2.notiuni Introductive Standarde DVB-T - DVB-T2 - v3

Transmiterea terestra a
semnalelor digitale TV
Notiuni introductive
Cuprins
DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Tehnica de modulatie OFDM
Introducere
Generarea simbolurilor OFDM
Semnale suplimentare n spectrul OFDM
Modulatia ierarhica
Standardul DVB-T
Purtatoarele DVB-T
Parametrii sistemului transmisiei DVB-T
Emitatorul DVB-T. Modulatorul DVB-T
Receptorul DVB-T
Reteaua de emitatoare tip SFN
DVB-T2 Transmiterea cu eficienta maxima a semnalelor digitale TV
Privire de ansamblu asupra standardului DVB-T2

Parametrii sistemului de transmisie DVB-T2
Comparatie ntre sistemele DVB-T si DVB-T2
Emitatorul DVB-T2. Modulatorul DVB-T2
Retele DVB-T2
Scenarii de tranzitie de la televiziunea analogica la televiziunea
digitala

Transmiterea terestra a semnalelor digitale de televiziune se
face n concordanta cu standardul DVB (Digital Video

Broadcasting).
Pentru rezolvarea celor mai multe probleme specifice

canalului radio terestru s-a decis sa se foloseasca metoda de
modulatie OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplex)
adica multiplexare cu diviziune ortogonal de frecven
Aceasta metoda presupune modularea cu o rata mica a mai
multor putatoare RF care sunt ortogonale ntre ele.

Introducere
O
caracteristica a receptiei TV n benzile VHF si UHF este

propagarea semnalului pe cai multiple ntre emitator si receptor, o
cale directa si multiple alte cai indirecte generate de reflexia
semnalului pe diferite obstacole (forme de relief, cladiri, etc.).

Introducere
Exista de asemenea si cazul particular cnd nu
exista calea directa de propagare.

Acest fenomen de propagare duce la o scadere
a calitatii receptiei, care poate fi mbunatatita
prin utilizarea de antene directive.
Avnd
n vedere ca prin introducerea
televiziunii digitale se doreste ca receptia sa
poata fi facuta si mobil, nu este posibila
utilizarea de antene directive.
Propagarea pe cai multiple a semnalului duce
si la fenomenul de fading, care este dependent
si de frecventa(scdere temporar a intensit ii undelor
electromagnetice recepionate de un aparat de radiorecep ie
provocat de schimbrile condi iilor de propagare a undelor
prin atmosfer i stratosfer) .

Un alt fenomen care apare n cazul receptiei mobile
este efectul Doppler (componentele spectrale ale

semnalului se deplaseaza:
spre frecventele nalte cnd receptorul se apropie de
sursa
spre frecvente joase cand se departeaza de sursa).
Receptia
terestra mai este influentata si de

perturbatiile electrice create de alte transmisii radio,
linii electrice de nalta tensiune, fenomene electrice
naturale, automobile, etc.
n cazul transmisiilor digitale, propagarea pe cai
multiple duce la o dispersie a timpilor de ntrziere,
ceea ce sta la originea unor perturbatii intersimbol,
care pot fi reduse prin micsorarea vitezei de
transmisie (neconvenabila n multe cazuri).
Avnd n vedere cele de mai sus putem spune ca
receptia terestra este cel mai dificil tip de receptie.

Pornind de la observatia ca:
daca transmitem datele (simbolurile) cu viteza mica ntr-o
banda ngusta, fenomenul de fading nu este selectiv n

frecventa,
iar interferenta inter-simbol este redusa,
putem sa transmitem cu viteza mare de simbol daca
modulam cu rata scazuta un numar foarte mare de

subpurtatoare.
De exemplu, daca fluxul de date are o rata de date de M
bits/s iar numarul de subpurtatoare este n, atunci fiecare
subpurtatoare va fi modulata la o rata de
M/n bits/s.
Acest mod de transmisie se numeste transmisie cu
spectru mprastiat.
Este necesara separarea acestor canale ntre ele pentru
a nu se interfera, dar cu ct este mai mare aceasta
separare se reduce eficienta utilizarii spectrului RF.
7

Introducere
Daca
fiecare dintre cele n frecvente corespunzatoare canalelor de

transmisie sunt liniar independente, adica ortogonale, spectrele acestora
se pot ntrepatrunde, ceea ce duce la o utilizare a spectrului RF mult mai
buna.
Astfel s-a decis sa se foloseasca metoda de modulatie OFDM (Orthogonal
Frequency Division Multiplex).

Pentru a ntelege conditia de ortogonalitate a
subpurtatoarelor trebuie sa ne reamintim de Transformata

Fourier (TF).
Aplicnd TF unui semnal periodic n domeniul timp obtinem
reprezentarea acestuia n domeniul frecventa.
Vom lua cazul particular a doua tipuri de semnale:
Semnalul sinusoidal, deoarece subpurtatoarele sunt semnale
sinusoidale. Acest semnal prezinta doua linii spectrale, la:

fs si la +fs.
Semnalul dreptunghiular cu durata t. In domeniul frecventa
prezinta un spectru care are ca anvelopa o functie:
sinx/ x, ce prezinta nuluri la f = 1/ t

Daca vom considera ca n urma modularii purtatoarele
sinusoidale si schimba amplitudinea si faza la intervale de

timp t ne putem imagina ca semnalul modulat poate fi
mpartit n intervale egale t care se numesc pachete burst.
Din punct de vedere matematic acestea pot fi considerate
produsul de convolutie dintre un semnal dreptunghiular si
semnalele sinusoidale respective (subpurtatoarele).
10

domeniul frecventa, n locul liniilor spectrale

corespunzatoare subpurtatoarelor modulate, vom
avea spectre cu anvelope de forma sinx/x.
Punctele de anulare ale spectrelor sunt distantate la
intervale f = 1/ t
11

Pachetul burst (care poate contine mii de subpurtatoare modulate)
se numeste simbol OFDM
Conditia
12
de ortogonalitate se obtine cnd maximul unei

subpurtatoare coincide cu minimul subpurtatoarelor adiacente.
Ea corespunde situatiei cnd acestea sunt distantate la intervale
egale cu 1/ t.
Cnd informatia care trebuie transmisa este protejata la erori
(DVB-T), avem cazul COFDM (Coded Orthogonal Frequency
Division Multiplex).

