Sunteți pe pagina 1din 36

DEZVOLTAREA

EXTREMITII CEFALICE

Craniul

Dezvoltarea somitelor. A. Celulele mezodermului paraxial se


dispun in jurul unei mici cavitati. B. In urma diferentierii,
celulele din peretele ventro-medial isi pierd dispunerea
epiteliala si se transforma in celule mezenchimale. Aceste
celule sunt denumite sclerotom. Celulele din peretele dorsolateral al fiecarei somite vor forma musculatura membrelor si a
trunchiului, pe cand celulele din portiunea dorso-mediala
migreaza inferior de epiteliul dorsal restant (dermatomul) si

Oasele craniului la un fat in luna a treia, observandu-se extinderea spiculil


ososi de la nivelul centrilor primari de osificare ai oaselor late ale cutiei cra

Structurile care alcatuiesc scheletul capului si al fetei. Mezenchimul din care


se formeaza aceste structuri este derivat din creasta neurala (albastru), din
mezodermul paraxial ( somitele si somitomerele) (rosu) si din mezodermul p
laterale (galben).

Craniul unui nou-nascut, vedere superioara (A) si laterala-dreapta (B). Se obse


fontanelele si suturile anterioare si posterioare. Fontanela posterioara se inchi
aproximativ 3 luni dupa nastere; fontanela anterioara se inchide la jumatatea
de-al doilea an de viata. Multe dintre suturi se osifica la varsta adulta.

Vedere dorsala a condrocraniului (sau baza craniului) la adult, observandu-se


formate prin osificare endocondrala. Oasele care se formeaza anterior de sau
ceasca sunt derivate din creasta neurala si alcatuiesc condrocraniul precorda
lizat in fata notocordului) (albastru). Oasele care se formeaza posterior de sau
cesca sunt derivate din mezodermul paraxial (condrocraniul cordal) (rosu).

Vedere laterala a capului si gatului la fat, observandu-se


structurile derivate din arcurile cartilaginoase care participa la
formarea oaselor fetei.

Arcurile faringiene

Caile de migrare a celulelor crestei neurale de la prozencefal, mezencefal si rom


fal catre zonele finale de localizare (ariile colorate) de la nivelul arcurilor faring
al regiunii faciale. Sunt ilustrate si ingrosarile ectodermice (placodele), care con
alaturi de celulele crestei neurale la formarea ganglionilor senzoriali ai nervilor
eni V, VII,IX si X.

Dezvoltarea arcurilor faringiene. A. La 25 zile. B. La 28 zile. C. La 5 saptam

Recesurile faringiene (care apar sub forma unor evaginatii ale intestinului ante
Primordiul glandei tiroide si arcurile aortice.

A. Vedere frontala a unui embrion de aproximativ 24 zile.


Stomodeumul acoperit temporar de membrana bucofaringiana, este inconjurat de 5
proeminente mezenchimale.
B. Vedere frontala a unui embrion de varsta mai mare, observanduse ruperea membranei bucofaringiene si formarea placodelor nazale
in regiunea mugurelui fronto-nazal.

Imagine de microscopie electronica de baleiaj a unui embrion de


varsta mai mare,
observandu-se ruperea membranei bucofaringiene si formarea
placodelor nazale in
regiunea mugurelui fronto-nazal.

Sectiune transversala prin arcuri faringiene. Fiecare arc este


alcatuit dintr-un centru mezenchimal derivat din mezoderm si din
celulele crestei neurale, la interior fiind acoperit de endoderm iar la
exterior de ectoderm. Fiecare arc contine o artera (unul dintre
arcurile aortice), un nerv cranian si contribuie la dezvoltarea unor
componente scheletice si musculare specifice ale capului si gatului.
Intre arcurile faringiene exista recesuri faringiene la interior si fante

Inervatia fiecarui arc faringian este asigurata de un nerv cranian


propriu. Nervul trigemen care inerveaza primul arc faringian are 3
ramuri: oftalmica, maxilara si mandibulara. Nervul facial inerveaza al
doilea arc faringian, al treilea arc faringian este inervat de nervul
glosofaringian. Musculatura arcului al patrulea este inervata de
nervul laringeu superior (ramura a nervului vag), iar musculatura

