CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

Luceafarul comentariu tema

1 .ROMANTISMUL EUROPEAN,ETAPE ALE CELUI ROMANESC: Romantismul este un curent literar care a aprut la nceputul secolului al XIX lea n Anglia,Germania i Frana i apoi s-a rspndit n ntreaga Europ, el reprezentnd o reacie mpotriva clasicismului care punea accentul pe raiune i viziune generic. n literatura romn, romantismul a ptruns graie generaiei paoptiste, n operele creia coexist adesea cuelemente clasice i realiste, ceea ce reprezint o trstur original a culturii noastre. 2.TRASATURI ALE ROMANULUI: Trasaturile romanului sunt de natura romantica. Pentru a demonstra caracterul romantic al Luceafarului aduc ca prim argument de ncadrare a poemului n romantism ca este reprezentat de sursele de inspiraie folclorice.Punctul de plecare al poemului l-a constituit un basm romnesc cules din Muntenia de cltorul german Richard Kunisch. Un al doilea argument n favoarea demonstrrii caracterului romantic al poemului este tema condiiei omului de geniu.ntr-o poveste alegoric pe tema iubirii imposibile dintre o fat de mprat i o stea, Eminescu red condiia omului de geniu, cum nsui
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

afirma ntr-un manuscris. Un alt argument este reprezentat de amestecul genurilor i speciilor literare, deoarece acest poem filozofic petema condiiei omului de geniu prezint att elemente epice, ct i elemente lirice i elemente epice. Trsturile epicerezid n cadrul de basm, n incipitul specific acestei specii A fost odat ca-n poveti/ A fost ca niciodat, precum in structura narativ pe care se ese povestea alegoric. Un al treilea argument n favoarea ncadrrii textului n romantism este prezena antitezei ca mijloc compoziional. Poemul este alctuit pe dou planuri, universal cosmic i uman terestru, care sunt paralele i antitetice sugernd opoziia dintre eternitatea geniului i efemeritatea condiiei umane. Avnd n vedere trsturile identificate, rezult c poemul Luceafrul de Mihai Eminescu dezvolt o multitudine de elemente romantice prin care devine emblematic pentru manifestarea acestui curent literar n literature romn. 3.INCADRARE IN EPOCA: Luceafarul a fost considerat intotddeauna capodopera eminesciana care demonstreaza si intruchipeaza toate virtutile poeziei lui Eminescu, oferind intreaga masaura a geniului sau. Poemul este o superba alegorie a conditiei omului de geniu si contine o stralucita reprezentare a mentalitatii romantice a singularitaii si destinului special, dar si a
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

mijloacelor artistice care adera la acelasi curent literar. Lor li se adauga o preferinta clasica pentru mit si esenta . Cu alte cuvinte Luceafarul are putere de reprezentare pentru intreaga creatie eminesciana, ca sinteza a romantismului predominant si a clasicismului, integrat in aceasta structura. Treptele succesive prin care a trecut poema - cum atesta manuscrisele poetului, aduse la lumina tiparului de Perpessicius, cu toate variantele lui, in Editia monumental dovedesc ca de la lutul inanimat pana la statuia impietrita sifara de moarte a Luceafarului i-au trebuit lui Eminescu zece ani de truda creatoare. De aceea,poate, Luceafarul Eminescu inregistreaza o imensa bibliografie - aproape o mie cinci sute de titluri. Este poemul despre care s-a scris aproape mai mult decat despre intreaga poezie romaneasca la un loc.Trecand, asadar, prin numeroase variante succesive, din anii berlinezi ai poetului, 1872-1874,cand manuscrisele lui atesta inceputul, Luceafarul este finisat abia in 1882. 3.APARITIE: Poemul este publicat, in aprilie 1883, in Almanahul Societatii Academice Social - LiterareRomania juna, din Viena, sumar ilustrat de cei mai de frunte reprezentanti junimisti ai literature iromane la acea vreme. Versiunea din Almanah este reprodusa, apoi, de revista Convorbiri literare, in august 1883, si tradusa in limba germana de Mitte Kremnitz. Titu
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