Functie de numarul de subpurtatoare, n DVB-T sunt
utilizate doua moduri:

2k si
8k:
Mod
13
2k
8k
Nr. subpurtatoare
2048
8192
Spatierea subpurtatoarelor f
(aprox.):
Durata unui simbol t (aprox.):
4 kHz
1 kHz
250 s
1 ms


Fiecare subpurtatoare OFDM trebuie modulata cu o parte
din informatia continuta n fluxul de date prezent la intrarea

modulatorului.
Ca si n cazul folosirii unei singure purtatoare, fiecare dintre
miile de subpurtatoare OFDM necesita un circuit mapping
corespunzator constelatiei utilizate
QPSK (sau 4QAM),
16QAM,
64QAM,
Fiecare
14
subpurtatoare
este
modulata
independent
de
celelalte.
Rezulta astfel un modulator OFDM compus din mii de
modulatoare QAM, fiecare cu propriul circuit mapper
Fiecare modulator QAM are propria sa purtatoare care
trebuie sa fie sincronizata cu celelalte, astfel nct simbolul
comun OFDM ce rezulta din nsumarea acestora sa aiba
exact durata
t=1/ f.

15

Procedura prezentata anterior este pur teoretica.

Este folosita doar la ilustrarea principiului OFDM.
Implementarea sa n practica presupune un cost urias asociat
cu o instabilitate a functionarii.
n
realitate, simbolurile OFDM sunt generate folosind

transformata Fourier rapida inversa (IFFT = Inverse Fast
Fourier Transform) al carei algoritm poate fi implementat
numeric.
Simbolurile OFDM rezulta asfel ca urmare a efectuarii, de
catre un computer de viteza, a unor calcule matematice.
16

bloc de implementare a unui modulator OFDM bazat pe

IFFT este data n figura urmatoare:
Schema
Procesul de modulatie OFDM se desfasoara astfel: fluxul de date,
protejate la erori, este divizat si distribuit n mod aleator n mii de

subfluxuri ntr-un proces ce se numeste multiplexare si ntretesere.
17
ntreteserea este necesara pentru ca atunci cnd apar erori n

procesul de transmitere a informatiei catre receptor, acestea nu
afecteaza bitii n mod singular, ci apar sub forma de salve (pachete),
putnd afecta pna la sute de biti, iar numarul acestora poate fi mai
mare dect numarul maxim de erori ce pot fi corectate de catre codul
corector de erori asociat.

Fiecare
subflux de date este livrat pachet cu

pachet unui circuit mapper divizat n doua parti,
parte reala si parte imaginara, fiecare cu tabelul
sau corespunzator.
Rezulta doua tabele, real si imaginar, cu mii de
intrari corespunzatoare subpurtatoarelor,
Continutul tabelelor este functie de tipul de
modulatie folosit.
Semnalele de la iesirile circuitului mapper Re(f) si
Im(f) (n domeniul frecventa) sunt semnalele
(modulate QAM) de intrare ale urmatorului bloc de
procesare, blocul IFFT.
n cadrul blocului IFFT semnale Re(f) si Im(f) sunt
prelucrate matematic, la iesire rezultnd re(t)
semnal cosinusoidal si im(t) semnal sinusoidal,
amndoua avnd aceeasi amplitudine.
18

Semnalele
re(t) si im(t) corespund miilor de

subpurtatoare care formeaza un simbol OFDM
Sunt modulate cu acelasi numar de biti.
Avnd n vedere ca semnalele la iesirea blocului IFFT
sunt tot timpul defazate cu 90, semnalul ce rezulta
la iesirea modulatorului IQ este un semnal modulat n
faza cu banda laterala unica BLU (sau SSB = SingleSideband).
La iesirea modulatorului OFDM sunt generate
simbolurile OFDM care au durata constanta t=1/ f.
Trebuie tinut cont ca, datorita propagarii multicale,
semnalul ajunge la receptie cu ntrzieri variabile,
care pot sa duca la interferente intersimbol.
O mare parte a acestui efect este redusa prin
utilizarea OFDM.
Se poate elimina aproape complet daca la sfarsitul
fiecarui simbol OFDM se introduce un interval de
garda.
19

Intervalul de garda poate consta n:

absenta semnalului
transmiterea unui semnal.
Daca nu se transmite semnal n intervalul de garda, la receptie,
n timpul demodularii semnalului OFDM, pozitionarea ferestrei

de esantionare a FFT nu se va mai face pe un numar ntreg de
perioade (receptorul trebuie sa se caleze pe simbolurile OFDM).
Daca n intervalul de garda se transmite sfrsitul simbolului
urmator, folosind functia de autocorelatie (compararea formei
semnalului perturbat cu forma cunoscuta a semnalului
neperturbat) se poate pozitiona corect fereastra de esantionare
asupra simbolului.
Durata intervalului de garda trebuie sa fie mai mica dect
durata simbolului OFDM, dar mai mare dect durata celui mai
lung ecou ce poate apare.
n practica intervalul de garda poate avea valorile:
1/4, 1/8, 1/16, 1/32.
20

