POLARIZAREA

LUMINII
Polarizarea se refer la cmpul
magnetic ntr-o und
electromagnetic.
O und al crei cmp electric oscileaz vertical, se
spune c avem o polarizare vertical. (idem pt
orizontal).
Cmpul electric din undele luminoase ale soarelui
vibreaz n toate direciile, deci lumina direct a soarelui
poate fi numit nepolarizat.
n conformitate cu teoria ondulatorie,
unda luminoas (fotonul) este o und
electromagnetic
transversal, n care vectorul electric
este vectorul luminos.
n lumina natural vectorul
electric oscileaz perpendicular
pe direcia de propagare, n toate
direciile posibile.
.
n lumina total polarizat oscilaiile vectorului
electric au loc ntr-un singur plan, numit plan
de vibraie.
Planul
perpendicular pe
planul de vibraie
se numete plan de
polarizare.
UNDA PLAN POLARIZAT
E : vectorul care vibreaz n planul de
vibraie
H: vectorul care vibreaz n planul de
polarizare
POLARIZATORUL
(este dispozitivul, cu ajutorul cruia
poate fi obinut lumin plan
polarizat)
Subliniem ca transversabilitatea undelor luminoase
si polarizarea acestora au fost descoperite cu mult
inainte de teoria electromagnetica a luminii, insa pana
la aparitia teoriei electromagnetice a luminii putine
aspecte erau elucidate.
Astfel, polarizarea luminii solare produsa de
atmosfera este folosita din vremuri imemoriale de catre
pasarile migratoare pentru a se orienta in calatoriile lor
lungi fata de pozitia Soarelui, atunci cand acesta este
la amurg sau rasarit, ori pe cer innorat.
Polarizarea luminii se poate face prin :
1. Refrexie
cnd planul de vibraie este perpendicular pe
planul de inciden
2. Refracie
cnd planul de vibraie coincide cu planul de
inciden
3. Dubl refracie (birefringen)
cnd unei raze incidente i corespund n general
dou raze refractate: raza ordinar si raza
extraordinar.
n practic lumina polarizat se obine:
cu ajutorul dispozitivelor de polarizare
Un astfel de dispozitiv este NICOLUL.
El este format din:

- dou prisme din
Spat de Islanda
(cristal anizotrop)
lipite ntre ele cu
- balsam de Canada

Experiment :
O sursa de lumina naturala
proiecteaza un fascicul de
lumina R, pe o lama 1 de sticla
plana, sub un unghi de
incidenta de 57 grade, de unde
se reflecta (in punctul O) spre o
a doua lama de sticla, pe care
cade sub un unghi de incidenta
tot de 57 grade, unde sufera o
a doua reflexie (in punctul O').
Experiment :
Lama 2 poate fi rotita in axul
razei R1 cu 360 grade. La
inceputul experientei, planurile
in care sunt situate cele doua
lame de sticla sunt paralele.
Experimental putem observa ca
lumina este reflectata pe lama
2 nestingherit .
Experiment :
Daca incepem sa rotim
lama 2, vom observa ca
intensitatea razei reflectate
R2 incepe sa diminueze
treptat, pana la un minim
corespunzator unei rotatii de
90 grade.
Experiment :
Continund rotatia peste 90
grade, intensitatea incepe
treptat sa creasca si atinge din
nou valoarea maxima la o
rotatie de 180 de grade fata de
momentul de inceput al
experimentului. Rotatia in
continuare, cu inca 180 grade,
determina evenimente similare.
Concluzii :
fasciculul R1 nu are o structura omogena in jurul
directiei de propagare
lumina nu are oscilatii longitudinale, cum au de exemplu
undele sonore, ci transversale pe directia de propagare,
in mod similar cu o coarda vibranta
fasciculul de lumina naturala R contine raze de lumina care
vibreaza in toate planurile, nediscriminatoriu
raza reflectata R1 este polarizata intr-o proportie
dependenta de unghiul de incidenta dar si de indicele de
refractie al celor doua medii, in cazul nostru aerul si sticla,
conform relatiei:
tg (i) = n2/n1
unde n1 si n2 sunt indicii de refractie ai aerului
si respectiv sticlei.

Bibliografie:
- lumina.wikidot.com
- www.referatele.com
- www.unitbv.ro
- redphysics.blogspot.com
- matefiz.org
- www.scritube.com
- www.phys.utcluj.ro

S f r i t
A realizat:


Paula Btc