Maiorescu reia, apoi textul poemului, aparut in Almanah, dar inlatura din 392 de versuri, cate cuprinde aceasta versiune, un numar de 16 versuri, republicand poemul, numai cu 376 de versuri, in editia princeps, din decembrie 1883 Editia academica Perpessicius restabileste, in spirit critic, textul initial, dupa cel din Almanah, considerand intregul ca un neegalat poem simfonic. Si, astfel, in editiile curente ale Poeziilor lui Eminescu, apare cand una cand alta din cele doua forme ale versiunii definitive -adica cu sau fara cele patru strofe. 4.SURSE DE INSPIRATIE: Cat priveste izvoarele posibile ale Luceafarului, adica cele ce stau la indemana cunoasterii si constiintei noastre imediate, acestea ar putea fi: in primul rand, firesc, adanca si indelungata framantare morala si spirituala a lui Eminescu, amara lui experienta de viata, proiectata pe fondul societatii sau lumii in care traia, ajutat de o covarsitoare inteligenta si de o memorie a lucrurilor,cu nimic mai putin fenomenala, altfel spus, propria-i personalitate creatoare, conditia lui de geniu;in al doilea rand , folclorul national, cu gradinile lui paradisiace, incarcate de lumina si balsam, cu fantanile-i purificate, de continuu debit, ce sevele-i si fructele-i de aur, din care poetul si-a nutrit intreaga sa creatie literara. In al treilea rand, cu alte cuvinte un al treilea izvor al poemului eminescian,
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

Luceafarul, este filozofia, indeosebi cea a lui Schopenhauer, privind ilustrarea teoriei despre geniu.Dar punctul de plecare al lui Eminescu in Luceafarul este - dupa propria-i marturisire basmul popular, muntenesc, Fata in gradina de aur, cunoscut poetului din culegerea folclorica agermanului Kunisch, alcatuita in urma unei calatorii pe care aceste o facuse, in Tarile Romane.Luceafarul pastreaza din basmul popular doar cadrul si ideea dragostei, cea peste fire, dintre o pamanteana si o fiinta nemuritoare. 6.TEMATICA POEMULUI ; SEMNIFICATIA TITLULUI: Poem romantic, construit pe tema destinului omului de geniu intr-o lume marginita si meschina, incapabila de a-l intelege si ostila acestuia, Luceafarul este, in acelasi timp, un poem desavarsit al iubirii ideale, pe care poetul a cautat-o cu sete nestinsa toata viata, inaltandu-seinspre ea necontenit, ca o vapaie din propria-i mistuire. Pe de alt parte, poemul poate fi neles ca o ampl dezvoltare a temei iubirii care pune alturi fiine incompatibile: geniul i omul de rnd. Semnificatia titlului: face referire la numele personajului masculin din poem , si pune in evidenta ca este personaj din plan cosmic. Titlul trimite la astrul caracterizat prin singurtate, unicitate, superioritate, nemurire i individualizeaz personajul creat n text, prin forma articulat a substantivului propriu Luceafrul.
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

7.ELEMENTE DE STRUCTURA SI COMPOZITIE: Poemul "Luceafrul" are 392 de versuri,structurate n 98 de catrene, fiind dominat de existena a doua planuri:unul universal-cosmic i altul uman-terestru,care converg unul ctre cellalt i seinterfereaz uneori n cele patru tablouri, gndite ca entiti distincte. Pe parcursul ntregului poem suntevideniate ipostazele omului de geniu n raport cu ipostazele ideii de femeie. Compoziia poemului este simetric, n cele patru tablouri manifestndu-se armonios planul terestru i cel cosmic, astfel:tablourile nti i patru mbin planul universal-cosmic i cel uman-terestru, tabloul al doilea este dominat de planul uman-terestru, iar al treilea de planul universal-cosmic. n ceea ce privete ipostazele ("mtile") geniului, n tabloul nti omul superior este simbolizatde Luceafr, ca astru aparinnd planului cosmic, n al doilea este numai aspiraie spiritual pentru Ctlina, n al treilea este ntruchipat de Hyperion, iar n ultimul este omul superior simbolizat de Luceafr, ca simbol al lumii superioare, detaat de pragmatismul i efemeritatea oamenilor obinuii,muritori. Ipostazele feminine sunt ilustrate de unicitatea fetei de mprat, n tabloul nti, de Ctlina, femeia pmntean, care are identitate i nume, n cel de al doilea, n tabloul al treilea ideea de femeie este simbolizat de aspiraia geniului ctre iubirea ideal, iar n
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

ultimul ea devine o muritoare oarecare, o anonim, un "chip de lut. Primul tablou (planul cosmic alterneaz cu cel terestru): Poemul incepe cu formula traditionala a basmului popular, din plasarea intr-un timp mitic, nedeterminat:A fost odata ca-n povesti, A fost ca niciodata. Primul tablou ne prezinta o fantastica poveste de iubire ntre doua finite apartinnd unor lumi diferite. Contemplnd de la fereastra dinspre mare a castelului Luceafarul de seara se ndragosteste de o prea frumoasa fata de mparat. Fata la rndul ei este cuprinsa de acelasi sentiment.Luceafarul ii apare fetei in vis:Caci o urma adanc in vis\Iar ea vorbind cu el in somn avand semnificatia unui vis erotic.La chemarea fetei Luceafarul se intrupeaza de doua ori:Cobori in jos luceafar bland \, Alunecand pe-o raza,\ Patrunde-n casa si in gand, \Si viata-mi lumineaza. Privindu-1 fascinat n fiecare noapte - "l vede azi, l vede mni" -, tnra se ndrgostete de astru, "El iar, privind de sptmni",/ i cade drag fata". ntlnirea celor doi ndrgostii are loc n oglind, ca spaiu de reflexive i prin intermediul visului:"Ea l privea cu un surs,\El tremura-n oglind,\Cci o urma adnc n vis\De suflet s se prind. Prima intrupare este angelica, raspandind in jur o senzatie de frig, de raceala, de glacialitate.La chemarea fetei se arunca n

