HAZARDE COMERCIALE

DEFINITIE-HAZARD
• HAZARD = reprezintă probabilitatea de
apariţie, într-o anumită perioadă, a unui
fenomen potenţial dăunător pentru om şi
pentru mediul înconjurător
 HAZARDE COMERCIALE
• HAZARD COMERCIAL-este legat de comertul
cu produse/deseuri toxice,radioactive si
droguri
PRODUSE/DESEURI TOXICE SI RADIOACTIVE

• Deseurile radioactive au atat un

impact asupra mediului cat si
asupra omului, prespectiv asupra
vietii.
• Din aceasta cauza, omul prefera
sa construiasca depozite in natura
cu riscul poluarii mediului.
Principiul prevenirii
STUDIU DE CAZ
• Problema depozitarii deseurilor
toxice a fost adusa in centrul
atentiei la inceputul anilor 1970 in
localitatea Love Canal, in
apropierea cascadei Niagara, S.U.A.
(22.000 tone de deşeuri toxice)
• Acolo a existat un numar crescut
de nou nascuti cu diferite
invaliditati, iar numarul cazurilor
de cancer era si el in crestere
Hazard - Camp Century
Depozitul îngropat în
gheaţă ”Camp Century”
conţine o cantitate
necunoscută de deşeu
radioactiv slab şi de PCBs
(un compus organic pe
bază de clor).
Camp Century
 Cerbonil
• Dezastrul de la Cernobil, din nordul Ucrainei,
din 26 aprilie 1986, este cel mai mare din
istorie.
CHERNOBYL: inainte
1986
Utilajele folosite pentru curatarea dezastrului
Dupa......
Mutatii:
ANALIZA SWOT
 SWOT -gestionărea deşeurilor în
Romania
• Puncte forte
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
• Garda Naţională de Mediu
• Strategia naţională de gestionare a deşeurilor
pentru perioada 2003-2013
• Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
• Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la
orizontul anilor 2013-2020-2030
 Puncte forte

• sistemul de management şi audit la agenţii economici

• Creşte interesul pentru afaceri „verzi”, care vor deveni
între cele mai profitabile în viitor.
• Se aplică sancţiuni pentru introducerea pe piaţă a
ambalajelor neconforme, cu conţinuturi toxice peste
limitele admise
• campanii de mediu. Unele dintre cele mai recente şi
mai cunoscute totodată sunt: „SORT- fiecare deşeu la
locul său” sau „România curată”
 Puncte slabe
• Comisia Europeană a atenţionat la vremea
respectivă că mediul reprezintă pentru România
unul dintre cele „şapte pietroaie care îi atârnă de gât
• România importă anual pet-uri alimentare în valoare
de 80-100 milioane de euro
• Nu există un reciclator care să obţină pet-uri
alimentare din deşeuri
• Există intenţia de introducere a sistemului „buy-
back“
 Puncte slabe
• Nici hârtia nu se colectează selectiv în ţara noastră
• Dacă în mediul urban s-au realizat paşi importanţi
pentru colectare, selectare şi reciclare, în mediul rural
nu se poate vorbi despre aşa ceva
• Afacerile în domeniu se pot considera doar acţiuni de
pionierat, firmele nefiind certificate ISO decât într-un
număr infim;
• Ministerul Mediului şi Pădurilor nu stăpâneşte pe
deplin problematica deşeurilor şi nu cunoaşte toate
datele referitoare la cât şi cum se reciclează anual;
 Oportunităţi

• Obligaţiile pe care le are de respectat România în

contextul integrării conduc implicit la luarea de
măsuri pe frontul luptei cu deşeurile
• Tot datorită integrării, protecţia mediului se
transformă dintr-o preocupare derizorie într-una
dintre cele mai prolifice domenii pentru afaceri
viitoare
• Orice afacere în domeniul analizat poate contribui la
crearea sistemului integrat de management al
deşeurilor
 Oportunităţi

• Exportul de deşeuri poate contribui la

reechilibrarea balanţei comerciale a ţării noastre
• Deşeurile nereciclabile ar putea fi arse pe post de
combustibil
• Companii străine sunt tot mai interesate în
valorificarea deşeurilor din România
• Se pot accesa fonduri pentru managementul
deşeurilor, biodiversitate, reconstrucţie ecologică,
retehnologizare, prevenirea poluării
 Riscuri

• Până în anul 2007 s-a cerut României să închidă toate

gropile de gunoi neconforme. În locul lor trebuiau
construite 50 de depozite ecologice mari şi 15 mai mici
pentru zonele izolate.
• Se vor plăti penalităţi în conformitate cu gravitatea,
durata, domeniul şi importanţa politică şi economică a
greşelii comise
• Costul unei instalaţii de reciclare a plasticului cu o
capacitate de 7 kilotone este între 1,12 şi 1,68 milioane de
euro. Fiind sume mari proiectul de realizare trebuie atent
monitorizat
 Riscuri

