CURS 2

Colectarea Datelor Strategii de Masurare

Colectarea Datelor Strategii de Masurare

Masurarea metoda prin care cercetatorii se folosesc sa descrie / explice / prezica fenomenul Prin masurare se stabilesc variabilele De obicei, cercetarea se face pentru a arata relatia dintre variabilele dependente si independente Variabilele trebuie sa fie: cuantificabile operationale Practic se ia o variabila din sfera teoretica sau abstracta (exemplu: pierderea in greutate a unui individ) si se cuantifica in cifre (valoarea in kg. a individului din data de . pana in data de ..) De asemenea, este important a se stabili scala de masurare in limita careia se incadreaza variabilele Exista 2 categorii de date: 1. date metrice 2. date non-metrice Date non-metrice date calitative, sunt caracteristici atribute ce nu pot fi cuantificate Date metrice date cantitative, reflecta cantitatea sau distanta Datele metrice permit sa se examineze cantitatea si magnitudinea Datele non-metrice descriu si categorizeaza

Scale de Masuratori (1)

4 categorii
1. Scale nominale Sunt scale non-metrice 2. Scale ordinale 3. Scale de interval scale metrice 4. Scale de raport / scala de proportie

1. Scale nominale

Folosite doar pentru clasificare calitativa, niciodata cantitativa Nu exista valoare / punct zero Nu se pot ordona in secventa cantitativa Nu se pot folosi in operatii matematice standard (adunare, scadere, etc) Exemple: - sex M/F
- afiliere religioasa - politica - status marital - loc de nastere - rezidenta - culoare ochi / par

Pur descriptive, nu se pot manipula matematic Deci, variabilele incluse in aceasta scala nu au valoare matematica

Scale de Masuratori (2)

2. Scala ordinala (aseaza in ordine)

Se bazeaza pe masurarea nominala Poate masura o variabila atat ca identitate cat si ca magnitudine, deci poate face o clarificare / masoara magnitudinea unor variabile in relatia cu alte variabile Foloseste concepte de: mai mult mai putin Atentie ! faptul ca are mai mult sau mai putin dintr-un atribut nu cuantifica cat de mult Astfel, nu cunoastem nimic despre diferentele dintre categorii Sunt calitative Nu se pot folosi in operatii matematice standard Exemplu pozitiile de sosire a unor alergatori intr-o cursa. Stim ca primul care a trecut linia este mai bun ca al patrulea, dar nu stim cu cat mai bine (nu folosim notiunea de timp)

Scale de Masuratori (3)

3. Scala de interval scala cantitativa

Se bazeaza pe masuratori ordinale Da informatia asupra ordinei si distantei dintre valorile variabilelor Numerele pe o scala de interval sunt la distante egale Nu exista zero absolut

se pot aduna, scadea nu se pot inmulti, imparti

Exemplu temperatura masurata in scale Celsius sau Fahrenheit

Scale de Masuratori (4)

4. Scala de proportie / de raport

Identica cu scala de interval, cu exceptia faptului ca exista zero absolut (punctul zero)
Prin aceasta, toate operatiunile matematice sunt posibile (+, -, x, :) Exemplu: sistemul monetar: nu ai bani = 0 bani, balanta zero poti aduna, scadea bani posibil inmultirea si impartirea - 10 bani reprezinta de 10 ori mai mult ca 1 leu masurarea timpului

Caracteristici Psihometrice (1)

Exemplu practic: tema de cercetare un nou tratament pentru depresie Trebuie definite cateva notiuni, si apoi masurate (cuantificate):

Ce este depresia Cum se masoara (cum se cuantifica)

Exista vreun scor sau vreun instrument care sa masoare depresia ? Exemple:

Prezenta / absenta unor simptome la anamneza, examen clinic Observatii legate de comportament sau nivel de activitate

Complex: daca se masoara si variabile, adica sa se masoare nu doar depresia la un moment dat, ci daca starea pacientelor se modifica, in sensul ameliorarii sau accentuarii depresiei 3 posibilitati, in functie de un tratament:
1. sa se amelioreze 2. sa stagneze 3. sa se deterioreze