13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

mare si se preschimba ntr-un tnar palid, cu parul de aur si ochi scnteietori, purtnd un gulgiu , ncununat cu trestii.Aceasta intrupare a luat nastere din combinarea elementului cosmic (cerul)cu elementul neptunic (marea). Raspunsul fetei exprima nepotrivirea fundamentala dintre cei doi: ea nu-iurmeaza nu pentru ca nu vrea, ci pentru ca nu poate:Strain la vorba si la port, \Lucesti fara de viata,\Caci eu sunt vie, tu esti mort, \Si ochiul tau ma-ngheata. La chemarea repetata a fetei de imparat, luceafarul se intrupeaza a doua oara. Aceasta intrupare este demonica, raspandand in jur lumina si caldura(simbolizand umanizarea). Alegoria este ca fata este ncapabila sa iasa din conditia ei pentru a convietui cu Luceafarul ,insa ii cere acestuia sa devina muritor ca ea. Trecerea de la prima intrupare angelica la a doua intrupare demonica sugereaza intensificarea iubirii. Tabloul al doilea (planul terestru): Cel de-al doilea tablou se desfasoara n plan terestru, n plan uman;este idila dintre Catalin si Catalina, idila care simbolizeaza repeziciunea cu care se stabileste legatura sentimentala ntre reprezentantii lumii inferioare. Avem aici o atmosfera intima, familiara. Acum eroina nu mai este prea frumoasa fata de mparat, ea devineCatalina, un simbol al omului obisnuit, comun iar catalin este definit prin note etice negative: Viclean copil de casa\ Baiat din flori si de pripas,/
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

Dar indraznet cu ochii \Cuobrajei ca doi bujori/ De rumeni, bata-i vina. Prin aceste trasaturi (viclean, servil,origine joasa) Catalin este antiteza lui Hyperion, pentru el iubirea este numai o implinire a instinctului erotic. Fata de imparat Catalina este constienta de inferioritatea lui Catalin: Si-i zise-ncet: Inca de micTe cunosteam pe tine, Si guraliv si de nimic,Te-ai potrivi cu mine Catalina la nceput este mai retrasa, mai retinuta si marturiseste lui Catalin dragostea pentru Luceafar. Dar Catalin gaseste remediul:"Hai si-om fugi n lume" si astfel Catalina va pierde visul de luceferi. Tabloul al treilea : Partea urmatoare cuprinde zborul luceafarului spre Creator este un zbor simbolic, mental, avand semnificatia ajungerii geniului la constiinta sa de nemuritor. Zborul inseamna deci constientizarea de catre Hyperion a conditiei sale superioare geniale. Zborul are loc din finit in infinit.Poetul valorifica in aceste versuri motivul popular al Zburatorului.Acesta este un zbor spre un vid cosmogonic, primar : El zboara, gand purtat de dor, \Pan piere totul, totul. Ajuns la Creator, Hyperion ii cere sa devine muritor: Reia-mi al nemuririi nimb \Si focul din privire, \Si pentru toate da-mi in schimb\O ora de iubire
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

Setea de repaos a lui Hyperion inseamna ca el isi simte conditia intr-o vesnica miscare. Din haos doamne-am aparut \Si m-as intoarce in haos\ Si din repaos m-am nascut, \Mi-e sete de repaos. Raspunsul Creatorului pune-n opozitie doua lumi total diferite: aceea aoamenilor, supusa trecerii, zadarniciei si mortii si aceea a elementelor cosmice,vesnice, eterne:Creatorul ii demonstreaza lui Hyperion ca el trebuie sa ramane ceea ce este,pentru ca face parte dintr-un sistem al elementelor vesnice. Modificare unui singur element ar duce la prabusirea intregului sistem. Transformandu-l pe Hyperion in muritor, Creatorul s-ar nega pe el insusi: Iti dau catarg langa catarg,\Ostiri spre a strabate \Pamantu-n lung si marea-n larg\, Dar moartea nu se poate. Tabloul al patrulea: Imbin, ca i primul, planul universal-cosmic cu cel umanterestru, dnd poemului o simetrie perfect. Luceafrul redevine astru, iar fata i pierde unicitatea, numele,frumuseea, nfiarea, fiind doar o muritoare oarecare, o anonim, "un chip de lut". In fata adevarului dureros luceafarul nu se razbuna, ci isi gaseste consolarea(nu fericirea) in propria sa esenta nemuritoare.Hyperion a aspirat la o comunicare prin iubire cu oamenii obisnuiti, daracest lucru,