Generarea intervalului de garda este prezentata n figura:
21

Reprezentarea simbolurilor OFDM cu intervalul de
garda fara semnal este facuta n figura de mai jos:
22

Reprezentarea simbolurilor OFDM cu intervalul de garda cu semnal
inserat n este data in figura urmatoare:
23

Reprezentarea semnalului n cazul receptiei multicale este data n
figura de mai jos:
24

Reprezentarea spectrala si temporala a semnalului OFDM este data
n figura de mai jos:
25

Semnale suplimentare n spectrul OFDM

Pna acum am vazut cum n cadrul semnalului OFDM
informatia plus protectia la erori este distribuita mai multor

subpurtatoare, fiecare dintre ele fiind modulata QPSK sau
QAM.
S-ar putea crede astfel ca fiecare subpurtatoare transmite
doar informatie utila (payload).

n realitate nu este asa.
n cadrul transmisiei OFDM gasim urmatoarele categorii de
subpurtatoare:
subpurtatoare de informatie utila cu pozitie fixa;
subpurtatoare nemodulate setate la zero;
subpurtatoare pilot cu pozitie fixa;
subpurtatoare pilot cu pozitie schimbatoare (variabila);
subpurtatoare speciale modulate cu date suplimentare.
26

Purtatoarele de informatie utila au fost tratate pna acum.

Acestea sunt modulate coerent
QPSK (4QAM),
16QAM,
64QAM.
n cazul acestor modulatii, fiecarei subpurtatoare i sunt
alocati 2, 4 respectiv 6 biti.

Purtatoarele nemodulate setate la zero nu sunt transmise n
eter.
Ele se afla la marginea spectrului RF OFDM si au doua roluri:
prevenirea interferentei cu canalele adiacente facilitnd filtrarea
umerilor spectrului RF al semnalului OFDM;
adaptarea capacitatii bit/ simbol la structura fluxului de date prezent
la intrarea modulatorului.
27

Umerii caracteristicii
spectrale ai semnalului
OFDM provin din forma
sinc
(sinx/x)
a
subpurtatoarelor.
Acesti
umeri trebuie
atenuati prin filtrare,
lucru usor de facut
daca
la
marginile
spectrului
sunt
purtatoare
ce
nu
transporta informatie.
28

Purtatoarele pilot cu pozitie fixa n spectru sunt utilizate pentru
controlul automat al frecventei n receptor (AFC = Automatic Frequency

Control).
Acestea sunt semnale cosinusoidale (situate pe axa reala).
Daca frecventa de receptie nu este calata cu frecventa de emisie,
toate diagramele constelatiilor vor fi rotite ceea ce face ca demodularea

sa nu se mai produca sau sa se faca cu erori.
Corectia frecventei de receptie se face urmarind diferenta de faza
dintre doua purtatoare pilot fixe succesive pna cnd aceasta diferenta
devine zero.
Purtatoarele pilot cu pozitie variabila (scattered pilots) sunt utilizate
pentru corectia de canal si estimarea canalului de transmisie n cazul

folosirii modulatiilor QPSK si QAM (dau informatie despre distorsiunile
de amplitudine si de faza).
Purtatoarele speciale sunt modulate cu date suplimentare referitoare
la unele schimbari survenite la emitator (de exemplu trecerea de la

QPSK la 16QAM) si de care receptorul trebuie informat prin acest canal
rapid. n acest mod, periodic, sunt transmisi toti parametrii transmisiei.
29

Modulatia ierarhica
Acest mod de transmisie OFDM
30
presupune transmiterea informatiei

prin doua metode de transmisie
diferite, ntr-un singur spectru
(canal) OFDM.
Una dintre aceste transmisii este
mai robusta la erori, dar nu suporta
un debit mare de informatie,
cealalta este capabila sa transmita
un debit mare de informatie, dar
este mai putin robusta la erori.
Acest mod de transmisie se
foloseste cnd exista conditii dificile
de receptie (de ex. receptia mobila
sau portabila), dar se doreste ca
aceasta sa se faca nentrerupt, chiar
daca va scadea calitatea.
Transmisia mai robusta reprezinta
fluxul prioritar HP (High Priority
stream), iar cea mai putin robusta
fluxul secundar LP (Low Priority
stream).

Sumar OFDM
Metoda de transmisie OFDM:

utilizeaza un numar mare de subpurtatoare ntr-un canal de
transmisie;
este destinata special tipului de canal terestru de
transmise, caracterizat prin ecouri multiple;
informatia ce trebuie transmisa este furnizata cu protectie
la erori (COFDM) si distribuita subpurtoarelor;
subpurtatoarele sunt modulate QAM si QPSK si fiecare
dintre ele transmite doar o mica parte din fluxul de date;
OFDM produce simboluri mai lungi dect n cazul utilizarii
unei singure purtatoare, avantaj care, combinat cu
introducerea intervalului de garda, face ca interferenta
intersimbol datorata ecourilor sa fie diminuata sau chiar
eliminata;
faptul ca informatia este distribuita mai multor
subpurtatoare si ca aceasta este protejata la erori face ca
la receptie sa se reconstituie fluxul de date fara erori, chiar
n conditii de fading si receptie pe cai multiple (ecouri).
31

Standardul DVB-T
n 1995, standardul de transmisie digitala terestra a
semnalelor de televiziune, n conexiune cu proiectul

european DVB-T, a fost definit de UIT n EN 300744.
Acesta defineste canalul DVB-T cu largimea de 8, 7 sau 6
MHz si doua moduri de operare, functie de numarul

punctelor de esantionare utilizate n IFFT:
2k, cu 2048 de puncte si
8k cu 8192 de puncte IFFT.
Fiecare dintre aceste moduri prezinta avantaje si
dezavantaje unul fata de celalalt.