Intervin alte variabile de masurat, care sa cuantifice (sa masoare) gradul de depresie Aceste noi variabile ar putea fi:

Reducerea simptomelor de depresie Observarea reluarii progresive a unor abilitati

Caracteristici Psihometrice (2)

Se impun 2 caracteristici ale conceptului psihometric 1. acuratetea / exactitatea 2. validitatea

1. Exactitatea (acuratetea) se refera la caracteristica ca acele masuratori sa fie stabile, peste timp, in aceleasi conditii

In esenta, orice masuratoare (scor) se compune din 2 componente:

1. Scorul adevarat = scorul care s-ar obtine daca strategiile de masurare ar fi perfecte, fara erori 2. Eroarea masurata portiunea din scor data de distorsiuni datorate unor factori adjuvanti, cum ar fi: - Cercetare insuficient precizata - Factori conjucturali - Erori in inregistrarea datelor

Cu cat eroarea masurata este mai mica cu atat scorul este mai exact

Caracteristici Psihometrice (3)

Cum ne dam seama ca o masuratoare este corecta ? Exista mai multe teste:

Retestarea exactitatii se refera la stabilitatea unor rezultate (scoruri) in timp si presupune repetarea aceluiasi test cel putin o data (de ex. la 6 luni). Cresterea intervalului de timp duce la scaderea exactitatii testului Testarea exactitatii prin metoda injumatatirii. Principii se impart componentele testului in 2 jumatati exacte, se compara rezultatele obtinute de la cele 2 subgrupe, care ar trebui sa fie foarte apropiate Aceasta metoda nu este afectata de timp Testarea exactitatii prin metoda interactiva - determina concordanta intre diferiti judecatori ai aceluiasi test

Pentru a creste exactitatea testului si a reduce erorile de masurare trebuie ca:

Strategia de masurare sa fie standardizata (sau tehnica = mod de testare) Exemplu: - doza exacta de medicament - masurarea raspunsului la test (valori biochimice) Participantii la test sa inteleaga perfect instructiunile si sa le accepte Toti cercetatorii implicati sa fie bine antrenati in efectuarea testarii Datele rezultate sa fie inregistrate corect

Caracteristici Psihometrice (4)

2. Validitatea masuratorii Se refera la ce se masoara (testeaza) si cat de bine se masoara Intrebarea fundamentala: oare testul masoara ceea ce ar trebui sa masoare ? Exactitatea (acuratetea) si validitatea unei masuratori / testari sunt interconectate

Un test nu poate fi valid daca nu este exact (validitatea implica atat ce masoara, cat si cat de bine masoara). Deci exactitatea este o componenta a validitatii Totusi, un test / strategie de masurare poate fi exact(a), fara a fi valid(a) De exemplu: - Un studiu conceput pentru a testa (masura) depresia se probeaza cu exactitatea testului prin diverse metode (de exemplu: prin retestare sau prin metoda injumatatirii), dar la o reanalizare ulterioara vedem ca simptomele se refera mai degraba la anxietate decat la depresie, desi masuratorile sunt exacte. Totusi, noi am masurat mai degraba anxietatea, deci acest test este valid pentru a masura anxietatea, nu depresia

Metode de Demonstrare a Validitatii (1)

A. Validitatea legata de continut B. Validitatea legata de criterii C. Validitatea constructiva

A. Validitatea legata de continut (1)

Cat de relevant (de mult) instrumentul sau strategia de masurare se refera la continutul cercetarii Arata daca masuratoarea / testarea se refera la elementele ce constituie analiza Deci cercetatorul isi defineste intai elementele pe care le analizeaza si care in final alcatuiesc subiectul de analiza (de exemplu: simptomele care definesc anxietatea) Exista strategii de masurare deja consacrate, dar care pot fi costisitoare (se comercializeaza) Majoritatea cercetatorilor isi dezvolta propriile strategii de masurare, dar este esential a se pastra validitatea masuratorii