• În domeniul acesta, totul depinde de

„colectarea selectivă la sursă”, adică de voinţa
fiecărui cetăţean de a-şi separa gunoiul
menajer în recipiente diferite.
• Iniţiativele de până acum nu sunt susţinute şi
promovate decât parţial, ceea ce descurajează
pe alţii să le considere un exemplu de bună
practică
Etapele deseului

Transporter

Generator

Secondary
Disposer Consumer

Secondary Transporter
• Companiile britanice sunt printre liderii
procesarii sau “stocarii” deseurilor toxice.
• In 1975, aproximativ 5000 tone de gunoaie si
deseuri au fost importate pentru a fi
neutralizate in Marea Britanie.
• Cativa ani mai tarziu cantitatea crescuse la
20000 de tone, din care un sfert era catalogata
toxica.
• Deseurile trebuie sa fie transportate pana la
amplasamentul final, ceea ce poate implica
trasee lungi parcurse pe cai rutiere, ferate sau
maritime. Rutele parcurse de deseurile toxice
sunt rareori facute publice. Incarcaturile sunt
transportate cu trenuri sau camioane noaptea,
atunci cand soselele si caile ferate nu sunt
aglomerate.
• In Stewartbz din Bedfordshire, in Anglia,
operatorii produc electricitate din gazele
provenite din descompunerea deseurilor.
• In cariera Czmrhzdceirw , Tara Galilor, sunt
ingropate aceste pachete cu deseuri
periculoase, aduse din Austria. Acest gen de
depozitare nu a fost permis in Austria la acea
data si, de atunci, a fost interzis si in Tara
Galilor.
• Cargoul Karin B a ajuns pe primele pagini ale
ziarelor in 1988 cand a navigat indelungat cu o
incarcatura de deseuri toxice pe care nimeni
nu o accepta.
harta prezentând

a cărui acţiune se concentrează mai ales

asupra tiroidei) sub formă de aerosol în aer
(valori +/- de incertitudine)
• Un deşeu radioactiv reprezintă un deşeu conţinând
elemente radioactive artificiale, acesta fiind
rezultatul unui proces nuclear precum fisiunea
nucleară.
• Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie
Atomică (IAEA), nivelul de radioactivitate şi timpul
de înjumătăţire sunt principalii parametri utilizaţi în
această clasificare, ţinându-se totodată seama şi de
nivelele de pericol specifice diferitelor tipuri de
radionuclizi şi radiaţii emise.
 Accident al unui tren cu materiale radioactive, in Rusia. Orasul
unde a avut loc, mai poluat decat Cernobilul

• Un vagon de tren folosit la transportul

combustibilului radioactiv pentru uzina de procesare
a desuerilor radioactove Mayak a deraiat in dim
regiunea Celiabinsk (in estul Uralilor
• Specialistii estimeaza ca poluarea radioactiva
produsa de acest dezastru a fost mai mare decat cea
de la Cernobil. Intre timp, uzina Mayak a fost
reprofilata pe procesarea deseurilor si
combustibililor radioactivi si a armelor nucleare
dezafectate.
• Lacul Karachay este un mic lac in sudul muntilor Ural din vestul
Rusiei. In 1951, Uniunea Sovietica a folosit Karachay ca groapa de
gunoi pentru deseurile radioactive de la Mayak, unitatea de
depozitare si reprocesare a deseurilor nucleare din apropiere, aflata
langa orasul Ozyorsk. Potrivit unui raport al Institutului Mondial al
deseurilor nucleare din Washington DC, Karachay este 'cel mai
poluat loc' de pe Pamant.
•
Lacul acumuleaza cam 4,44 de exabequereli (EBq) de
radioactivitate, inclusiv 3,6 EBq de Cesiu-137 si 0,74 EBq de strontiu-
90. In comparatie, dezastrul de la Cernobal a avut de la 5 la 12 EBq
de radioactivitate, desi aceasta radiatie nu este concentrata intr-un
singur loc.
HAZARD COMERCIAL- defibi
HAZARDOUS
MATERIALS
 DROGURILE - definiţie
• Substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei
folosinţă se transformă în obicei şi care
afectează direct creierul şi sistemul nervos,
schimbă sentimentele, dispoziţia şi gândirea,
percepţia şi/sau starea de conştienţă,
modificând imaginea asupra realităţii
înconjurătoare.
 DROGURILE - clasificare
• DROGURI LEGALE: alcool, tutun, cofeină
• DROGURI ILEGALE:
1. DE RISC: barbiturice, derivaţi de cannabis
(marijuana, haşiş, joint), ecstasy
2. DE MARE RISC: cocaina, derivaţi de opioide
(heroina, morfina, codeina), stimulente ale
SNC (amfetaminele, LSD-ul), mescalina,
metadona
 MARIJUANA -este un amestec verde, maro sau gri alcãtuit din
frunzele, tulpinile, seminţele şi florile uscate ale cânepei (Cannabis
Sativa)
Efecte pe termen lung:
 Inhalarea de substanţe
cancerigene
 Scăderea imunităţii.
 Anxietate şi crize de
nelinişte
 Alterarea poftei de
mâncare şi a somnului
 Diminuarea reflexelor şi a
capacităţii de judecată
 Alterări importante ale
memoriei
CANNABIS - Cannabis Sativa
Semne de abstinenţă:

 Tremur
 Transpiraţie
 Greaţă, vărsături, diaree
 Iritabilitate
 Tulburări ale somnului
 Anorexie
HEROINA- diacetilmorfina
Semne imediate ale
consumului de heroină:

 Are pupilele contractate

„ca acele de gămălie”;
 Are paloare specifică;
 Scade pofta de mâncare;
 Creşte nevoia de a fuma;
 E detaşat, indiferent faţă
de cei din jur
 Are un miros specific de
oţet.
COCAINA – crack, cristale semitransparente sau opace, de culoare alb
gălbuie. Consumatorii le încălzesc într-un recipient şi aspiră vaporii .
Efecte pe termen lung:
 dependenţã psihică
 depresie şi crize de
anxietate, iritabilitate
 paranoia, halucinaţii
 afectarea auzului
 creşte riscul apariţiei
infarctului miocardic
şi a accidentelor
vasculare cerebrale.
LSD – dietilamina acidului lisergic
Efecte psihice:
distorsiunea percepţiei
şi depersonalizarea
crize de panică şi
tulburări depresive cu
episoade de nebunie
îşi pune viaţa în pericol
crezând că poate zbura
sau că este indestructibil.
TOATE POT DUCE LA DEPENDENŢA
 MOTIVE PENTRU CARE TINERII SE DROGHEAZĂ

Curiozitate
Teribilism
Asemănarea cu prietenii
Protestul
Presiunea grupului
Pentru a face faţă suferinţelor fizice sau insecurităţii
afective
Din plăcere
Pentru că este la modă
Evadarea din realitate
Conflicte familiale
Plictiseală, lipsă de activitate
Depresie sau insucces singurătate
 1. Crezi că anumite băuturi alcoolice ţi-ar
facilita integrarea în şcoală?
De acord:15%
Indiferent:15% Dezacord:70%

70%
60%
50%
De acord
40%
Indiferent
30% Dezacord
20%
10%
0%
 2.Consideri că băuturile alcoolice şi ţigările reprezintă
un drog periculos căruia nu i se acordă destulă
importanţă?

De acord:84%
Indiferent:11%
90% Dezacord:5%
80%
70%
60%
De acord
50%
Indiferent
40% Dezacord
30%
20%
10%
0%
3.Consideri că a consuma alcool te-ar ajuta să nu te simţi exclus din
cercul de prieteni?

De acord :10% Indiferent :20%
Dezacord :70%
70%

60%

50%

40% De acord
Indiferent
30% Dezacord
20%

10%

0%
 Îmi place să beau un pahar cu prietenii mei, aşa cum este normal la
cei de vârsta mea

De acord : 45% Indiferent : 21%

Dezacord :34%
45%

40%

35%

30%

25% De acord
Indiferent
20% Dezacord
15%

10%

5%

0%
 Concluzie

Conform răspunsurilor a celor 100 de

persoane la chestionarul despre
alcool,droguri şi tutun,am constatat că
într-o proporţie de aproximativ 70 -75%
oamenii nu ar ceda acestor vicii,însă
este totuşi destul de îngrijorător faptul
că restul procentajului până la 100%
sunt indiferenţi,ceea ce nu este un
lucru bun sau chiar mai grav consumă
aceste substanţe si ierburi care
dăunează total sănătăţii.Pentru cei din
Natural Capital Degradation: Solid Wastes
Polluting a River in Indonesia
 250 2.5
Total
Total municipal solid waste

Per capita
200
(million tons per year)

(kilograms/person/day)
Per capita generation
2.0

150

1.5
100

50 1.0
1970 1990 2003 2005 2007 2009
Year
Fig. 21-4, p. 560
Romanii colecteaza
selectiv doar 2%
din deseurile
menajere generate
anual de gospodarii
Discarded Solid Waste Litters Beaches

Fig. 21-11, p. 568

What’s in our trash?
Waste Disposal Methods
US Solid Waste since 1960