Structurile derivate din arcurile faringiene si


inervatia acestora
Arc faringian

Nerv

Muschi

Structuri scheletice

1. Mandibular
V. Trigemen:ramurile
(procesele maxilar maxilara si
si mandibular)
mandibulara

M. masticatori (temporal;
maseter; pterigoidian medial
si lateral; milohioidian;
pantecele ant. al m. digastric;
m. tensor al valului palatin; m.
tensor al timpanului

Premaxilarul, maxilarul, osul


zigomatic, o parte din osul
temporal, cartilajul Meckel,
mandibula, ciocanul,
nicovala, ligamentul anterior
al ciocanului, ligamentul
sfenomandibular

2. Hioid

VII. Facial

Scarita; procesul stiloid; lig.


stilohioidian; cornul mic si
portiunea superioara a
corpului osului hioid

IX. Glosofaringian

M. expresiei faciale (mimicii)


(buccinator; auricular; frontal;
platisma; orbicular al gurii;
orbicular al globului ocular;
pantecele post. al m.
digastric; m. stilohioidian; m.
strapedius
M. stilofaringian

4-6

X. Vag
Ramura laringiana
superioara (inerveaza
arcul faringian 4)
Ramura laringiana
recurenta (corespunzator arcului faringian
6)

Cricotiroidian; m. ridicator al
palatului; m. constrictori ai
faringelui

Cartilajele laringiene (tiroid,


cricoids, aritenoide,
corniculate, cuneiforme)

M. intriseci ai laringelui

Cornul mare si portiunea


inferioara a corpului osului
hioid

Embrion de 4 saptamani, vedere laterala a regiunilor capului si


gatului, observandu-se modul in care cartilajele arcurilor faringiene
participa la formarea oaselor de la acest nivel.

Componente ale arcurilor faringiene, la un moment ulterior al


dezvoltarii. Unele se osifica, altele dispar sau se transforma in
ligamente. Procesul maxilar si cartilajul Meckel sunt inlocuite de osul
maxilar si respectiv mandibular, care se formeaza prin osificare

Originea muschilor din regiunea craniofaciala


Origine mezodermica

Muschi

Inervatie

Somitomerele 1 si 2
Somitomer 3

Drept sup., drept medial, oblic inf.


Oblic superior

Oculomotor (III)
Trohlear (IV)

Somitomer 4

Inchiderea cavitatii bucale

Trigemen (V)

Somitomer 5

Drept lateral

Abducens (VI)

Somitomer 6

Facial (VII)

Somitomer 7

Deschiderea cavitatii bucale,


alti muschi derivati din arcul faringian 2
Stilofaringian

Somitele 1 si 2

Musculatura intrinseca a laringelui

Vag (X)

Somitele de la 2-5*

Musculatura limbii

Hipoglos (XII)

Glosofaringian (IX)

*Somitele de la 2 la 5 formeaza grupul occipital( in cea mai mare parte somita 1 degenereaza)

Structurile definitive care se formeaza din componentele


cartilaginoase ale diferitelor arcuri faringiene.

Dezvoltarea fantelor si
recesurilor faringiene

A. Dezvoltarea fantelor si recesurilor faringiene. Al doilea arc


faringian creste peste arcurile 3 si 4, acoperind a 2-a, a 3-a si a 4-a
fanta faringiana.
B. Partile restante din a 2-a, a 3-a si a 4-a fanta faringiana formeaza
sinusul cervical, care in mod normal este obliterat. Trebuie observate
structurile care se formeaza din diferitele recesuri faringiene.

Migrarea timusului

Migrarea timusului, a glandelor paratiroide si a corpului


ulltimobranhial. Glanda tiroida are originea pe linia mediana, la
nivelul gaurii oarbe si coboara ulterior pana in dreptul primelor inele
traheale.

