HISTOLOGIE SISTEMICĂ

Sistemul respirator
Traheea este compusă din mucoasă ce conţine un epiteliu pseudostratificat
cilindric ciliat, celule caliciforme şi glande sero-mucoase şi inele cartilaginoase formate
din cartilaj hialin.
Bronchiile sunt tapetate de un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, cu celule
caliciforme puţine şi glande sero-mucoase şi prezintă în perete cartilaj hialin şi muşchi
neted.
Bronchiolele au un epiteliu simplu cubo-cilindric ciliat cu absenţa celulelor
caliciforme şi prezintă în perete ţesut muscular neted şi celule Clara. Bronhiolele
extralobulare prezintă şi piese cartilaginoase incomplete (fig.1), în timp ce bronhiolele
intralobulare nu prezintă decât ţesut muscular neted (fig.2).
Bronhiola respiratorie este tapetată de un epiteliu simplu cubic ciliat cu celule
Clara şi săculeţi alveolari .
Alveolele (fig.2) sunt tapetate de de 2 tipuri de pneumocite: pneumocite tip I
(turtite, cu rol în schimbul de gaze şi care acoperă 95% din suprafaţa alveolară, dar
reprezintă ~ 40% din populaţia pneumocitelor) şi pneumocite tip II (cuboidale, ce produc
surfactant şi reprezintă ~ 60% din totalul pneumocitelor, acoperind numai 5% din
suprafaţă).
Sistemul muscular
Muşchiul striat scheletic (fig.3) pe secţiune longitudinală prezintă nuclei
periferici, striaţii transversale (miofibrile) şi nu au ramificări; pe secţiune transversală
prezintă nuclei periferici cu multă citoplasmă. Fibra musculară are câţiva cm, cu sute de
nuclei alungiţi, turtiţi, subsarcolemali şi striaţii transversale (miofibrile)
Muşchiul neted pe secţiune longitudinală are un nucleu central (fusiform) cu
aspect de “reţea”, fără striaţii; pe secţiune transversală prezintă un nucleu central şi raport
citoplasmă : nucleu scăzut. Fibra musculară are 40-200 μm, cu 1 nucleu central, alungit,
rotunjit la capete (aspect în “trabuc” – în relaxare, sau în “tirbuşon” – în contracţie).
Sistemul cardiovascular
Muşchiul striat cardiac (fig.4) pe secţiune longitudinală are un nucleu ovalar
central (cu aspect de “minge de rugby”), striaţii transversale, ramificaţii şi discuri
intercalare (joncţiuni gap), iar pe secţiune transversală are un nucleu central cu raportul
citoplasmă : nucleu crescut.
Vasele sangvine sunt constituite din 3 tunici : intima, media şi adventicea; între
intimă şi medie se află limitanta elastică internă, iar între medie şi adventice se găseşte
limitanta elastică externă. Vase sangvine pot fi de 3 tipuri: artere (elastice - de conducere,
musculare - de distribuţie, arteriole şi metaarteriole), capilare (continui - în cord,
fenestrate = cu pori - în rinichi, sau sinusoide - în ficat) şi vene (mari - venele cave,
mijlocii şi mici - vena brahială, vena poplitee, şi venule postcapilare).
Sistemul nervos central
Citoarhitectonica scoarţei cerebrale (de la suprafaţă în profunzime) este
reprezentată de: stratul molecular (plexiform), stratul granular extern, stratul piramidal
extern, stratul granular intern, stratul piramidal intern, stratul polimorf (Fig.5).
Cerebelul prezintă următoarele straturi de la exterior la interior: stratul molecular
(fibrilar), stratul granular şi stratul celulelor Purkinje (fig.6).