De exemplu, spatierea mai larga a subpurtatoarelor la modul
2k face ca acesta sa fie mai putin afectat de efectul Doppler

si de ecourile multiple n cazul receptiei mobile, dar este mai
afectat de ntrzierile mari date de unele ecouri.
Simbolul OFDM mai lung la modul 8k permite transmiterea
unui semnal de capacitate mai mare, dar este mai afectat

de interferente si perturbatii.
32

Standardul DVB-T
Standardul DVB-T prevede utilizarea optionala a modului
ierarhic de transmisie.
Cele doua cai HP si LP pot transporta acelasi program.
Pe calea HP, din cauza cauza protectiei mai puternice la
erori si compresiei mai ridicate, calitatea imaginii va fi mai

scazuta fata de imaginea transmisa pe calea LP care are
data rate-ul mai mare (dar n detrimentul protectiei la erori).
Functie de conditiile de receptie, poate fi aleasa una dintre
cele doua cai.

n DVB-T este utilizata modulatia coerenta a
subpurtatoarelor QPSK, 16QAM si 64QAM.

Pentru estimarea si corectia canalului sunt transmise si
numeroase semnale pilot.
33

Purtatoarele DVB-T
Standardul DVB-T prevede urmatoarele tipuri de purtatoare:

purtatoare de informatie utila cu pozitie fixa;
purtatoare inactive cu pozitie fixa;
purtatoare pilot cu pozitie fixa;
purtatoare pilot cu pozitie schimbatoare (variabila);
purtatoare TPS (TPS = Transmission Parameter Signallig) cu pozitie
fixa.
Primele doua tipuri de purtatoare au fost explicate n
subcapitolul precedent.
Purtatoarele pilot cu pozitie fixa sunt situate pe axa reala.
Sunt semnale cosinuoidale cu faza 0 sau 180.
Au amplitudinea cu 3dB mai mare dect puterea medie a
celorlalte purtatoare si, dupa cum am mai spus, sunt folosite

la controlul automat al frecventei la receptie.
34

Purtatoarele DVB-T
Purtatoarele pilot cu pozitie variabila sunt mprastiate n
tot spectrul canalului DVB-T.

Ele constituie semnalul de estimare a canalului la receptie.
n cadrul unui simbol OFDM, la fiecare a
12-a
subpurtatoare este inserat un semnal pilot cu pozitie
variabila.
n urmatorul simbol, fiecare astfel de pilot sare nainte cu
trei purtatoare.
Astfel, n cadrul spectrului fiecare a treia pozitie este cnd
subpurtatoare de informatie utila, cnd purtatoare pilot cu
pozitie variabila.
Sunt tot semnale cosinusoidale cu faza 0 sau 180 si au
amplitudinea mai mare cu 3dB dect puterea medie a
celorlalte purtatoare.
35

Purtatoarele DVB-T
Purtatoarele TPS au pozitii fixe n cadrul spectrului.

Ele reprezinta un canal virtual de informare a receptorului de
catre emitator cu privire la parametrii transmisiei curente:

constelatia utilizata,
daca este transmisie ierarhica sau nu,
rata de codare pentru HP si LP,
intervalul de garda,
modul de transmisie (2k sau 8k).
Purtatoarele TPS sunt modulate diferential cu modulatie binara
36
de faza DBPSK (DBPSK = Diferential Binary Phase Shift Keying)

care are avantajul ca orice eroare de faza este corectata
automat.
Codarea diferentiala presupune ca informatia este continuta n
diferenta de faza dintre doua purtatoare TPS din doua simboluri
succesive.
Toate purtatoarele TPS dintr-un simbol transmit aceeasi
informatie, adica au aceeasi faza (0 sau 180).
n cazul modulatiei DBPSK se transmite un 0 daca de la un
simbol la altul purtatoarele TPS schimba faza, iar daca nu o
schimba se transmite un 1.

Purtatoarele DVB-T
Purtatoarele TPS servesc n procesul de demodulare prin stabilirea corecta a
fazei (n cazul n care diagrama corespunzatoare constelatiei nu este rotita).

Informatia completa transmisa de purtatoarele TPS se ntinde pe parcursul a
68 de simboluri OFDM si cuprinde 68 biti.

Segmentul de 68 de simboluri OFDM se numeste cadru.
Pe parcusul unui cadru semnalele pilot cu pozitie variabila se deplaseaza n
cadrul canalului DVB-T de la nceputul pna la sfrsitul acestuia.