Derivatele recesurilor faringiene


Punga faringiana Derivate
1

Cavitatea timpanica (urechea mijlocie)


Tuba auditiva

Tonsila palatina
Fosa tonsilara

Glanda paratiroida inferioara


Timus

Glanda paratiroida superioara, corpul ultimobranhial (celulele


parafoliculare [C] ale glandei tiroide

Limba

Vedere superioara a portiunii ventrale a arcurilor faringiene,


observandu-se dezvoltarea limbii. De la I-IV arcurile faringiene
sectionate.
A.La 5 saptamani (aproximativ 6 mm).
B. La 5 luni. Se observa foramen cecum (depresiunea oarba), locul
de origine a primordiului glandei tiroide.

Glanda tiroida

A. Primordiul glandei tiroide apare sub forma unui diverticul epitelia


localizat pe linia mediana a faringelui, imediat caudal de
tuberculul impar.
B. Pozitia glandei tiroide la adult. Linia punctata= calea de migrare.

Localizari posibile ale unui chist tireoglos. Aceste chisturi, localizate


cel mai frecvent in regiunea osului hioid, sunt situate intotdeauna in
apropierea liniei mediane.

Regiunea faciala

A. Vedere laterala a unui embrion la sfarsitul saptamanii a 4-a,


observandu-se pozitia arcurilor faringiene.
B. Vedere frontala a unui embrion la jumatatea saptamanii a 5-a,
observandu-se mugurii mandibulari si maxilari. De fiecare parte a
mugurelui fronto-nazal sunt vizibile placodele nazale.

Imagine de microscopie electronica de baleiaj a unui embrion la


jumatatea saptamanii a 5-a, observandu-se mugurii mandibulari si
maxilari. De fiecare parte a mugurelui fronto-nazal sunt vizibile
placodele nazale.

Aspect frontal al regiunii faciale.


A. La un embrion de 5 saptamani.
B. La un embrion de 6 saptamani. Mugurii nazali sunt separati
treptat de mugurii maxilari prin doua santuri adanci.

Fotografie a unui embrion de 6 saptamani. Mugurii nazali sunt


separati treptat de mugurii maxilari prin doua santuri adanci.

Structurile care contribuie la formarea regiunii


faciale
Mugure

Structuri formate

Frontonazal*

Fruntea, piramida nazala (oasele nazale) si mugurii nazali mediali si


laterali

Maxilar

Obrajii, portiunea lateral a buzei superioare

Nazal medial

Depresiunea infranazala, creasta nazala si varful nasului

Nazal lateral

Aripile nazale

Mandibular

Buza inferioara

*Mugurele fronto-nazal este o structura nepereche; ceilalti muguri sunt formatiuni pereche

A. Segmentul intermaxilar si procesele maxilare.


B. Segmentul intermaxilar din care se formeaza depresiunea
infranazala, portiunea mediana a osului maxilar ( cu cei 4 dinti
incisivi) si palatul primar de forma triunghiulara.

A. Sectiune frontala prin regiunea cefalica la un embrion de 7,5


saptamani. Lamele palatine au pozitie orizontala, limba s-a
deplasat in directie descendenta.
B. Vedere ventrala a lamelor palatine dupa indepartarea mandibulei
si a limbii. Lamele palatine sunt in pozitie orizontala. Se observa
septul nazal.

A. Sectiune frontala prin regiunea cefalica la un embrion de 10


saptamani. Cele 2 lame palatine au fuzionat intre ele si cu septul
nazal.
B. Vedere ventrala a palatului. Foramen incisiv se afla pe linia
mediana intre palatul primar si palatul secundar.

A. Sectiune sagitala prin depresiunea nazala si marginea inferioara a


mugurelui nazal medial la un embrion de 6 saptamani. Cavitatea
nazala primitiva este separata de cavitatea orala prin membrana
oronazala. B. Sectiune similara cu cea de la punctul A, observanduse degradarea membranei oronazale. C.Embrion de 7 saptamani, la
care cavitatea nazala primitiva comunica direct cu cavitatea orala.
D. Sectiune sagitala prin regiunea faciala a unui embrion de 9
saptamani, observandu-se separarea cavitatii nazale definitive de

Dintii

Formarea unui dinte in stadii succesive ale dezvoltarii.


A. Stadiu de mugure dentar, la 8 saptamani. B.Stadiu de calota, la
10 saptamani.

Aspectul unui dinte imediat inainte de nastere (A) si dupa eruptie


(B).