DATE

NEUROFIZIOLOGICE
I. TEORIILE CONTROLULUI
MOTOR
 A. Teoriile reflexe
 B. Teoriile ierarhice
 C. Teoriile servomecanice
 D. Teoriile cognitive
 E. Teoriile sistemice
 F. Teoriile actiunii dinamice
Teoriile reflexe
 Sherrington, Magnus si Kleijn
 Miscarile umane =reactii reflexe sau
combinatii de reactii reflexe comportamentale
 Apoi Sherrington a contrazis aceste afirmatii
deoarece reflexul este un concept abstract si
toate partile organismului sunt interconectate
intre ele si se influenteaza
Teoriile ierarhice
 Se bazeaza pe reflexul ierarhic
 Ierarhic= mai multe nivele de control ale miscarii,
nivelele superioare dominand miscarea si suprimand
pe cele inferioare. Nivelele inferioare intra-n actiune
cand cele superioare sunt scoase din actiune
 Nivel superior =neocortexul
 Nivel inferior=maduva spinarii
 Stau la baza teoriei patternului si teoriei sistemelor
Teoriile servomecanice (teoria buclei)
 1. teoria buclei deschise=open loop
-nu exista feedback
-neuronii sunt comandati de la centrul de
comanda
-miscarea este coordonata de centrul de comanda
 2.teoria buclei inchise=close loop

-contine informarea centrului coordonator asupra

executiei miscarii prin feedback
Teoriile cognitive
 Sunt implicate in miscariile rapide, inalt
calificate
 Exista 2 componente: de decizie si de actiune
 Exercitiul si repetitia au rol important
Teoria patternului generator
 Este o teorie sistemica
 Se refera la existenta genetica a unor modele de
miscare care se pastreaza si la animalele paralizate
 Patternurile determinate genetic, adica existente
inainte de nastere sunt: apucarea, intinderea mainii,
sugerea degetului, schimbarea pozitiei
 Cea mai obisnuita miscare rezultata din pattern
generator este mersul sau pasitul
Teoria sistemica
 Toate partile organismului sunt in interrelatie
 Unitatea de comanda variaza cu cerintele
 Este un sistem heterarhic adica spre deosebire
de cel ierarhic un anumit tip de raspuns nu
necesita control de la cel mai înalt nivel-
rezulta o flexibilitate a controlului motor.
 In miscare sunt implicati factori anatomici,
forte mecanice, neuromusculare
Teoria sistemica
 Rolul structuriilor coordinative (grup de
muschi activati de o singura unitate
functionala)
 Modelul resortului
 Componentele senzoriale: extero, proprio,
interoceptive
Teoria actiunii dinamice
 Esther Thelen
 Este un sistem total format din subsisteme si
elemente cu care SN interactioneaza dinamic pentru
a obtine miscarea
 A fost elaborata pe baza studiilor pe copii mici
 Miscarea= interrelatie intre mediul inconjurator si
cel biologic intern
 Sistemul e dinamic cand comportamentul lui se
schimba tot timpul
Teoria actiunii dinamice
 Miscarile ritmice ale sugarului
 Lovitul cu piciorul
 Starea de veghe=starea de excitatie a SNC-6 stari
 Activitatea musculara din timpul lovitului cu
piciorului-studii EMG
 Muschiul actioneaza ca un resort ,rigiditatea
resortului depinde de starea de veghe
 Sunt activati si agonisti si antagonistii intr-o miscare
Teoria actiunii dinamice
 Nn au o mai mare abilitate de miscare a
membrelor inferioare decat a celor superioare
 Pasitul si lovitul cu piciorul sunt miscari
identice
 Mersul: faza de balans e data de dorsiflexia
artic gleznei. La copii mers pe varfuri-faza de
balans e scurta-nu se face dorsiflexia artic
gleznei
II.TEORIILE DEZVOLTARII
MOTORII
 Comportamentul in general se dezvolta la fel
la toti copiii
 Capacitatile copilului apar similar, la aceeasi
varsta si intervale de timp
 Orice deviatie tinde sa fie de scurta durata
Teoriile psihoanalitice Sigmund Freud