Pozitia subpurtatoarelor este prezentata n figura:
37

Purtatoarele DVB-T
Pozitia purtatoarelor pilot n cadrul diagramei constelatiei 64QAM este
prezentata n figura urmatoare:
Numarul subpurtatoarelor DVB-T pentru cele doua moduri de transmisie este
dat n tabelul de mai jos:
38
Nr. total de subpurtatoare

Nr.
de
subpurtatoare
folosite
Purtatoare pilot cu pozitie
variabila
Purtatoare pilot cu pozitie
fixa
Purtatoare TPS
Mod 2k
2048
1705
Mod 8k
8192
6817
131
524
45
177
17
68

Parametrii sistemului DVB-T
Parametrii sistemului DVB-T sunt urmatorii;
o frecventa de esantionare a IFFT,

o banda semnalului DVB-T,
o spectrul ocupat de un canal DVB-T de 8 (7)
MHz,
o debitul fluxului de informatie,
o nivelele de semnal ale subpurtatoarelor.
39

Frecventa de esantionare a IFFT

Un parametru de baza n DVB-T este frecventa de esantionare pentru IFFT.
Pentru un canal cu latimea de 8 MHz (si cazul Romniei) frecventa de
esantionare este definita ca:
fsampling IFFT 8MHz = 64/7 MHz = 9,142857143 MHz
Pentru canale cu latimea de 7, respectiv 6 MHz se nmulteste frecventa de
esantionare corespunzatoare canalului de 8 MHz cu 7/8, respectiv cu 6/8.

Toate cele 2048 sau 8192 de subpurtatoare corespunzatoare celor doua
moduri trebuie sa se regaseasca n aceasta banda a IFFT.
Spatierea n frecventa a subpurtatoarelor poate fi determinata usor, fiind:
f = fsampling IFFT / Nr total subpurtatoare
Deci,
f2k = fsampling IFFT/2048

f8k = fsampling IFFT/8192
Din conditia de ortogonalitate se determina si durata simbolului OFDM:
tsimbol = 1/ f
40

Banda semnalului DVB-T

Cunoscnd numarul de subpurtatoare folosite pentru cele
doua moduri de transmisie (1705 pentru 2k si 6817 pentru

8k ), putem determina banda semnalului DVB-T:
Bandasemnal DVB-T = Nr. subpurtatoare folosite * f

Valorile parametrilor determinati conform relatiilor de mai
sus, corespunzatori unui canal cu latimea de 8 MHz, sunt

date n tabelul urmator:
41

Spectrul ocupat de un canal DVB-T de 8

(7) MHz
Spectrul semnalului DVB-T este prezentat
grafic n figura:
42

Debitul fluxului de informatie

Debitul total de informatie (gross data rate) depinde de rata de
simbol OFDM care este data de relatia:
rata_simbolOFDM = 1/ (durata_simbol +
interval_de_garda)
Durata simbol + interval de garda are valorile din tabelul urmator:
43


Debitul total de informatie (gross data rate) este dat de formula:
gross_data_rate = (rata_simbolOFDM ) x (nr._purtatoare
info_utila) x (nr._biti_per_simbol)
Si are valorile din tabelul urmator (pentru canal de 8 MHz):
QPSK
(2bits/simb
ol)
Interval
de garda
1/4
1/8
1/16
1/32
16QAM
(4bits/simb
ol)
1/4
1/8
1/16
1/32
44
1/4
Mod transmisie
2k
8k
10,8 Mbit/s
12,0 Mbit/s
12,706
Mbit/s
13,091
Mbit/s
21,6 Mbit/s
24,0 Mbit/s
25,412
Mbit/s
26,182
Mbit/s
32,4 Mbit/s
10,8 Mbit/s
12,0 Mbit/s
10,706
Mbit/s
13,091
Mbit/s
21,6 Mbit/s
24,0 Mbit/s
25,412
Mbit/s
26,182
Mbit/s
32,4 Mbit/s

Debitul net de informatie (net data rate) este dat de
formula:
net_data_rate = (gross_data_rate) x (188/204) x
(rata_de_codare)
Si are valorile din tabelul urmator (pentru un canal de
8 MHz):
45

QPSK
(2bits/sim
bol)
Interval
de
garda
1/4
1/8
1/16
1/32
16QAM
(4bits/sim
bol)
1/4
1/8
1/16
1/32
46
1/4
64QAM
(6bits/sim
bol)
1/8
1/16
1/32
1/2
4,97647
1 Mbit/s
5,52941
2 Mbit/s
5,85467
1 Mbit/s
6,03208
6 Mbit/s
9,95294
1,6
Mbit/s
11,0588
2 Mbit/s
11,7093
4 Mbit/s
12,0641
7 Mbit/s
14,9294
1 Mbit/s
16,5882
4 Mbit/s
17,5640
1 Mbit/s
18,0926
Rata de codare
2/3
3/4
5/6
7/8
6,63529
4 Mbit/s
7,37254
9 Mbit/s
7,80622
8 Mbit/s
8,04278
1 Mbit/s
13,2705
9 Mbit/s
7,46470
6 Mbit/s
8,29411
8 Mbit/s
8,78200
7 Mbit/s
9,04812
8 Mbit/s
14,9294
1 Mbit/s
8,294118
Mbit/s
9,215686
Mbit/s
9,757785
Mbit/s
10,05348
Mbit/s
16,58824
Mbit/s
8,708824
Mbit/s
9,676471
Mbit/s
10,24567
Mbit/s
10,55617
Mbit/s
17,41765
Mbit/s
14,7451
0 Mbit/s
15,6124
6 Mbit/s
16,0855
62
Mbit/s
19,9058
8 Mbit/s
22,1176
5 Mbit/s
23,4186
9 Mbit/s
24,1283
16,5882
4 Mbit/s
17,5640
1 Mbit/s
18,0962
6 Mbit/s
18,43137
Mbit/s
19,51557
Mbit/s
20,10695
Mbit/s
19,35294
Mbit/s
20,49135
Mbit/s
21,11230
Mbit/s
22,3941
2 Mbit/s
24,8823
5 Mbit/s
26,3460
2 Mbit/s
27,1443
24,88235
Mbit/s
27,64706
Mbit/s
29,27336
Mbit/s
30,16043
26,12647
Mbit/s
29,02941
Mbit/s
30,73702
Mbit/s
31,66845

Nivelele de semnal ale subpurtatoarelor

Valorile medii ale puterilor purtatoarelor de informatie
utila sunt egale ntre ele.