Tubul digestiv şi glandele anexe
 Esofagul prezintă o mucoasă cu epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat, o
submucoasă cu glande de tip mucos, muculara propria alcătuită din muşchi striat
scheletic (în 1/3 superioară), muşchi scheletic şi muşchi neted (în 1/3 medie) şi muşchi
neted (în 1/3 inferioară). Toate celelalte segmente ale tubului digestive prezintă
asemănător o mucoasă, o submucoasă, o musculară şi seroasă, în continuare fiind
prezentate numai caracteristicile histologice de diagnostic.
Stomacul se caracterizează prin absenţa celulelor caliciforme şi prezintă glande
lungi şi drepte cu cripte scurte (ce conţin celule parietale care secretă HCl şi celule
principale care secretă pepsinogen) în regiunea fundică (fig.7, 8) şi glande scurte,
sinuoase cu cripte lungi în regiunea pilorică (ce conţin celule mucoide).
Duodenul (fig.9) prezintă vilozităţi şi cripte cu celule caliciforme şi glandele
mucoase Brunner în submucoasă (tubular ramificate).
Jejunul (fig.10) prezintă vilozităţi şi cripte cu glande Lieberkuhn precum şi celule
caliciforme.
Ileonul (fig.11) are vilozităţi şi cripte cu celule caliciforme şi plăci Payer în
submucoasă.
Colonul (fig.12) are numai cripte (vilozităţile sunt absente) cu celule caliciforme
numeroase.
Vezica biliară prezintă pliuri mucoase asemănătoare vilozităţilor, tapetate de un
epiteliu simplu cilindric, fără cripte, iar celulele caliciforme sunt absente.
Ficatul are ca unitate morfologică lobulul clasic hexagonal compus din trabecule
hepatice (cordoanele Remack) ce converg spre vena centrolobulară şi spaţii porte Kiernan
cu triada lui Glieson: arteriola, venula şi ductul biliar interlobular (fig.13, 14, 15).
Pancreasul exocrin (fig.16) prezintă acini seroşi şi celule centro-acinare, iar
pancreasul endocrin (fig.17) este format de insulele Langerhans (cuiburi de celule de tip
A – secretoare de glucagon sau de tip B – secretoare de insulină).
Glandele salivare mari (fig.18) sunt reprezentate de glanda parotidă, glanda
submandibulară şi glanda sublinguală. Glanda parotidă prezintă acini seroşi, ducte striate
mari şi ţesut adipos. Sub-mandibulara prezintă acini micşti seromucoşi şi semiluna
Gianuzzi Ebner, în timp ce sublinguala are acini micşti mucoseroşi şi semiluna Gianuzzi
Ebner.
Aparatul urinar
Rinichiul prezintă zona corticală (fig.19, 20) compusă din corpusculii renali
Malpighi (glomeruli acoperiţi de capsula Bowmann) şi tubii contorţi proximali şi distali
şi zona medulară (fig.21) compusă din tubi colectori şi anse Henle.
Vezica urinară (fig.22) prezintă o mucoasă tapetată de uroteliu (epiteliu de
tranziţie) formată din stratul bazal (celule cubice), stratul celulelor în rachetă şi stratul
celulelor umbeliforme (acoperă 2-3 celule în rachetă), o submucoasă şi musculara propria
cu muşchi neted.
Aparatul genital masculin
Testiculul conţine tubi seminiferi (fig.23, 24) tapetaţi de celulele germinale:
spermatogonii (tipul A – regeneratoare şi tipul B – de diferenţiere), spermatocite (de
ordinal I şi II), spermatide şi spermatozoizi. Epididimul (fig.25) este tapetat de un epiteliu
pseudostratificat cu stereocili. Prostata este compusă din acini cu excrescenţe epiteliale şi
simpexioni şi ţesut conjunctiv cu fibre musculare netede (fig.26).
Aparatul genital feminin
 Vaginul este tapetat de un epiteliu stratificat scuamos compus din stratul bazal,
stratul parabazal, stratul intermediar şi stratul superficial şi nu conţine glande. Colul
uterin prezintă endocolul tapetat de un epiteliu cilindric înalt simplu mucinos şi exocolul
cu aceleaşi straturi ca ale epiteliului vaginal.