 Faza orala este la debut

 Consta in etapele psihosexuale
Teoriile comportamentale

 Cum invata sa se comporte un individ in

situatii particulare
 B.F. Skiner
Teoriile umanistice
 Importanta e conditia umana
 Abraham Maslow si Carl Rogers
 Ierarhie a necesitatilor
nevoi fiziologice
nevoia de siguranta
nevoia de a fi iubit si a apartine cuiva
nevoia de incredere
nevoia de a progresa
Teoriile organismice sau ethologice
 Jean Piaget si Arnold Gesell
 Dezvoltarea copilului depinde de capacitatile
de invatare ale copilului la o anumita varsta
 Teoriile neuromaturationiste: Myrtie Mc
Graw (miscarile de inot la nn, copii
suspendati de glezne) si Arnold Gesell
 Dezvoltarea secventionala: Margaret Rood
Dezvoltarea anormala
 Dezv normala: initial E dominanta, apoi F
antigravitationala
 Dezv anormala copilul ramane cu E dominanta
 Bloc cervical: la copii sanatosi barbia e pe linia
mediana si F cap pe gat ; anormal cand hiper E cap
 Blocul centurii scapulare:functionalitate proasta a
centurii SH-se folosesc bratele pentru fixare-scade
uitilizarea mainilor pentru alte activitati
Reflexele
 Reflexul primitiv este un răspuns involuntar al corpului la un
stimul extern sau o modificare a poziţiei corpului
 Reflexele primitive se dezvoltă în timpul sarcinii, sunt
prezente la naştere şi au rol important în primul an de viaţă.
Apoi sunt suprimate în timpul primului an de viată astfel
încăt nu mai sunt active din al doilea an de viaţă.
 Când reflexele primitive sunt suprimate, un alt set de reacţii
denumite reacţii posturale se dezvoltă. Reacţiile posturale
sunt necesare pentru dezvoltarea echilibrului, coordonării şi a
mişcării.
Dacă reflexele primitive nu sunt
suprimate total:
 reflexele primitive persistă
 reacţiile posturale nu se pot dezvolta complet
 părţi ale creierului uman necesare pentru
învăţare, socializare, comportament nu se
dezvoltă
 copilul dezvoltă mijloace noi de compensare
a prezenţei reflexelor primitive şi a absenţei
reacţiilor posturale
Reflexele arhaice
 Reflexul de intoarcere a capului
 La foame sau stimularea tactilă a reg periorale – mişcarea limbii, gurii, capului spre pct
de stimulare
 Acest reflex – fixarea şi introducerea mamelon în gură fără mâini
 Prematuri > 28 săpt
 Rol în reacţia de îndreptare a gâtului, înclinarea capului şi zâmbit
 Eşecul obţinerii răsp – depresie generală SNC
 Persistenţa – disfuncţie senzorio - motorie
 Răsp asimetric – leziune unilaterală a creier, lez nv facial, muşchi
 E mai pronunţat la copiii cu lez cerebrale
 Reflexul de supt si deglutitie
 Declanşat de introducerea mamelonului în gură – copilul închide buzele în jurul sursei şi
suge repetat şi ritmic, apoi înghite
 Patternul ritmic prez de la 28 săpt gestaţionale, la 33-38 devine identic cu nn la termen,
dar cu rata supt mai mică
 Intră sub control voliţional la 2-5 luni, patternul nu mai e ritmic
 Diminuare/ absenţa – pune în pericol viaţa nn
 Persistenţa – interferă cu dezv mişc voluntare de supt şi cu mişc normale ale limbii
(ulterior incorporate în patternurile de producţie a sunetelor
Reflexul Moro
 Numele provine de la pediatrul Moro Ernest care l-a descris în 1918.
 Reflexul se dezvoltă in utero, este prezent la naştere, atinge maximum la 2 luni şi
scade în intensitate fiind inhibat la 4-6 luni.
 Moro reflex este cauzat de:-modificarea bruscă a poziţie corpului copilului:
mişcarea suprafeţei de susţinere sau la tapotamentul abdomen, suflarea în faţă
 Reflexul Moro constă din 2 faze:
1.extensia membrelor superioare si abducţia acestora cu răsfirarea degetelor şi inspir
profund
2.flexia şi adducţia membrelor superioare cu expir profund, asemanator unei îmbrăţisări şi
plâns.
MI – extensie, dar dacă sunt deja în extensie – flexie pronunţată
 Persistenţa reflex – copii cu Down, prematuri, G mică la naştere, cei cu mame
narcomane
 Persistenţa – disfuncţie senzorio- motorie, afectează dezv motorie şi apariţia reacţii
posturale
 Asimetria răspuns – lez unilaterală creier sau lez periferice produse la naştere:
fractura claviculei, humerus, lez nv periferici, lez musculare
Reflexul de apucare fortata
 Primele activit de apucare şi strângere forţată -3, 4 luni
 Reflex palmar de apucare forţată
 Strângerea mâinii la stimularea cu deg sau obiect al feţei palmare