Daca este sa consideram valoarea puterii medii a
acestora ca fiind 1 (0dB sau 100%) putem sa apreciem
valoarea pentru semnalele pilot.
Pentru a fi usor detectabile acestea au puterea marita
fata de celelalte purtatoare cu:
4/3 (2,5dB n putere), sau
nivelul mediu este marit cu 16/9 (2,5dB n tensiune).
47

Schema bloc a modulatarului DVB-T este data n figura:
48

Primul etaj al modulatorului DVB-T este interfata n banda de
baza a semnalului (baseband input modul).

n cadrul acestui etaj se realizeaza sincronizarea semnalului
cu fluxul de transport MPEG-2 (MPEG-2 Transport Stream

TS).
Dupa cum se stie, MPEG-2 TS este compus din pachete de
188 bytes care au header-ul compus din 4 bytes, restul de

184 bytes reprezentndu-l informatia utila.
Primul byte al header-ului este byte-ul de sincronizare, care
are aceeasi valoare pentru toate pachetele: 47Hex.

Sincronizarea are loc dupa receptionarea a cinci pachete
consecutive, iar toate semnalele de ceas necesare n

interiorul modulatorului deriva din acest semnal de
sincronizare.
49

Urmatorul
etaj n cadrul modulatorului este blocul de

inversare a byte-lui de sincronizare si dispersie a energiei.
Ca urmare a inversarii byte-ului de sincronizare, acesta
devine B8Hex n loc de 47Hex.

Aceasta inversare are loc la fiecare 8 pachete si se face cu
scopul de resetare a proceselor de dispersare a energiei,

att la emisie ct si la receptie.
n cadrul semnalului de date pot apare accidental secvente
lungi de 0 sau de 1, ceea ce duce, din punct de vedere

al spectrului, la aparitia de linii spectrale nedorite.
Pentru a le elimina, nainte de modulare se face o dispersie
a energiei semnalului prin mixarea acestuia cu o secventa

pseudo-aleatoare (PRBS = Pseudo Random Bit Sequence)
care are ca rezultat ruperea secventelor lungi de 0 sau de
1.
50

Circuitul de generare a secventei pseudo-aleatoare (PRBS)
este constituit dintr-un registru de deplasare cu 15 etaje cu

reactie:
51

nsumarea semnalului de date cu secventa pseudo-aleatoare
se face prin intermediul unei porti SAU-EX (sumator modulo

2).
Pentru refacerea structurii initiale a semnalului de date, la
receptie exista un circuit identic care este sincronizat cu cel

de la emisie prin intermediul byte-ului de sincro inversat la
fiecare secventa de 8 pachete.
n
cadrul DVB-T, date fiind caracteristicile canalului de

transmise prezentate anterior, informatia transmisa este
protejata la erori prin utilizarea de coduri corectoare de erori.
Aceste coduri asigura corectia erorilor n avans (FEC =

Forward Error Correction).
Functie de pozitia fata de antena emitatorului a etajului
respectiv, referitor la lantul de prelucrare a semnalului, cele

doua codoare sunt denumite
outer coder (realizeaza FEC1) si
52
inner coder (realizeaza FEC2).

Etajului de dispersie a energiei i urmeaza primul codor,
outer coder, care realizeaza protectia la erori prin

utilizarea unui cod Reed Solomon.
n cadrul acestui etaj, celor 188 bytes ai pachetului MPEG-2
li se adauga 16 bytes pentru protectia la erori, rezultnd un

pachet cu lungimea de 204 bytes.
Prin adaugarea celor 16 bytes este posibila corectarea a 8
erori.
53

n timpul transmisiei, n mod frecvent erorile apar sub forma
de pachete de biti eronati ceea ce ar face imposibila

corectarea lor.
Avnd n vedere acest fapt, putem sa contracaram prin

ntreteserea informatiei (interleaver) unui pachet cu
informatia continuta n pachetele vecine.
Acest lucru este realizat n urmatorul etaj al modulatorului.

ntreteserea trebuie facuta ct mai putin sistematic posibil.
La receptie se revine la aranjamentul initial.
ntreteserea
este realizata cu ajutorul unui circuit de

ntretesere convolutional Forney.
ntreteserea se poate realiza asupra a maxim 11 pachete
consecutive.
Consta n ntreteserea a 12 bytes ai unui pachet printre
bytes-ii pachetelor vecine.

54

Circuitul Forney consta n doua comutatoare cu cte 12 pozitii ce permit
trecerea directa a informatiei de sincronizare n pozitia 0, iar n celelalte 11

pozitii informatia este trecuta prin registre de deplasare (realizate cu memorii
FIFO cu capacitati egale cu multipli de 17 bytes).
Cele doua comutatoare sunt sincronizate cu MPEG-2 TS.
55

Capacitatea M este direct legata de numarul de cai. Cunoscnd numarul de
cai I=12, capacitatea M este definita ca:

M = 204/ I = 204/ 12 = 17 bytes
Urmatorul etaj este cel de al doilea codor inner coder (realizeaza FEC2).
Codarea este convolutionala.
Schema bloc a codorului convolutional este prezentata n figura. La receptie
este folosit decodorul Viterbi.
56

Codorul este realizat din mai multe etaje cu ntrzieri diferite.

n practica sunt utilizate registre de deplasare si porti SAU-
Exclusiv (numaratoare modulo 2).