Endometrul este tapetat de un epiteliu cilindric simplu ce se invaginează şi
formează glandele endometriale. În faza proliferativă (estrogenică) glandele sunt drepte,
tubulare, cu stromă puţină; în faza secretorie (progesteronică) glandele sunt sinuoase cu
aspect “în dinţi de fierăstrău”.
Trompa uterină este compusă dintr-o mucoasă cu epiteliu simplu ciliat şi plici
mucoase arborescente bogate şi musculara propria cu muşchi neted.
Ovarul conţine o stromă conjunctivo-vasculară bogată şi prezintă o zonă corticală
şi o zonă medulară. Corticala ovariană conţine foliculii ovarieni: foliculul primordial
(ovocit primar cu 1 strat de celule foliculare), foliculul primar (ovocit mărit, celule
foliculare cuboidale, celule granuloase cu zona granuloasă), foliculul secundar (antrul
folicular ce apare la nivelul zonei granuloase, şi se dezvoltă teaca internă şi externă) şi
foliculul terţiar de Graaf (antrul folicular mărit cu lichid folicular ce conţine estrogeni,
ovocit secundar înconjurat de zona pellucida, cu celulele granulare care formează coroana
radiata în porţiunea superioară şi cumulus ooforus în porţiunea inferioară) (fig.27). După
ovulaţie, reminiscenţele foliculului terţiar se transformă în corp galben (format din celule
de granuloasă poligonale ce conţin luteină) (fig.28) şi care ulterior involuează spre corp
albicans pe care se depune hialin (fig.29).
Tiroida este formată din foliculi mari tapetaţi de epiteliu cubic simplu, cu coloid
în interior (fig.30).
Sistemul limfatic
Amigdalele prezintă ţesut limfoid şi epiteliu. Ganglionii limfatici (fig.31) prezintă
ţesut limfoid, ţesut conjunctiv şi sinusul marginal subcapsular. Zona corticală este
compusă din foliculi limfatici (primari şi secundari) şi conţine celule B, zona
paracorticală conţine celule T, iar zona medulară este formată din cordoane medulare cu
sinusuri medulare şi conţine macrofage. Foliculul limfatic primar (nestimulat antigenic)
este omogen şi întunect compus din limfocite mici. Foliculul limfatic secundar (fig.32)
(stimulat antigenic) conţine o zonă centrală clară – centrul folicular (compus din
centroblaste şi centrocite) şi o zonă periferică întunecată (zona de manta). Splina este
formată din pulpa albă şi pulpa roşie (fig.33, 34). Pulpa albă prezintă ţesut limfoid, ţesut
conjunctiv, corpusculi splenici Malpighi (foliculi limfatici adiacenţi unei arteriole
centrale); pulpa roşie conţine cordoanele splenice ale lui Billroth şi sinusurile venoase.
Timusul este compus din ţesut limfoid, ţesut conjunctiv şi corpusculi Hassall.
Pielea (fig.35, 36)
Epidermul cuprinde de la suprafaţă în profunzime: stratul exfoliativ, stratul cornos
(masă amorfă cu celule keratinizate fără nucleu), stratul lucidum (umbre celulare cu
nucleu picnotic sau dispărut cu citoplasmă ce conţine eleidină), stratul granulos (celule
romboidale ce conţin granule de keratohialin), stratul spinos (celule stratificate
scuamoase, poligonale cu spini = desmozomi care formează podul lui Bizzozzaro şi
stratul bazal (celule cubice dispuse pe un rând pe mebrana bazală). Dermul cuprinde
dermul papilar (superficial) şi dermul reticular (profund). Hipodermul este compus din
ţesut conjunctiv subcutanat şi ţesut adipos alb. Unitatea pilosebacee este compusă din
foliculul pilos, glanda sebacee şi muşchiul erector al firului de păr.