PROBLEME TERMOTEHNICĂ

1. Ciclul Rankine cu supraîncălzire

O instalație cu turbină cu abur funcționează după ciclul Rankine cu supraîncălzire, unde se
cunosc următoarele mărimi:
- temperatura aburului la intrarea în turbină: t1 = 550 C;
- presiunea aburului la intrarea în turbină: p1 = 190 bar;
- presiunea aburului la ieșirea din turbină: p2 = 0,06 bar;
- debitul masic de abur: m = 500 t/h;
- randamentul intern la turbinei: iT = 0,9;
- temperatura apei de răcire la intrarea în condensator: tc1 = 15 C;
- temperatura apei de răcire la ieșirea din condensator: tc2 = 25 C;
- suprafața de schimb de căldură dintre apa de răcire și condensator: Sc = 104 m2;
Cerințe:

a) Să se calculeze randamentul instalației, i;

b) Să se calculeze puterea mecanică a turbinei, PT;
c) Să se calculeze titlul aburului în starea 2i, x2i;
d) Să se calculeze coeficientul convectiv mediu de transfer de căldură dintre apa de răcire și
suprafața de schimb de căldură a condensatorului, .
Ipoteze:
- suprafața de schimb de căldură a condensatorului are temperatura egală cu temperatura
aburului în procesul de condensare;
- pentru calculul coeficientului convectiv mediu se folosește temperatura medie (media
aritmetică) dintre temperatura la intrare și cea de la ieșire a aperi de răcire.

1
 Fig. 1. Ciclul Rankine cu supraîncălzire în diagrama T-s

Pasul 1. Determinarea mărimilor de interes folosind programul MINI-Refprop.

Deschidem programul MINI-Refprop și facem următoarele setări necesare:
- Options (Opțiuni) → Units (Unități) și schimbăm unitățile de măsură pentru
temperatură și presiune în C, respectiv bar, după care apăsăm OK;
- Options (Opțiuni) → Properties (Proprietăți) și ne asigurăm că avem bifate
următoarele mărimi de stare: Temperature (Temperatură), Pressure (Presiune),
Enthalpy (Entalpie), Entropy (Entropie) și Quality (Domeniu, Titlu), după care
apăsăm OK;
- Substance (Substanță, Fluid) → Pure Fluid (Fluide Pure) → Water (Apă) → OK;
- Calculate (Calculează) → Specified State Points (Puncte de Stare Specificate)
Se definesc punctele caracteristice de interes ale ciclului prin introducerea parametrilor
cunoscuți:

Pasul 2. Determinarea entalpiei în starea 2i.

Randamentul intern al turbinei se definește ca raportul dintre lucrul mecanic tehnic dezvoltat în
destinderea ireversibilă 1 – 2i și lucrul mecanic tehnic dezvoltat în destinderea ireversibilă 1 – 2r:

2
 lt12i
iT = (1)
lt12 r

Lucrul mecanic tehnic se determină conform principiului I al termodinamicii pentru sisteme

deschise. Într-un proces termodinamic oarecare de la starea inițială 1 la starea finală 2, ecuația este:

q12 − lt12 = h2 − h1 +
2
(
1 2
w2 − w12 ) + g ( z2 − z1 ) , (2)

de unde rezultă expresia lucrului mecanic tehnic:

lt12 = q12 − h2 + h1 −
2
(
1 2
w2 − w12 ) − g ( z2 − z1 ) (3)

Cum procesul de destindere este izentropic, căldura schimbată este nulă. De asemenea, pentru
aceste tipuri de sisteme, variația energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale se neglijează
în raport cu variația entalpiei. Ecuația (3) se reduce la:

lt12 = h1 − h2 (4)

Așadar, randamentul intern al turbinei este:

h1 − h2i
iT = (5)
h1 − h2 r

Rezultă că entalpia în starea 2i este:

h2i = h1 −iT ( h 1 −h2r ) (6)

După înlocuiri, rezultă.

h2i = 3407, 2 − 0,9 (3407, 2 −1961,6 ) = 2106,16kJ/kg (7)

Pasul 3. Calculul randamentului termic al instalației

Randamentul termic pentru instalația cu turbină cu abur se definește astfel:

lt12i h −h
i = = 1 2i (8)
lt 34 + q41 h1 − h3

Observație: Căldura specifică în procesele din cazan și condensator se calculează ca diferență de

entalpie. Într-un proces oarecare de la starea inițială 1 la starea finală 2, căldura specifică este:
q12 = h2 − h1 .

