POL AR I Z AR E

A L UM I NI I
 Polarizarea se referă la
c împul magnetic într-o
undă electromagnetică.
O undă al cărei cîmp electric oscilează vertical, se
spune că avem o polarizare verticală. (idem pt
orizontal).

Cîmpul electric din undele luminoase ale soarelui

vibrează în toate direcţiile, deci lumina directă a
soarelui poate fi numită nepolarizată.
 În conformitate cu teoria
ondulatorie, unda luminoasă
(fotonul) este o undă
electromagnetică
transversală, în ca re vectorul
electric este vectorul luminos.

În lumina naturală vec torul

electric oscilează perpendicular
pe direc ţia de propagare, în
toate direc ţiile posibile.
În lumina total polarizată oscilaţiile
vectorului electric au loc într-un singur
plan, numit plan de vibraţie.

Planul
perpendicular pe
planul de vibraţie .
se numeşte plan
de polarizare.
 UNDA PLAN
POLARIZATĂ

E : vectorul ca re vibrează în planul

de vibraţie
H: vectorul ca re vibrează în planul
de polarizare
 POLARIZATORU
L

(este dispozitivul, cu ajutorul

că ruia poate fi obţinută lumină
plan polarizată)
 Subliniem c a transversabilitatea undelor
luminoase si polarizarea acestora au fost descoperite
cu mult inainte de teoria electromagnetica a luminii,
insa pana la aparitia teoriei electromagnetice a
luminii putine aspecte erau elucidate.

Astfel, polarizarea luminii solare produsa de

atmosfera este folosita din vremuri imemoriale de
ca tre pasarile migratoare pentru a se orienta in
calatoriile lor lungi fata de pozitia Soarelui, atunci
cand acesta este la amurg sau rasarit, ori pe cer
innorat.
 Polarizarea luminii se poate face prin
:
1. Refrexie
cînd planul de vibraţie este perpendicular
pe planul de incidenţă

2. Refracţie
câ nd planul de vibraţie c oincide c u planul
de incidenţă

3. Dublă refracţie (birefringenţă)

câ nd unei raze incidente îi corespund în
general două raze refractate: raza ordinară
si raza extraordinară.
În practică lumina polarizată se
obţine: cu ajutorul dispozitivelor de
polarizare
Un astfel de dispozitiv este NIC OLUL.

El este format din:

- două prisme din

Spat de
Islanda (cristal
anizotrop) lipite
între ele cu
- balsam de
C anada
 Experiment
:
O sursa de lumina naturala
proiec teaza un fasc icul de
lumina R, pe o lama 1 de
sticla plana, sub un unghi de
inc identa de 57 grade, de
unde se reflec ta (in punc tul
O ) spre o a doua lama de
stic la, pe c are c ade sub un
unghi de incidenta tot de 57
grade, unde sufera o a doua
reflexie (in punctul O').
 Experiment
:

Lama 2 poate fi rotita in axul

razei R1 c u 360 grade. La
inc eputul experientei,
planurile in c are sunt
situate c ele doua lame de
stic la sunt paralele.
Experimental putem observa
c a lumina este reflec tata pe
lama 2 nestingherit .
 Experiment
:

Dac a inc epem sa rotim

lama 2, vom observa c a
intensitatea razei
reflec tate R2 incepe sa
diminueze treptat, pana
la un minim
c orespunzator unei rotatii
de 90 grade.
 Experiment
:

C ontinund rotatia peste 90

grade, intensitatea incepe
treptat sa c reasc a si atinge
din nou valoarea maxima la
o rotatie de 180 de grade
fata de momentul de inceput
al experimentului. Rotatia in
c ontinuare, c u inca 180
grade, determina
evenimente similare.
 C onc luzii :
» fasciculul R1 nu are o structura omogena in
directiei de
jurul
» propagare
lumina nu are oscilatii longitudinale, c um au de
exemplu undele sonore, ci transversale pe directia de
propagare,
in mod similar cu o c oarda
» vibranta
fasc iculul de lumina naturala R contine raze de lumina
vibreaza in toate planurile,
care
» nediscriminatoriu
raza reflectata R1 este polarizata intr-o proportie
dependenta de unghiul de incidenta dar si de indicele
de refractie al celor doua medii, in c azul nostru aerul
si sticla, conform relatiei:
tg (i) = n2/n1
unde n1 si n2 sunt indicii de refractie ai
aerului si respectiv sticlei.
 Bibliografie:
- lumina.wikidot.com
- www.referatele.com
- www.unitbv.ro
- redphysics.blogspot.com
- matefiz.org
- www.scritube.com
- www.phys.utcluj.ro
Multumesc!

Covalciuc Luca