Dupa cum se observa n schema bloc, codorul convolutional
prezinta doua cai de semnal ceea ce face debitul informatiei

la iesire sa fie dublu fata de cel de la intrare.
Reducerea redundantei semnalului de la iesirea codorului
convolutional se face prin perforarea (puncturing) sirului de

biti, ceea ce duce la eliminarea selectiva a unei parti dintre
acestia.
Aceasta eliminare selectiva se face pe baza unei scheme ce
este prezentata n figura urmatoare:
57

Dupa cum se observa n tabelul din fig. 4.22, se pot alegere
diferite rate de codare (code rate): 1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 7/8 in
functie de ct de puternica dorim sa fie protectia la erori.
Rata de codare 1/2 reprezinta cea mai putenica protectie iar
7/8 cea mai slaba protectie).

58

Functie de conditiile de teren si tipul urban/ rural al zonei de serviciu se poate alege o rata de codare
sau alta.
La receptie, locurile ocupate de bitii exclusi prin operatia de perforare sunt umplute cu 0 sau
1, nu conteaza, deoarece sunt tratate ca erori de catre decodorul Viterbi si este refacuta
informatia initiala.
Dupa codorul convolutional urmeaza nca un etaj de ntretesere:
Rolul acestuia a fost amintit la modulatia OFDM cnd a fost aratata necesitatea ca informatia sa fie
mprastiata n spectrul OFDM.
59

n acest etaj fluxul de date este mpartit n pachete cu lungimea
126 biti care sunt ntretesute astfel nct sa fie distribuite uniform
n canalul DVB-T.
Pentru modul de transmisie 8k, 48 de blocuri de 126 biti sunt
prelucrate pe doua, patru sau sase cai de ntretesere, utiliznd

formule definite pentru fiecare cale.
Numarul de cai este functie de tipul de modulatie folosit QPSK,
16QAM, 64QAM).
n acest fel sunt definite toate perechile de valori I/Q pentru cele
6048 de subpurtatoare.
n cazul modului 2k sunt procesate cte 12 blocuri de 126 biti pe
doua, patru sau sase cai de ntretesere.

Acest etaj, mpreuna cu etajul de mapping si modulatorul OFDM,
formeaza structura COFDM care a fost prezentata n subcapitolul

precedent.
Se face completarea ca ntre circuitul mapper si blocul IFFT este
60
nca un etaj de adaptare a cadrelor, care realizeaza inserarea

purtatoarelor pilot si a celor speciale.

Implementarea modulatorului DVB-T se poate face n doua
moduri, functie de pozitia modulatorului I/Q:

A) Modulatie la nivel FI
61

B) Modulatie la nivel RF
Varianta de modulator de tip A este mai putin folosita n
62
practica.
La varianta de tip B (cea mai folosita) exista avantajul
modularii directe a purtatoarei de RF.

Receptorul DVB-T
Schema bloc a receptorului DVB-T (mai putin decodorul
MPEG-2 si partea de control) este prezentata n figura:
63

Receptorul DVB-T
Primul etaj n cadrul receptorului este tuner-ul.
Spre deosebire de televiziunea analogica, din cauza modulatiei
folosite n DVB-T, acesta trebuie sa aiba o caracteristica de zgomot

de faza mult mai buna.
Prima frecventa intermediara if1 este de 36 MHz.
n cazul televiziunii digitale frecventa de 36 MHz reprezinta centrul
benzii de frecventa, referinta n acest caz lundu-se centrul benzii,

nu ca n cazul televiziunii analogice unde ca referinta era
purtatoarea de imagine.
Semnalul if1 este filtrat cu un filtru trece banda cu unda acustica
de suprafata (SAW).
Largimea benzii este de 8, 7 sau 6 MHz, functie de standard.
n urma filtrarii, semnalele corespunzatoare canalelor adiacente
sunt suprimate pna la un nivel acceptabil.

Conditiile impuse acestui filtru se refera tot la caracteristica de
faza, nefiind admise distorsiuni ale caracteristicii timpului de

ntrziere de grup.
Se admit doar ripluri ale caracteristicilor de amplitudine si de timp
64
de ntrziere de grup.

Receptorul DVB-T
n continuare, semnalul sufera o noua schimbare de
frecventa, if2, avnd valoarea de aproximativ 5 MHz.

Valoarea exacta este
if2 = 32/7 MHz = 4,571429 MHz.

Avnd n vedere ca semnalul if2 trebuie convertit din semnal
analogic n semnal digital, iar frecventa de esantionare este

fs = 4*32/7 MHz,
dupa cel de al doilea mixer, toate componentele cu frecventa
mai mare de 2 x 32/7 MHz sunt suprimate cu un filtru trece
jos.
Dupa filtrare, semnalul if2 este aplicat unui convertor A/D a
carui frecventa de esantionare este de 4 x 32/7 MHz.