După înlocuiri, randamentul termic al instalației este:

h1 − h2i 3407, 2 − 2106,16
 i == = = 0,4 (9)
h1 − h3 3407, 2 − 151,58

3
 Pasul 4. Calculul puterii mecanice a turbinei
Puterea mecanică a turbinei este definită astfel:

PT = mlt12i = m ( h1 − h2i ) (10)

Transformăm debitul masic din t/h în kg/s.

 kg 
1000  
t  t  = 138,88 kg/s
m = 500   (11)
 h  3600  s 
 
h

După înlocuiri, puterea turbinei este:

PT = mlt12i = m ( h1 − h2i ) = 138,88 ( 3407, 2 − 2106,16 ) = 180700 kW (12)

Pasul 5. Determinarea titlului aburului în starea 2i

În tabelul generat cu MINI-Refprop, se adaugă pe o nouă linie starea 2i și se citește titlul
aburului. În acest caz, în starea 2i se cunosc entalpia specifică și presiunea.

Titlul aburului în starea 2i este:

x2i = 0, 809 (13)

Pasul 6. Determinarea coeficientului convectiv mediu

Fluxul termic convectiv primit de apa de răcire este:

Qar =  Sc ( ts − t ) , (14)

de unde rezultă coeficientul convectiv:

Qar
= (15)
S c ( t s − t )

Ipoteze:
- Fluxul termic cedat de abur în timpul condensării este egal cu fluxul termic primit
de apa de răcire;

4
 - temperatura suprafeței de schimb de căldură (ts) este egală cu temperatura aburului
din timpul condensării (t2i, t2r, t3);
- temperatura apei de răcire (t∞) este media aritmetică dintre temperatura apei la
intrarea în condensator și temperatura apei la ieșirea din condensator.
Fluxul termic primit de apa de răcire este:

Qar = −Q2i −3 = m ( h2i − h3 ) = 138,88 ( 2106,16 − 151,58) = 2, 71108 W (16)

Temperatura suprafeței de schimb de căldură este:

ts = t2i = t2 r = t3 = 36,159 C (17)

Temperatura medie a apei de răcire este:

tc1 + tc 2 15 + 25
t = = = 20 C (18)
2 2
Coeficientul convectiv este:

Qar 2,71108 W
= = 4 = 1677 2 (19)
Sc ( ts − t ) 10 ( 36,159 − 20 ) mK

2. Ciclul frigorific cu comprimare mecanică de vapori

O instalație frigorifică funcționează după ciclul frigorific cu comprimare mecanică de vapori.
Se cunosc următoarele date de intrare:
- agentul frigorific: R134a;
- presiunea agentului frigorific în vaporizator: p1 = p5 = 0,5 bar;
- presiunea agentului frigorific după comprimare: p2 = 10 bar;
- debitul masic de agent frigorific: m = 10 g/s;
- randamentul intern al compresorului: iC = 0,75;
- suprafața de schimb de căldură cu aerul ambiental a condensatorului: Sc = 2 m2;
- temperatura aerului ambiental: ta = 20 C.
Cerințe:

a) Să se calculeze eficiența frigorifică a instalației,  if ;

b) Să se calculeze puterea frigorifică, Q f ;
c) Să se determine temperatura agentului frigorific în starea 2i, t2i;
d) Coeficientul convectiv de transfer de căldură dintre suprafața exterioară a condensatorului
și aerul ambiental, .

Ipoteze:
- suprafața de schimb de căldură a condensatorului are temperatura egală cu temperatura
agentului frigorific în procesul de condensare;

5
 Fig. 2. Ciclul frigorific în diagrama T-s

Pasul 1. Determinarea mărimilor de interes folosind programul MINI-Refprop.

Deschidem programul MINI-Refprop și facem următoarele setări necesare:
- Options (Opțiuni) → Units (Unități) și schimbăm unitățile de măsură pentru
temperatură și presiune în C, respectiv bar, după care apăsăm OK;
- Options (Opțiuni) → Properties (Proprietăți) și ne asigurăm că avem bifate
următoarele mărimi de stare: Temperature (Temperatură), Pressure (Presiune),
Enthalpy (Entalpie), Entropy (Entropie) și Quality (Domeniu, Titlu), după care
apăsăm OK;
- Substance (Substanță, Fluid) → Pure Fluid (Fluide Pure) → R134a → OK;
- Calculate (Calculează) → Specified State Points (Puncte de Stare Specificate)
Se definesc punctele caracteristice de interes ale ciclului prin introducerea parametrilor
cunoscuți:

6
 Pasul 2. Determinarea entalpiei în starea 2i.
Randamentul intern al compresorului se definește ca raportul dintre lucrul mecanic tehnic
consumat în comprimarea reversibilă 1 – 2r și lucrul mecanic tehnic consumat în comprimarea
ireversibilă 1 – 2i:

lt12 r
iC = (1a)
lt12i

Lucrul mecanic tehnic se determină conform principiului I al termodinamicii pentru sisteme

deschise. Într-un proces termodinamic oarecare de la starea inițială 1 la starea finală 2, ecuația este:

q12 − lt12 = h2 − h1 +
2
(
1 2
w2 − w12 ) + g ( z2 − z1 ) , (2a)

de unde rezultă expresia lucrului mecanic tehnic:

lt12 = q12 − h2 + h1 −
2
(
1 2
w2 − w12 ) − g ( z2 − z1 ) (3a)

Cum procesul de comprimare este izentropic, căldura schimbată este nulă. De asemenea, pentru
aceste tipuri de sisteme, variația energiei cinetice și a energiei potențiale gravitaționale se neglijează
în raport cu variația entalpiei. Ecuația (3a) se reduce la:

lt12 = h1 − h2 (4a)

Așadar, randamentul intern al compresorului este:

h1 − h2 r
iC = (5a)
h1 − h2i

Rezultă că entalpia în starea 2i este:

h2 r − h1
h2i = + h1 (6a)
iC

După înlocuiri, rezultă.

436,37 − 373, 71
h2i = + 373, 71 = 457, 25 kJ/kg (7a)
0, 75

Pasul 3. Calculul eficienței frigorifice

Eficiența frigorifică se definește astfel:

q41 h −h
 if = = 1 4 (8a)
lt12i h2i − h1

7
Observație: Căldura specifică în procesele din cazan și condensator se calculează ca diferență de
entalpie. Într-un proces oarecare de la starea inițială 1 la starea finală 2, căldura specifică este:
q12 = h2 − h1 .

După înlocuiri, eficiența frigorifică este:

h1 − h4 373,71 − 255,5
i = = = 1,415 (9a)
h2i − h1 457, 25 − 373,71

Pasul 4. Calculul puterii frigorifice

Puterea frigorifică este definită astfel:

Q f = mq41 = m ( h1 − h4 ) (10a)

Transformăm debitul masic din g/s în kg/s.

g  kg 
m = 10  10−3   = 0, 01kg/s (11a)
s  g 

După înlocuiri, puterea frigorifică este:

Q f = mq41 = m ( h1 − h4 ) = 0,01( 373,71 − 255,5) = 1,182 kW (12a)

Pasul 5. Determinarea temperaturii agentului frigorific în starea 2i

În tabelul generat cu MINI-Refprop, se adaugă pe o nouă linie starea 2i și se citește temperatura.
În acest caz, în starea 2i se cunosc entalpia specifică și presiunea.

Temperatura în starea 2i este:

t2i = 75, 04 C (13a)

Pasul 6. Determinarea coeficientului convectiv mediu

Fluxul termic convectiv cedat de condensator este:

QC = − Sc ( ts − t ) , (14a)

8
de unde rezultă coeficientul convectiv:

QC
 =− (15a)
S c ( t s − t )

Ipoteze:
- Fluxul termic cedat de agentul frigorific în timpul condensării este egal cu fluxul
termic primit de aerul ambiental;
- temperatura suprafeței de schimb de căldură (ts) este egală cu temperatura
agentului frigorific din timpul condensării (t3);
Fluxul termic cedat de condensator este:

QC = Q2i −3 = m ( h3 − h2i ) = 0, 01( 255,5 − 457, 25) = −2, 01103 W (16a)

Temperatura suprafeței de schimb de căldură este:

ts = t3 = 39,38 C (17a)

Coeficientul convectiv este:

QC −2,01103 W
 =− =− = 51,85 2 (18a)
S c ( t s − t ) 2 ( 39,38 − 20 ) mK

O B S E R VAȚ I I
În cazul pompei de căldură, problema se rezolvă în mod similar cu problema instalației frigorifice, cu
excepția următoarelor mărimi:
- eficiența pompei de căldură:

q2i 3 h2i − h3
 PC
i
= = (19a)
lt12i h2i − h1

- puterea de încălzire a pompei de căldură:

QPC = m q2i 3 = m ( h2i − h3 ) (20a)