RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE CPR

LA LOCUL ACCIDENTULUI

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Stop cardio-circulator deces clinic incetarea functiei

cardiace si respiratorii, cu posibilitatea recuperarii ad-integrum a functiilor vitale prin resuscitare cardio-respiratorie in intervalul de 3-5 minute

Deces cerebral decerebrare

aparitia de leziuni cerebrale ireversibile, dupa 3-5 minute de la aparitia stopului cardio-respirator Nu exista semne clinice de activitate cerebrala :
Non-responsivitate la durere Absenta reflexelor nervilor cranieni : reflex pupilar abolit (pupile fixe midriatice), absenta reflexului cornean si oculocefalic

:-

Nu exista activitate electrica cerebrala pe EEG Nu exista circulatie intracerebrala la controlul angiografic sub CT Nu exista respiratie spontana, ci doar asistata

Deces absenta functiilor respiratorii, activitatii electrice cardiace si

cerebrale

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Etiologia stopului cardio-respirator

Stari terminale boli ireversibile : de regula nu se resusciteaza

Neoplasme Faze terminale din insufucienta cardiaca, pulmonara, renala, hepatica Stari septice necontrolabile

Accidente acute :

Traumatice : traumatisme craniocerebrale, toracice cu lezari miocardice cu hemopericard, alterarea functiei respiratorii, hemoragii masive Terapeutice : chirurgicale manevre socogene ca durata si amploare, exploratorii punctii, cateterisme

Alte cauze cu mecanisme diverse:

Lipotimii, iritare zone reflexogene pleurale, peritoneale Hipoglicemii severe, reactii anafilactice Ischemia acuta coronariana cu tulburari de ritm Hipovolemii acute si anemii severe cu hipovascularizatia cordului Electrocutia cu fibrilatia ventriculara Substante toxice si medicamentoase digitalice, beta stimulante adrenergice

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Diagnosticul pozitiv al stopului cardio-circulator

Absenta pulsului la arterele mari carotide si femurale Absenta zgomotelor cardiace Pierderea starii de constienta Paloare generalizata si cianoza patului unghial Midriaza maxima cu potential de revenire in aceasta faza, absenta perfuziei cerebrale fiind de 60-120 s

Evolutia stopului cardio-circulator

Evolutia spontana este catre leziuni ireversibile cerebrale, miocardice si ulterior ale celorlalte organe Evolutie in 2 timpi specifici fiecarui organ : alezional si lezional cel mai important cerebral de 3-5 min Stopul respirator survine dupa oprirea cardio-circulatorie, exceptand situatiile cand stopul respirator este primar Instalarea midriazei areactive desemneza leziuni cerebrale ireversibile

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Masuri de prim ajutor in caz de accident :

1.
-

Protectia a victimei si a salvatorului

Intreruperea curentului electric Controlul traficului rutier Stingerea incendiilor Evitarea contactului cu sangele victimei Imobilizarea cervicala Extragerea victimei cu blandete, fara a agrava leziunile traumatice Asezarea victimei pe un plan dur orizontal in decubit dorsal

Intreruperea curentului

2.
-

Examinarea victimei
Identificarea hemoragiilor externe pierderea sangvina fatala-hemoragia din femurala poate duce la exitus in 2 minute Verificarea starii de constienta ma auzi, strange-ma de mana! Verificarea respiratiei Priveste, Asculta , Simte! Verificarea circulatiei reg. carotidei si a femuralei

3.

Alertare telefon urgenta 112

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Resuscitarea cardio-respiratorie se efectueaza in 3 timpi principali

Timp 1 Masuri de Basic life support A, B, C Timp 2 - Masuri de Advanced life support D, E, F Timp 3 Masuri prelungite de sustinere a functiilor vitale G, H, I

Masuri de Basic life support A, B, C

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

A - Airway- asigurarea libertatii cailor aeriene superioare

Asezarea capului in hiperextensie Protruzia mandibulei Deschiderea gurii manual sau cu un deschizator special Control oro-faringe, vizual sau cu laringoscopul cu indepartarea secretii si corpi straini Mentinerea deschisa a cailor respiratorii prin:
Pipa orofaringiana Gueddel Intubatie oro-traheala sau nazo-traheala

Asezarea in pozitia de siguranta cand exista riscul aspiratiei gastrice sau al altor secretii decubit lateral drept, membrul pelvin decliv in flexie iar cel de deasupra in extensie, cu mana de deasupra sub obrazul decliv Manevra Heimlich mainile salvatorului stranse in regiunea epigastrica a victimei si compresii ritmice

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Masuri de Basic life support A, B, C

B Breathing respiratia artificiala

Imediat dupa eliberarea cailor respiratorii Se realizeaza cu dispozitive speciale : baloane Ruben, burdufuri respiratorii Se poate realiza cu ajutorul plamanilor resuscitatorului : Respiratia gura la gura - Mandibula ridicata cu mana stanga

Gura mentinuta deschisa cu policele Etanseitatea spatiului de contact Comprimarea narinelor intre police si indexul drept

