l in marime de iesire y, de obicei de natura electrica (tensiune, curent, rezistenta, idunctanta etc.), ce poate fi observata sau prelucrata mai usor in circuitul de reglare. Convertoru (adaptorul) de iesire are totodata rolul de a realiza si o adaptare cu celelalte elemente din cadrul SRA. In cazul particular al SRA unificate (sisteme cu semnal standard, atat ca natura, cat si ca nivel) de exemplu, sistemul unificat E-IEA cu componente electronice discrete de tip serie sau sistemul SRA cu circuite integrate, fabricate in tara adaptoarele au rolul de a converti o marime de iesire oarecare intr-un semnal unificat (de exemplu semnalul de curent unificat: 2-10 mA c.c. sau respectiv, 4-20 mA c.c., sau pentru reglarile fluidice ce-l de presiune unificata: 0,2-1 daN/cm).

De obicei adaptorul cuprinde si sursa de energie SE necesara pentru convertire marimii indermediare l in marimea dorita la iesire y.

2. Caracteristici generale ale traductoarelor


Indiferent de tipul traductorului utilizat, se pot stabili urmtoarele caracteristici generale, valabile pentru orice traductor: natura fizic a mrimilor de intrare i de ieire (curent, tensiune electric, rezisten electric, presiune, temperatur, debit, nivel, etc.); puterea consumat la intrare ( de obicei o putere mic sau foarte mic, de ordinul ctorva wai sau miliwai sau chiar mai puin). Consumul propriu fiind, de regul, neglijabil, nseamn c puterea transmis elementului urmtor este insuficient pentru a determina o acionare; de aceea, n schemele de automatizare, un traductor este urmat, aproape ntotdeauna, de un amplificator; caracteristica static a traductorului, care reprezint grafic dependena xe=f(xi) dintre mrimile de ieire, respectiv de intrare ale traductorului . Dupa tipul traductorului, aceast variaie poate reprezenta o funcie liniar sau neliniar, continuu sau discontinuu (cu valori discrete); domeniul de msurare, definit de pragurile superioare de sensibilitate xi max i xe max i de cele inferioare xi min i xe min panta absolut (sau sensibilitatea) Ka, reprezentnd raportul dintre variaiile mrimilor de ieire xe, respective de intrare xi :Ka=xe/xi; panta medie (Km), reprezentnd coeficientul unghiular (panta) dreptei care aproximeaz

caracteristica static real a traductorului : Km=tg Ka.

3. Clasificarea traductoarelor
ntruct circuitele de automatizare cel mai des folosite sunt de natur electric, mrimea de ieire a traductoarelor electric. Clasificarea traductoarelor poate fi fcut n funcie de natura mrimii de ieire xe sau n funie de natura mrimii de intrare xi.
n funcie de natura mrimii electrice de la

este

aproape

exclusiv

de

natur

ieire xe se deosebesc:
-

traductoare parametrice, la care mrimea msurat este transformat ntr-un parametru de circuit electric (rezistena, inductana sau capacitatea). Traductoarele parametrice se mpart, la rndul lor, n: traductoare rezistive, traductoare inductive, traductoare capacitive i traductoare fotoelectrice; traductoare generatoare, la care mrimea msurat este transformat ntr-o tensiune electromotoare, a crei valoare depinde de valoarea mrimii
7

respective (de inducie, sincrone, piezoelectrice, termoelectrice).


n funcie de natura mrimii aplicate la

intrare (xe) se disting: - traductoare de mrimi neelectrice (temperatur, deplasare, debit, vitez, presiune etc.);
-

traductoare de mrimi electrice (curent, frecven, putere, faz etc.). n practic, traductoarele sunt definite pe baza

ambelor criterii artate mai sus (de exemplu, traductor parametric rezistiv de temperatur).
n

funcie

de

domeniul

de

variaie

al

mrimii de ieire, traductoarele se clasific n:


-

traductoare unificate la care mrimea de ieire

reprezint un semnal unificat electric (2-10 mA sau 4-20 mA), sau pneumatic (0,2-1 kgf/cm2); aceste traductoare se utilizeaz n sistemele de reglare automat cu elemente unificate;
-

traductoare neunificate.