 Faza de prindere- intensitatea tracţ şi apucării creşte în primele 30 zile,
scade progresiv 4-5 luni (control voluntar al prinderii)
 Copil, adult cu apucare grosieră – dificult apucare obiecte şi eliberarea
lor
 Reflex plantar de apucare forţată
 Reacţie de flexie a deg piciorului când e stimulată tactil planta sau
spontan
 Prezent de la nastere, persista 1 an
 Supresia odată cu statul în picioare, păşitul, mersul
 Eşecul obţinerii refl – depresia SNC
 Persistenţa – disfuncţii sau deficite senzorio-motorii
 Asimetria – leziune unilaterală creier, compon periferice SN sau muşchi
Reflexe funcţionale
1. Patternuri ale loviturii cu piciorul
 Reflexul de flexie –apărare
 N-n, copil, adult
 Stimulare nociva –extensia degetelor, dorsiflexia labei
picior si flexia Gen, şold, îndepărtarea piciorului de
stimul, uneori implicat şi celălalt membru
 Stimul puternic- flexie viguroasă +extensie
 De la naştere, prematurii peste 28 sapt
 Absenţa răsp – lez SNC
 Persist flexie la stimuli slabi – întârziere în maturarea
posturală
 Asimetria – leziune unilaterală creier, nv periferici sau
muşchi
Reflexe funcţionale
1. Patternuri ale loviturii cu piciorul
 Reflexul de extensie încrucişată
 Extensia picior opus la stimularea nociceptivă a plantei celuilalt picior când
acesta e ţinut în extensie blocată
 Mb contralateral- flexia bruscă, abd, ext
 Mb stimulat nu e în extensie blocată – face refl flexie – apărare iar cel
contralat – extensie
 După 4 luni – copii îşi direcţion faza de ext spre stimul
 Lovitul cu piciorul
 Initial – copilul loveşte alternativ
 Apoi – unilateral
 Apoi – bilateral alternativ sau simultan
 Frecvenţa loviturilor şi patternul diferă în fcţie de nivelul de excitaţie şi
starea de veghe a copilului
 patternul lovitului cu piciorul dep de : controlul voliţional, creşterea în
greutate, dominanţa flexori, extensori, nivelul de excitaţie, percepţia şi
motivaţia
 Reacţia de susţinere pozitivă
 Copil susţinut pe verticală îşi susţine greutatea pe picioare
ca un adult sau copil mare
 11 luni – copilul stă în picioare fără susţinere
 Prematuri – susţinere pe vf picioarelor datorită predomin
extensori datorită influenţei gravitaţiei şi vieţii
neînghesuite a vieţii extrauterine
 Păşitul spontan
 Se obs la prematurii mai mari de 35 săpt, cu mers pe vf
 Dispare la 2 luni în paralel cu reflexul neonatal de
susţinere pozitivă (maturizare SNC)
2. Reflexele de atitudine posturală
 Reflexe sau patternuri posturale ce implică
întreg corpul
 Influenţează posturile generale ale nn, copil,
adult
 RTAC (refl tonic asimetric cervical)
 RTSC (refl tonic simetric cervical)
 RTL (refl tonic labirintic)
Reflexul tonic asimetric cervical
 Declanşat de rotaţia vertebrelor cervicale
 Cap întors spre dreapta – extremit dr extensie, extremit
stg – flexie
 Feţii între 8 şi 20 săpt, scade în luna 4-6
 Menţinere – împiedică dezv patternuri de mişcare, nu se
poate menţine postură simetrică
 Nu poate duce mâna pe linia mediană, să se joace, să ducă
degetele la gură
 Întârziere în dezvoltare
 Postură persistentă obligatorie=consecinţa scolioză,
subluxaţie, dislocaţie cap femural
 Infarct cerebral, traumatism, boli degenerative – apare sau
reapare patternul RTAC
Reflexul tonic simetric cervical
 Influenţ de mişcările relative ale capului faţă de
trunchi
 Cap extensie – extremit super extensie, MI flexie
 Flexie cap – MS – flexie, MI – extensie
 Apare după RTAC, la 4-6 luni până la 8-12 luni
 Persistenţa RTSC – dificult de mers, dificult la
trecerea din poz ridicată în cea întinsă pe podea,
deformări coloană
Reflexul tonic labirintic
 Reflexul este activat în labirint datorită
mişcării poziţiei capului faţă de corp.
 DD – postură de extensie întinsă
 DV – postură de flexie
 Prez de la naştere
 Persistenţa patternurilor obligatorii flex şi
extens – împiedică dobândirea perfom motorii
Reflexul labirintic
3. Reacţii de redresare
 Reacţia de redresare labirintică a capului
 Menţine capul în poz ridicată normală sau aduce capul în poz ridicată
(cap vertical, gura orizontală)
 Stimulii de la otoliţii labirintului împreună cu contracţia musc gâtului
îndreaptă capul
 Reacţia de redresare optică a capului
 Copii se bazează pe inform vizuale în controlul postural