13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

nefiind posibil, el ajunge la o intelegere superioara a conditiei sale degeniu nemuritor, contempland lumea in dialectica relativului cu absolutul:Ce-ti pasa tie, chip de lut,\ Dac-oi fi eu sau altul ?Traind in cercul vostru stramt \Norocul va petrece,\Ci eu in lumea mea ma simt\Nemuritor si rece. Atitudinea detaat a Luceafrului din finalul poemului nu exprim o resemnare, ci este o atitudine specific geniului, rece, raional, distant, care nu mai permite un dialog ntre cei doi, deoarece ei aparin adou lumi incompatibile ce nu pot comunica, avnd concepte diferite despre iubire, ilustrnd valoarea suprem aidealului spre care poate aspira doar omul superior. Poemul "Luceafrul" este cea mai nalt expresie a poeziei romneti, deoarece ea reunete"aproape toate motivele, toate ideile fundamentale, toate categoriile lirice i toate mijloacele lui Eminescu, poemul fiind ntr-un fel i testamentul lui poetic, acela care lmurete posteritii chipul n care i-a conceput propriul destin". (Tudor Vianu) lirica de mati(n care o alt personalitate exprim ideile poetului meditaia Demiurgului) 8.PROCEDEE ROMANTICE: Trei procedee romantice alctuiesc nivelul stilistic romantic al textului: alegoria, ironia i antiteza. Alegoria vorbete la nivelul ntregului text despre omul de geniu condamnat la
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

singurtate. Povestea de iubire dintre Luceafr i fata de mprat este alegoria omului de geniu, cel care nu poate iubi i nu poate fi iubit. Fata de mprat are aspiraii spre absolut, dar nu le poate susine pentru c nu-i poate depi condiia de muritor.. Antiteza este evident att la nivelul coninutului ct i la nivel structural. Astfel, antiteza descrie opoziia spaial terestru-cosmic, opoziia muritor-nemuritor.. Ironia este procedeul prin care se pune n eviden condiia efemer i nesemnificativ a fiinei umane; aceasta reiese din conversaia dintre Hyperion i Demiurg, din partea a treia a poemului. 9.LIMBAJ ARTISTIC: Poate fi definit prin cteva particulariti:limpezimea clasic este dat de absena podoabelor stilistice, epitetele alese de poet dovedind preocuparea acestuia pentru claritatea descrierii, Eminescu folosind cele mai potrivite cuvinte pentru conturarea ideilor: - epitetul popular "o prea frumoas fat" a fost ales dup un lung ir de ncercri: "un ghiocel de fat", folosirea puinelor adjective (89 n tot poemul) este particularizat prin frecvena acelorai cteva: mndru, frumos, , dulce, viu sau prin formarea unora noi, cu prefixul ne.: nemrginit, nemuritor, nespus, negrit ; - puritatea limbajului este semnificativ prin multitudinea cuvintelor de origine latina ; - cuvintele i expresiile populare dau un farmec
13.03.2013

CONSTANDACHE GABRIELA ,clasa a XI-a I

aparte limbajului artistic eminescian, prinfirescul exprimrii: "De dorul lui i inima/ i sufletu-i se mple" ; Elementele de prozodie sunt evidentiate prin muzicalitatea obinuta prin asonante (Un cer de stele dedesubt) i prin schema prozodica: catrene cu msura de 8/7 silabe, ritm iambic i rima ncruciata, cu alternanta ntre rimele masculine (cu accent pe ultima silaba) i rimele feminine (cu accent pe penultima silaba). 10.INCHEIERE: Avnd n vedere trsturile identificate n acest eseu, rezult c poemul Luceafrul de Mihai Eminescu dezvolt o multitudine de elemente romantice prin care devine emblematic pentru manifestarea acestui curent literar n literaturaromn. Luceafrul este un poem despre iubire, despre iubirea care nal umanul spre cer sau pn la zei, despreiubirea care mic soarele i alte stele(...) o iubire care transcede limita dintre uman i suprauman. O iubire absolut isublim, care nu se poate mplini ns, pentru c limita nu poate fi trecut din nicio parte. (George Gan Melancolia lui Eminescu)

13.03.2013