Piata Zaharului

Indrumator: Student:
Conf. Univ. Dr. Fintineru Gina Stan Andreea Mihaela
An IV, Gr. III
Introducere


Uniunea European este cel mai mare producator mondial
de zahr din sfecl i importatorul principal de zahr brut din
trestie destinat rafinrii . Piaa zahrului din UE este reglementat
prin cote de producie , un pre minim de sfecl i mecanisme
comerciale .
Cele mai multe din sfecl de zahr a UE este crescut n
jumtatea de nord a Europei , unde clima este mai adecvat pentru
cultura sfeclei de zahr . Zonele care produc cele mai competitive
sunt n nordul Franei , Germania , Marea Britanie i Polonia .
UE are , de asemenea, o industrie de rafinare de important ca
procesele de zahr brut din trestie importat .
Organizarea si functionarea propriu-zisa a pietei

Pentru funcionarea corect a politici agricole comune, a fost
necesar organizarea comun a pieei n sectorul zahrului i a
izoglucozei.
Gestionarea cotelor de producie a zahrului este o atribuie
determinat n Regulamentul Consiliului nr.1260\2001 privind
organizarea comun a pieei zahrului.
n sectorul zahrului, cotele de producie se acord fiecrei
intreprinderi pe baza principiului produciei reale a acesteia, pe
parcursul unei anumite perioade de referin.


Legislatia

32011R1240
Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1240/2011 al Comisiei din
30 noiembrie 2011 de stabilire a unor msuri excepionale privind
plasarea pe piaa Uniunii n anul de comercializare 2011/2012 a
zahrului i a izoglucozei peste cot cu tax pe excedent redus
(JO L 318, 1.12.2011, p. 9-13)
32012R0057
Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 57/2012 al Comisiei din
23 ianuarie 2012 de suspendare a procedurii de licitaie deschise prin
Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 1239/2011
(JO L 19, 24.1.2012, p. 12-12)
32012R0367
Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 367/2012 al Comisiei din
27 aprilie 2012 de stabilire a msurilor necesare n ceea ce privete
plasarea pe piaa Uniunii, n anul de comercializare 2011/2012, a unor
cantiti suplimentare de zahr i izoglucoz peste cot cu tax pe
excedent redus
(JO L 116, 28.4.2012, p. 12-16)


32012R0394
Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 394/2012 al
Comisiei din 8 mai 2012 de fixare a limitei cantitative pentru
exporturile de zahr i izoglucoz peste cot pn la sfritul
anului de comercializare 2012/2013
(JO L 123, 9.5.2012, p. 30-31)
32012R0395
Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 395/2012 al
Comisiei din 8 mai 2012 de deschidere a unui contingent tarifar
pentru anumite cantiti de zahr industrial pentru anul de
comercializare 2012/2013
(JO L 123, 9.5.2012, p. 32-32)

Principalele obiective ale Uniunii Europene

Acestea sunt:
promovarea progresului economic si social echilibrat si durabil
(piata unic a fost instituit in 1993, iar moneda unic a fost
lansat in 1999);
implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM) ce a
stabilit o singur moned pentru membrii UE;
afirmarea identittii Uniunii Europene pe scena international
(prin ajutor umanitar pentru trile nemembre, o politic extern si
de securitate comun incluzand si definirea unei politici de aprare
comun, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii
comune in cadrul organizatiilor internationale);


instituirea cetteniei europene (care nu inlocuieste cettenia
national dar o completeaz, conferind un numr de drepturi
civile si politice cettenilor europeni);
dezvoltarea unei zone de libertate, securitate si justitie (legat de
functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a
persoanelor);
consolidarea uniunii in baza dreptului comunitar (corpul
legislatiei adoptate de ctre institutiile europene, impreun cu
tratatele fondatoare);




Politica Agricol Comuna

Politica Agricol Comun (PAC) este printre primele politici
comune adoptate de Uniunea European pe atunci, Comunitatea
Economic European (CEE). Geneza ei a fost o reactie la
problemele alimentare care au urmat celui de-al doilea rzboi
mondial.
n linii mari, sunt dou motive care au condus la aparitia
acestei politici: nevoia unei fluidizri a comertului european cu
produse agricole, dar in special dorinta trilor exportatoare de a se
asigura de certitudinea plasamentului produselor lor.


Obiective PAC

Creterea productivitii agricole prin promovarea progresului
tehnic, asigurarea dezvoltrii raionale a produciei agricole,
utilizarea optim a factorilor de producie, n special a fortei de
munc;
Asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaia agricol, n
special prin creterea veniturilor individuale ale lucrtorilor
agricoli;
Stabilizarea pieelor;
Asigurarea siguranei aprovizionrilor;
Asigurarea unor preuri rezonabile pentru consumatori.


Regiuni interne Romnia

Sfecla de ZAHR, este o cultur relativ nou, introdus in
tara noastr in 1870, in Moldova de nord si Transilvania estic,
fiind o plant nordic ce creste foarte bine in jurul paralelei 50
latitudine. Ulterior s-a extins si in Campia de Vest si Campia
Brganului.
Romnia avnd in 1950 71,5 mii ha, in 1985 280 mii ha
cultivate cu sfecl, producia de zahr atingnd circa 6 milioane de
tone, Romnia avnd pn in 34 de fabrici de zahr, cu o industrie
a ZAHRULUI de 6 miliarde de dolari (asta pn in 1989).


Regiuni externe U.E.
Un element cheie n reforma zahrului din Uniunea European
care a intrat n viguare la 1 iulie 2006 a fost stabilirea unui fond
de restructurare finanat de ctre productori de zahr pentru a
ajuta procesul de restructurare de care au nevoie pentru a face
industria mai competitiv.
Obiectivul este s se ia o cot-parte de aproape 6 milioane
t.pentru a asigura echilibrul pe pia dup perioada de tranziie.

Perspectivele pieei de ZAHR a U.E.
Cotizaiile productorilor
Sunt colectate n fiecare an de pia pentru a recupera
cheltuielile totale cu restituiile la export de zahr fcute din
bugetul comunitar pentru zahrul din cadrul cantitilor
reprezentnd cotele de export pe piaa mondial n baza
principiului cofinanrii.
Principiul cofinanrii se realizeaz prin colectarea cotizaiilor
de la statele membre prin bugetul Comunitii (mai puin de 25%
din ce reprezint costuri de colectare).

Cotizaia de baz pentru cotele A i B este de maxim 2% din
preul de intervenie (12,76 /t). Cotizaia pentru cota B este
maxim 37,5% din preul de intervenie (224,2/t).
Dac aceaste cotizaii nu sunt suficiente se colecteaz o cotizaie
adiional ca procent din cele dou cotizaii A i B.


Cererea i consumul de zahr
Cererea anual de ZAHR din Romnia este de circa 70 de
mii de tone, revenind la 30 kg/locuitor. Dac facem diferenele cu
cele 6 milioane de tone producie, vom descoperi o industrie care
a fost foarte bine pus la punct i din care se putea ctiga
enorm, dar pentru c suntem romni...


Impactul negativ al aderrii Romniei la U.E.
asupra pieei interne de ZAHR

Din perspectiva U.E. Romnia, este o pia ampl de
desfacere a zahrului, aceasta nici mcar nu figureaza n
statisticile U.E., ci figureaz, ntregii Balcani cu 0.3, la producia
de zahr, altfel spus, situaia este mai mult dect gritoare.
Perspectiva Romniei, mai exist, mai conteaz (??!). cnd
fiecare stat are o astfel de industrie i noi nu, sau cnd nici mcar
nu ne preocupm pentru asta.


Va multumesc pentru atentie!