 Prez de la naştere, persistă toată viaţa
 Nu se evidenţ până la 2 luni dat deficit forţă
 Reacţia de redresare a corpului ce acţionează asupra capului
 Redresarea capului (împreună cu cele 2 anterioare)
 Ridicarea capului ca răspuns la punerea în contact a unei părţi a
corpului cu o supraf de sprijin
 Reacţia Landau
 Combinaţia efectelor react de redresare labirintică, optică, a corpului ce acţionează asupra
capului
 Apare la 3 luni, apogeu la 5-6 luni
 Copil susţinut pe braţe in DV – extensie activă cap, trunchi
 Dezv completă – extensie MI si MS
 Absenţa r. Landau asociată cu insuficienţă motorie, afectarea neuron motor sau retardarea
mentală
 Reflex exagerat – activit musc extensorie prea intensă (spasticitate)
4. Rostogolitul
 Rotaţia descrisă ca o reacţie de redresare: pe măsură ce se roteşte capul se roteşte şi corpul
astfel încât părţile se realiniază
 Iniţial rostogolire parţială:
 de pe o parte – DD (1-2 luni)
 DV – pe o parte – 4,5 luni
 DD- DV – 6-8 luni
 Patternul de rostogolire se modifică calitativ odată cu vârsta
 Persistenţa patternuri imature – afectare alte patternuri de mişcare ce necesită rotaţie, absenţa
unei varietăţi de mişcări
 Persist forme iniţiale de rostogolire la 12 luni – disfuncţie SNC, 3-8 ani – paralizia cerebrală
5. Reacţii de echilibrare
 R automate folosite în menţinerea şi controlul
centrului de greutate
 2 categorii:
 Reacţii ce protejează corpul de durere sau lovituri produse
de cădere atunci când centrul de greutate este deplasat
prea departe pentru a mai putea fi recuperat
 Reacţii ce ne fac capabili să ne menţinem centrul de
greutate înăuntrul bazei de susţinere sau să prevenim
căderea prin anticiparea deplasării greutăţii
 Ac reacţii persistă toată viaţa
 Influenţe vizuale, vestibulare şi somatosenzoriale
Reacţii protective de extensie
 Protejează corpul când e deplasat de forţe oriz sau diagonale
 Reacţii automate, persistă toată viaţa
 Când copilul începe să cadă – întinde braţele, mâinile, degetele
în faţa corpului
 Extensie anter când centrul de greut e deplasat anterior- 6-7
luni
 Extensia protectivă laterală MS – 7 luni
 Extensia protectivă posterioară MS – 9-10 luni
 Întârzierea sau neachiziţia reacţiilor – depresie generală sau
deficit dezv SNC
 Asimetrie – lez unilater creier, nv perif, muşchi
 Aceste reacţii protective – leziuni la adult – fracturi Colles,
subluxaţii cot, fracturi claviculă – nesupresie reacţii posturale
de extensie
Reacţii protective ale extremităţii
inferioare
 Declanşate fără susţinerea greutăţii (reacţie protectivă la
cădere)
 Declanşată în timpul susţinerii greutăţii (reacţie protectivă la
clătinare)
 Reacţie protectivă la cădere
 Reacţia paraşutei – extensie genunchi + abd, rot ext MI şi dorsiflexie
glezne pt protejare corp de efectele căderii, apare la 4 luni
 Reacţie protectivă la clătinare
 Apare la 15-18 luni, persistă toată viaţa
 Menţine poz oriz când corp deplasat de o forţă oriz
 Când începe să meargă copilul nu are ac reacţie
 Pas făcut în direcţia forţei aplicate redresând echilibrul
 Forţa aplicată lateral – pas cu picior din partea opusă forţei sau picior de
aceeaşi parte, încrucişând anterior sau post MI
 Copii, adulţi fără ac reacţie – mers nesigur, dependent, schimbarea centru
G duce pierdere echilibru
Reacţii de echilibrare ce prezervă
centrul de greutate
 Reacţii de înclinare
 Centru de G mutat şi baza de susţinere instabilă
 Copii – sprijină mai mult pe inform vizuale
 Adulţii – inform proprioceptive
 Copil pe masă ce se înclină
 DD sau DV, înclinarea mesei de o parte determ curbarea col vertebr şi întoarcere cap de p
opusă, ext, abd extremit de p opusă
 La 5 luni apar in DV
 7-8 luni în DD
 7-8 luni – şezând
 9-12 luni – 4 labe
 12-21 luni – picioare
 Ac reacţii f import pt achiziţionare tipuri mişcări: căţărat, mers cu şi fără susţinere
 Reacţii posturale de fixare
 Centrul de G deplasat dar baza de susţ stabilă (pe podea sau pe scaun)
 Copil în DV pe supraf fixă – se împinge unul din umeri, mb opus se va încorda mb de
aceeaşi parte ext şi abd (ca atunci când se întinde după un obiect şi se sprijină în ceal
mână)
 Se dezv cu poz de bază ale posturii: DV, DD, şezând, sprijinit în 4 membre,
ortostatism)
Exagerarea RTSC