Metode de Demonstrare a Validitatii (2)

A. Validitatea legata de continut (2)

De exemplu: - un cercetator este interesat sa studieze agresiunea la copii. Consulta literatura si constata ca nu exista metode preexistente de a masura agresiunea la o grupa de copii aleasa. Nu abandoneaza proiectul ci isi propune sa creeze o metoda de masurat acest comportament in primul rand agresiunea trebuie sa fie definita (sa devina ceva ce se poate masura) si stabileste ca il intereseaza agresiunea fizica. Astfel, operationalizeaza agresiunea numarand de cate ori un copil agreseaza alt copil, intr-o perioada definita de timp. Cercetatorul observa copii intr-o varietate de ipostaze si inregsitreaza frecventa comportamentului agresiv precum si circumstantele in care aceste evenimente se produc Desi nu exista date psihometrice disponibile pentru acest test, se pare ca strategia de masurare este valida

Metode de Demonstrare a Validitatii (3)

B. Validitatea legata de criterii

Judecata prin prisma criteriilor ex. alte criterii de dg. a depresiei (trezire dimineata la ora 4) In aceasta situatie, validitatea masuratorii este data prin comparatie folosind alte criterii de masurare

Aceste alte criterii de masura trebuie sa priveasca acelasi camp de interes

Exista 2 categorii:
1. Validitate data prin criterii concurente (concomitente) atunci cand masuratorile se fac concomitent si demonstreaza tema cercetarii (masoara depresia la cei deja depresivi) 2. Validitate data prin criterii in mod predictiv - atunci cand masuratorile indica depresia, care va apare in viitor

Metode de Demonstrare a Validitatii (4)

C. Validitatea constructiva

Arata masura pana la care testele sau tehnicile de masurare pot fi folositoare in acea tema teoretica (cat de mult se poate masura) Conferita de tema de cercetare (de ceea ce vrem sa demonstram sau sa construim) Arata in ce masura strategia de masurare / testul masoara o creatie teoretica (tema de cercetare) sau o trasatura Poate avea caracter convergent daca exista corespondenta pozitiva intre teme de cercetare si masuratori (direct proportional) depresie mare cand masuratorile de depresie (ex. lipsa de reactivitate) sunt mari

Poate avea caracter divergent daca exista corespondenta negativa intre ele

Exemplu masuratorile pentru depresie sunt invers proportionale cu cele care testeaza starea de fericire. Cu cat esti mai fericit, cu atat mai putin este de asteptat sa ai depresie

Alte Probleme de Luat in Discutie

Limitarea numarului de variabile (dependente si independente) care trebuie masurate

Strategiile de masurare daca sunt nou create si nu sunt unele preexistente (comerciale), trebuie sa aiba exactitate si validitate Existenta datelor in literatura privitoare la tema studiata. In majoritatea cazurilor exista literatura de referinta,studiul completand un anumit aspect. Sunt periculoase cazurile cand nu exista date publicate, strategiile de masurare sunt noi si rezultatele pot fi irelevante

Conteaza experienta cercetatorului:

Sa stie sa foloseasca teste preexistente Sa aiba cunostinte largi privind tema de cercetare

Conteaza costul cercetarii. Folosind tehnici costisitoare beneficiul scade. Costul este dependent de numarul de participanti la studiu Conteaza timpul cat dureaza o tema de cercetare. De evitat procedurile lungi si complicate

Metode de Colectare a Datelor (1)

In general, intrebarile legate de cercetare si natura variabilelor din investigatii sunt cele care dicteaza strategia de masurare pentru colectarea datelor Cele mai importante metode 1. Metoda testarii 2. Interviul 3. Estimarea globala 4. Observatia 5. Masuratori biologice

Metode de Colectare a Datelor (2)