4.Traductoare de debit
4.1.Notiuni generale
8

Debitul de fluid Q (m3/s) reprezint cantitatea de fluid A (m3) ce printr-o conduct n unitatea de timp t (s): Considernd o seciune de arie dat S (m2) prin care fluidul trece viteza v (m/s), debitul de fluid se mai poate exprima i prin relaia: Aparatul pentru msurarea debitului poart denumirea general de debimetru. n sistemul internaional de uniti de msur pentru debit snt adoptate urmtoarele uniti: metrul cub pe secund (ITI3/S) debitul volumic; kilograme pe secund (kg/s) debitul masic; newton pe secund (N/s) debitul de greutate. O unitate practic pentru debitul de Volum este i metrul cub pe or (m3/h). Din relaia (2) se constat c, deoarece ntr-un anumit punct (seciune) al conductei aria seciunii este constant, rezult c ntre debi unui fluid i viteza sa ntr-o seciune dat este o strict proporionalitate. Aadar, msurarea debitului sau vitezei unui fluid este practic acelai lucru, ntre valorile celor dou mrimi neexistnd dect un factor de proporionalitate (de scar). Pe de alt parte; conform legii lui Bernoulli, cderea de presiune static AP pe o strangulare a seciunii conductei (rezisten hidraulic sau pneumatic) depinde de ptratul vitezei fluidului:

Q=y(m3/s) (1)

Q=vS(m3/s) (2)

AP=K0v2
In consecin, prin msurarea diferenei de presiune pe o asemenea rezisten hidraulic sau pneumatic se poate determina valoarea vitezei respectiv a debitului fluidului respectiv.
9

In sfrit, prin nsumarea n timp a debitului Q de fluid se obin cantitatea total D (m3) de fluid ce traverseaz conducta n timpul t0:

Aparatul care realizeaza o asemenea integrare (insumare) poarta denumirea generala de contor. OBSERVATIE:Debitul total se poate exprima in metri cubi (volumic) ,kilograme (masic) sau Newtoni (de greutate)

4.2.Cateva exemple simple de Traductoare de debit Traductorul de debit cu palet Se obine prin montarea unei palete pe direcia de curgere a fluidului.

Funcionare: Datorit curgerii fluidului, asupra paletei acioneaz o for care o rotete n jurul articulaiei, rotire care este pus n eviden printr-un traductor de deplasare unghiular; cu ct fora este mai mare, cu att unghiul este mai mare. Deplasarea paletei n mediul conductor lichid aflat sub aciunea unui cmp magnetic produce, conform legii induciei
10

electromagnetice, o tensiune electromotoare proporional cu viteza de deplasare a lichidului prin conduct. Dezavantaje : msurarea modific debitul de curgere a fluidului iar informaia care se obine este nsoit de erori. Traductorul electromagnetic de debit Schema de principiu a unui astfel de traductor este urmtoarea:
electrod (metalic)

v S V H
E1

N
pol magnetic (al unui electromagnet)

E2

~
D

tub izolator (conduct de curgere)

~U

Indicaia voltmetrului V este proporional cu viteza de curgere, deci cu debitul fluidului. Msurtorile nu sunt influenate de vscozitatea fluidului, densitatea sau conductibilitatea acestuia i nici de modul de curgere laminar sau turbulent. Precizia de msurare este de 1% la lichide cu o conductibilitate minim de 100 S/cm i viteze ntre 0 1 m/s pn la 10 m/s.

11

4.3. TRADUCTOARE DEBITMETRICE CU DIAFRAGM Aceste aparate au o seciune constant de curgere i o cdere variabil de presiune creat artificial printr-o strangulare hidraulic (pneumatic). Dispozitivele de strangulare pot fi de mai multe feluri, n funcie de viteza absolut a fluidului i de viscozitatea sa dinamic. In majoritatea cazurilor se folosesc diafragme i, mai rar, duze, tuburi Venturi etc. Corespondena dintre cderea de presiune pe diafragm (fig.a.) i vitez (debit) se stabilete pe baza legii lui Bernoulli i a legii continuitii materiei. Aplicnd aceste legi la o seciune 1 nainte de diafragm i o seciune 2 de dup diafragm i neglijnd pierderile prin frecare i turbionari care se formeaz n jurul diafragmei, rezult (fig.b.)