Respiratia gura la nas mandibula este mentinuta cu

ajutorul palmei, gura resuscitatorul aplicata pe nasul bolvului, iar obrazul acopera gura bolnavului

Manevrele de respiratie obligatoriu sincronizate cu cele de masaj cardiac : 1 resuscitator 2 insuflatii ample, apoi 15 compresii toracice/80 compresii/min, 3-4 cm 2 resuscitatori 1 insuflatie de aproximativ 1000 ml la 5 compresii toracice/60 compresii/min, 3-4 cm

Masuri de Basic life support A, B, C

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

C Circulation asigurarea circulatiei, realizata prin 2 metode :

Refacerea activa si eficienta a activitatii miocardice, ce se poate obtine in primele 60s de la oprirea cordului; stimulare prin lovituri de pumn aplicate presternal, eficiente in fibrilatia ventriculara Pomparea artificiala a sangelui prin manevre de masaj cardiac extern sau intern Masaj cardiac extern efect de pompa ce pune sangele in miscare, cu asigurarea unei presiuni arteriale suficienta pentru irigarea cerebrala si coronara, iar cordul prin stimulare mecanica isi poate relua activitatea Compresie presternala in 1/3 mijlocie stern, cu podul palmei si cu toata greutatea corpului,cu o frecventa de 60-70/min Eficienta explicata prin 2 teorii

Pompa cardiaca cu compresia cordului si ejectia sangelui in aorta Pompa toracica- compresiunea toracica creste presiunea intratoracica si impinge sangele de vasele mari mediastinale

Imbunatatirea masajului prin compresie abdominala interpusa, sau vesta pneumatica

Masaj cardiac intern cand masajul extern si defibrilarea electrica

sunt ineficiente Toracotomie in spatiul IV-V ic stang Aplicarea mainii drepte (podul palmei) sub ventricolul stang Police plasat anterior Se comprima de la baza spre varf cu o frecventa de 80-100/min

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Masuri de Advanced life support D, E, F D Drugs tratamentul medicamentos

Adrenalina inotrop pozitiv cardiac, stimuleaza activitatea electrica cardiaca, dar realizeaza si vasoconstrictie periferica cu imbunatirea flux cerebral si miocardic Noradrenalina sustinere tensionala in pierderile volemice marcate cu hipotensiune severa Dopamina sustine tensiunea arteriala si asigura si o perfuzie optima in teritoriul renal si splahnic Xilina antiaritmic ventricular,administrat inainte de manevrele de defibrilare Atropina in stopul survenit prin bloc atrio-ventricular

E - Electric - Monitorizare electrocardiografica

Permite diagnosticul precis al formei de oprire cardiaca Permite diagnosticul tulburarilor de ritm Evaluarea activitatii cardiace in cursul si dupa manevrele de resuscitare

F Fibrilation Defibrilare sau stimulare electrica

In cazurile de fibrilatie ventriculara Se aplica un soc extern de 200-400W/s, precedat de administrarea de 50100mg xilina 1%, i.v.

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Masuri prelungite de sustinere a functiilor vitale G, H, I

G Gage evaluarea starii generale a pacientului

Prima evaluare se face dupa 10-15 min. Dupa 60 min., in conditiile in care cordul nu-si reia activitatea spontana si in prezenta semnelor nete de moarte cerebrala, resuscitarea se sisteaza

H Humanising resuscitation with neuron saving measures Masuri de protectie si refacere neuronala
Se adreseaza sistemului nervos si vizeaza supravietuirea neuronala in vederea recuperarii integrale Administrarea de substante barbiturice tiopental stabilizant al membranelor neuronale); manitol 20%, dexametazona (ca antiedematoase cerebrale), oxigenoterapie hiperbara

I Intensive care Metode de terapie intensiva

Masuri generale de asigurare a homeostaziei pentru recuperarea cerebrala : hiperventilatie, oxigenoterapie, corectarea pH la valori de 7,3 -7,6 , sedare, anticonvulsivante, Monitorizare cerebrala complexa LCR, EEG Masuri specifice de reanimare cerebrala : stimularea fluxului cerebral cu substante presoare de tipul dopaminei, sau stabilizatori de membrana - tiopental

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Masuri pentru controlul hemoragiilor

Mijloace de oprire a hemoragiilor externe Compresie directa

Compresie indirecta Ridicarea segmentului sangerand Bandaj compresiv Compresia prin garou Aplicatii reci

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Prognosticul evolutiei dupa resuscitarea cardio-respiratorie

Rezervat in cazul stopului cardio-circulator Procent de supravietuiri 20-40% :

Supravietuirea fara sechele resuscitare completa, cu reluarea integrala a functiilor Supravietuire cu sechele resuscitare incompleta

Prognostic dictat de mai multi parametri :

Afectiunea de baza Starea generala Starea aparatului cardio-vascular Locul si circumstantele producerii stopului Durata opririi circulatorii Rapiditatea instituirii resuscitarii Mijloacele si metodele resuscitarii

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Va Multumesc