Metoda Testarii

Teste tipice, standardizate, psihologice, educationale, de inteligenta, etc Metoda obisnuita in cercetari de psihologie, educatie, stiinte sociale Masoara personalitatea, temperamentul, nivelul simptomelor, comportament, interes in cariera, memorie, aptitudini, inteligenta Sunt atractive pentru cercetatori, deoarece au deja stabilite gardul de exactitate si validitate Sunt multe variabile operationale ce nu pot fi cuprinse in teste standard Uneori pot fi costisitoare sau mancatoare de timp Se pot determina pe o perioada de timp sau scala de interval

Metode de Colectare a Datelor (3)

Metoda Interviului

Modalitate simpla de colectare a datelor, dar care poate cuprinde orice domeniu Este o modalitate relativ ieftina si eficienta de colectare de date ce nu necesita testare standardizata Eficienta unui interviu depinde de modul cum este structurat

Sa fie astfel conceput incat toti participantii sa fie intrebati aceleasi lucruri, in aceeasi ordine Cercetatorii sa nu faca greseli in interpretarea raspunsurilor

Neajuns: datele obtinute prin interviu nu sunt suficiente pentru analiza statistica extensiva deoarece doar descriu entitati, nu le si cuantifica (masoara) Exemple de interviuri:

Interviu cu salariatii folosit de companii pentru a afla daca trebuie mentinut / modificat vreun parametru de munca, etc) Interviu pentru a afla daca traume din copilarie influenteaza / au impact asupra actualului profil psihic. Se concepe un interviu care sa evalueze experientele din copilarie pana la faza de adult

Metode de Colectare a Datelor (4)

Metoda Estimarilor Globale

La fel ca si interviul, este o alta forma de autoraportare, des intalnita in cercetare Spre deosebire de interviu, aceasta metoda incearca sa cuantifice un fenomen sau o variabila prin faptul ca participantii isi evalueaza raspunsul pe o scala numerica Exemplu pe o scala de la 1 la 5, raportati in ce masura va supara fumul de tigara in restaurante
1 2 3 4 5

Aceasta metoda este foarte folosita cand participantii trebuie sa-si estimeze stari emotionale, simptome, grad de armonie Poate fi conturata pe intervale / scale de intervale Totusi nu este o metoda subtila evalueaza global

Exemplu poate spune daca unor persoane le place sau nu sa fie intervievate, dar nu si de ce

Metode de Colectare a Datelor (5)

Metoda Observatiei

Observarea directa a ceea ce este de cercetat (de obicei un mod de comportament) De obicei daca se observa direct, se pot gasi mijloace de masurare a fenomenului Exemplu un cercetator studiaza prin observare (ca metoda de colectare a datelor) comportamentul cooperativ (social) al copiilor dintr-o clasa

Se defineste notiunea de comportament cooperativ. Exemplu: sa imparta jucariile, sa rada, sa glumeasca, etc Se stabileste un sistem de cuantificare a comportamentului (de cate ori paticipa activ la joc, cat de des rade, etc) Cercetatorul nu intervine in nici un mod, sta neutru intr-un loc retras

Pentru acuratetea si validitatea masuratorilor, sunt deseori necesare inregistrari video si evaluari multiple

Metode de Colectare a Datelor (6)

Masuratorile Biologice

Sunt metode frecvente de adunare de date in cercetari medicale si psihobiologice Implica frecvent masurarea raspunsului fiziologic al participantilor la potentiali stimuli. Cele mai frecvente tipuri de raspuns:

frecventa cardiaca, frecventa respiratorie

Exemplu: nivelul anxietatii ca urmare a expunerii la un anumit stimul negativ. Operationalizam anxietatea ca scor dat de anumite raspunsuri fiziologice, cum ar fi frecventa cardiaca si respiratorie. Fiecare participant este expus in acelasi mod la acelasi stimul Exista si situatii cand la un studiu sunt necesare strategii multiple de masurare, care masoara aceleasi variabile. De exemplu: se pot folosi un test psihologic, un interviu si o estimare globala pentru a masura depresia