12

Si

unde P1,1,1,S1 reprezint respectiv: presiunea, viteza medie de curgere, greutatea specific i aria seciunii fluidului nainte de diafragm (seciunea 1), iar P2,2,2 i S2 aceleai mrimi dup diafragm (seciunea 2). Inlocuind 1 din prima relatie in relatia a doua si explicitand pe 2,se obtine: (1)

S-a stabilit experimental c seciunea S 2 depinde de aceea a diafragmei S0 cu un factor de proporionalitate (<l):

S2=S0
i notnd cu m raportul:

m=S0/S1
se obtine in definitiv pentru viteza expresia:

2 a fluidului

13

(2)

Cunoscnd viteza de curgere v 2 n seciunea 2 se deduce uor expresia debitului volumic: (3)

Relaiile de mai sus sunt valabile bineneles pentru fluidele compresibile, n spe pentru gaze i vapori, la care 12 ; n cazul lichidelor ( 1 = 2 = ) relaiile de mai sus capt forme mai simple:

(4) respectiv:
14

(5)

In practic, presiunile P1 i P2 se msoar n imediata vecintate a diafragmei (orificiile a1, i a2), astfel c se determin. n realitate P01 i P 02 puin diferite de P1 i P2, Din figura (fig.b.),se observ c ambele presiuni msurate (P01 i P 02 ) snt ceva mai mari, ns diferena P01 - P02 este aproximativ aceeai cu P1-P2,fapt care conduce la erori neglijabile. Relaia (5) se poate scrie sub form simpl:

In care : este o constanta numita coeficient de debit ,iar P este

presiunea diferentiala. In practic, relaia de mai sus este corectat printr-o serie de factori numerici care iri seam de pierderile prin frecare n diafragm, de curenii turbionari, de neuniformitatea vitezei de curgere n seciune, de factorul adiabatic al fluxului gazos etc. Conform relaiilor de mai sus , pentru a msura debitul (viteza) unui fluid este necesar utilizarea
15

manometrelor difereniale sau a traductoarelor difereniale de presiune. In figura de mai jos snt reprezentate dou variante de msurare a debitului unui lichid folosind o diafragm D i manometrul diferenial MD plasat deasupra conductei (fig.a), respectiv sub conduct (fig.b).

Pentru separarea gazelor, care s-ar infiltra n sistemul de msurare, snt prevzute dou separatoare de gaz SG, precum i dou vase de separare VS coninand un

16

lichid de protecie care separ un eventual lichid corosiv din conduct. In cazul msurrii debitului de lichide mai uoare dect lichidul de protecie, acest lichid umple partea inferioar a vaselor de separare, iar n caz contrar acesta umple partea superioara. In scopul msurrii automate a debitului, precum i a realizrii buclelor de reglare a debitului, se pot folosi traductoare de presiune diferenial. 4.4.Traductoare rotametrice La baza funcionrii acestor aparate, numite i traductoare cu strangulare variabil, st principiul echilibrrii forei gravitaionale (greutatea) a unui imersor cu for ascensional, provocat de o cdere de presiune care trebuie meninut constant, i care depinde de viteza de deplasare vertical a unui fluid. Rotametrele sunt formate dintr-un tub tronconic T n interiorul cruia se afl un imersor I ridicat de curentul de fluid ascendent. Nivelul de ridicare al imersorului va fi cu att mai mare, cu ct viteza (debitul) fluidului prin tub este mai mare. Se observ c, cu ct imersorul este ridicat mai sus, seciunea de trecere a fluidului (strangulaia) crete, deci aria acestei seciuni reflect viteza fluidului prin rotametru. Scara gradat paralel cu tubul tronconic care este transparent permite citirea direct a vitezei lichidului. Neglijnd fora de antrenare mecanic prin frecare, fora ascensional Fa a imersorului va fi :

Fa=Si(P1-P2),
n care:
17

Si este seciunea transversal de trecere a

fluidului; P1-P2 este cderea de presiune pe strangulaie.


Imersorul este supus greutii proprii date de

fora Fg:

Fg=Vi(i-f)
n care: Vi este volumul imersorului; i,f snt greutile specifice ale imersorului, respectiv ale fluidului. Prin egalarea celor dou fore (Fa=Fg) i innd seam de relaia de dependen a vitezei v n funcie de cderea de presiune pe seciunea inelar, se obine in final:

,unde K0 este o constanta de proportionalitate. Principiul de functionare a unui rotametru Rotametrele sunt aparate utilizate pentru masurarea debitului lichidelor si gazelor pe baza deplasarii unui plutitor in interiorul unui tub tronconic gradat, dispus vertical cu sectiunea mica jos, prin care circula fluidul de masurat. Rotametrul este un debitmetru cu diferenta constanta de presiune si plutitor rotativ. Se utilizeaza
18

mult in medicina, laboratoare, industria alimentara, dar in special in industria petrochimica si oriunde trebuie controlate continuu debitele de lichide sau gaze.

Componentele rotametrului sunt tubul tronconic si plutitorul (flotorul, imersorul). Tubul tronconic, se construieste din sticla, la tipul de baza al rotametrelor unde plutitorul este vizibil, sau din metal la aparatele cu plutitor cu prelungitor sau cu transmiterea indicatiilor la distanta. Limitele maxime de presiune si temperatura (la rotametrele cu tubul din sticla) sunt pana la 5 kgf/cm2 (5.105N/m2) si 1000C. Tuburile metalice pot fi proiectate sa reziste la orice valoare uzuala a presiunii si temperaturii. Procesul de fabricatie a fost imbunatatit substantial si astfel s-au obtinut tuburi interschimbabile a caror diametre interioare sunt in tolerante de 0,1%.
19

Putitorul, se afla in interiorul tubului, avand o forma cilindrica sau reprezentand o imbinare de mai multe tronsoane de forma cilindrica de diferite diametre. Diametrul maxim al plutitorului trebuie sa fie mai mic decat diametrul interior al tubului, deoarece el trebuie sa se deplaseze liber pe toata inaltimea tubului. Forma si materialul plutitorului se aleg in functie de proprietatile mediului masurat si valorile de debit pe care trebuie sa le indice aparatul. Greutatea plutitorului (materialul din care este construit) determina limita superioara de masurare a aparatului. Materialul din care se construieste plutitorul trebuie sa reziste impotriva coroziunii fluidului al carui debit se masoara putand fi: otel inoxidabil, plumb, aluminiu, bronz, ebonita, masa plastica etc. Ele se pot executa pline sau goale in interior, pentru eventualele modificari ulterioare ale masei. Cele mai raspandite forme de plutitoare sunt:

plutitorul normal (plin sau gol in interior) este des intalnit la rotametrele cu tub din sticla; plutitorul ajutaj se foloseste atunci cand fluidul al carui debit se masoara are o curgere in regim turbulent sau cantitatea de fluid care trebuie sa treaca prin tub este prea mare fata de sectiunea de trecere pe care o ofera spatiul liber dintre plutitor si tub; plutitorul cu fascicul dublu se utilizeaza in fluidele ce au o curgere in regim turbulent, avand calitatea ca revin pe axa de simetrie aproape imediat dupa abatere; plutitorul combinat este o combinatie intre plutitorul ajutaj si cel cu fascicul dublu.

Plutitoarele pot avea in partea superioara niste fante (santuri) care le imprima o miscare de rotatie ce le mentine pe axa de simetrie a tubului. Rotatia are ca
20

efect plasarea plutitorului in centrul curentului si astfel nu atinge peretele tubului. Dirijarea plutitoarelor grele se face printr-o tija de ghidare dispusa in mijlocul tubului, la rotametrele mari.

21