Aceasta frecventa s-a ales de patru ori mai mare dect
frecventa semnalului if2, pentru a putea fi folosit un

demodulator I/Q dupa metoda fs/4.
65

Receptorul DVB-T
Fluxul de date rezultat dupa conversia analog-digitala este
aplicat mai nti etajului de sincronizare.

n cadrul acestui etaj, prin utilizarea functiei de autocorelatie
este obtinuta informatia de sincronizare prin detectarea

componentelor semnalului care exista de mai multe ori si sunt
de acelasi fel.
Astfel, datorita repetarii n intervalul de garda a unei portiuni din
sfrsitul urmatorului simbol, dupa fiecare simbol curent, functia

de autocorelatie va furniza un semnal de identificare n aria
intervalului de garda si n aria simbolului OFDM.
Semnalul dat de functia de autocorelatie va fi utilizat de blocul
FFT pentru pozitionarea ferestrei de esantionare pe durata

simbolului.
Blocul
FFT este utilizat pentru aducerea

domeniul timp n domeniul frecventa.
semnalelor
din
Deoarece blocul FFT necesita la intrare un semnal n cuadratura,
66
semnalul de la iesirea convertorului D/A este aplicat unui mixer

complex prin intermediul unui comutator actionat cu frecventa
fs/2 (2 x 32/7 MHz).

Receptorul DVB-T
De
exemplu, esantioanele impare trec spre

superioara, iar cele pare spre ramura inferioara.
ramura
Cele doua fluxuri rezultante au debitul de informatie la
jumatate si sunt decalate ntre ele cu jumatate din perioada

ceasului semnalului de esantionare.
Pentru a elimina acest offset, valorile intermediare sunt
interpolate cu ajutorul unui filtru digital (FIR), introdus pe

ramura inferioara (nu conteaza pe care dintre ramuri se
introduce).
ntrzierea introdusa de acest filtru este compensata pe
ramura superioara prin introducerea unui

intrziere realizat cu registre de deplasare.
circuit
de
Purtatoarele furnizate mixerului provin de la un oscilator
comandat digital (NCO = Numerically Controlled Oscillator).

Prin intermediul acestuia receptorul se caleaza pe frecventa
emitatorului.
Aceasta calare se face automat prin intermediul AFC.
67

Receptorul DVB-T
Acordul automat al frecventei se realizeaza cu ajutorul
purtatoarelor pilot cu pozitie fixa, dupa procesarea FFT.

Atunci cnd frecventa la receptie nu coincide perfect cu cea
de la emisie, diagramele constelatiilor (corespunzatoare

tipului de modulatie folosit) se rotesc fata de axe mai mult
sau mai putin repede functie de ct de mare este decalajul
de frecventa, rotirea facndu-se spre stnga sau dreapta
dupa cum deviatia de frecventa este pozitiva sau negativa.
Pentru
a se realiza acordul frecventei, trebuie sa se

determine pozitia purtatoarelor pilot cu pozitie fixa pe
diagrama constelatiei.
Determinnd diferenta de faza a purtatoarelor pilot cu
pozitie fixa de la un simbol la altul, rezulta o marime

variabila prin care se modifica frecventa NCO pna cnd
aceasta diferenta este zero, n acest moment rotirea
constelatiilor incetnd.
68

Receptorul DVB-T
n cadrul blocului FFT semnalul OFDM este adus iar n domeniul
frecventa rezultnd, functie de modul de transmisie 2k sau 8k,

1705 sau 6817 de parti reale si imaginare.
Se poate ntmpla ca fereastra de esantionare sa nu fie pozitionata
precis asupra simbolului actual, ceea ce face ca diagramele

constelatiilor sa fie rotite datorita decalajului de faza ce apare la
subpurtatoarele OFDM.
n acest caz pozitiile purtatoarelor pilot (fixe si variabile) pe
diagramele constelatiilor nu se mai afla pe axa reala, ci pe cercuri

cu razele egale cu amplitudinile acestora.
n acelasi timp pot apare distorsiuni ale canalului de transmisie
datorate ecourilor, ntrzierilor de timp de grup si a raspunsului

amplitudine-frecventa, distorsiuni care se traduc prin, pe lnga
rotirea diagramelor si prin expandarea sau comprimarea acestora.
Pozitionarea corecta a diagramelor prin rotirea corespunzatoare
69
(corectarea erorilor de faza) si prin expandare sau comprimare

(corectarea distorsiunilor de amplitudine) se face cu ajutorul
purtatoarelor pilot fixe si variabile, n sensul efectuarii corectiilor de
canal pna la aducerea acestora cu amplitudinile nominale pe aza
reala a diagramelor constelatiilor.

Receptorul DVB-T
n paralel cu efectuarea corectiilor de canal sunt
decodate purtatoarele TPS n canalul necorectat.

Acest lucru se poate face deoarece aceste purtatoare
sunt modulate DBPSK.
Informatia transportata de purtatoarele TPS (un bit/
purtatoare/ simbol OFDM) este aceeasi pentru toate
purtatoarele TPS ce fac parte din acelasi simbol OFDM
si poate fi decodata prin diferenta de faza dintre
purtatoarele TPS din doua cadre succesive.
Informatia TPS este necesara:
circuitului de-mapping unde trebuie sa se stie ce tabele
trebuie folosite (functie de tipul modulatiei utilizate QPSK,

16QAM, 64QAM)
blocului de decodare a canalului (decodorul Viterbi trebuie
sa fie informat despre rata de codare utilizata la FEC2 n
cadrul emitatorului).
70

Receptorul DVB-T
Mai jos este prezentata schema bloc a decodorului de canal:
Dupa iesirea din cicuitul de-mapping fluxul de date sufera
operatia inversa a ntreteserii, fiind restaurata ordinea

initiala a simbolurilor si bitilor.
n cadrul decodorului Viterbi spatiile rerzultate n urma
perforarii fluxului de date sunt umplute cu zero sau unu si

sunt tratate drept erori.
Decodorul Viterbi face o prima corectie a erorilor.
71

Receptorul DVB-T
Decodorul Viterbi este urmat de un etaj care face de-ntreteserea
convolutionala, rupnd sirurile de erori consecutive, ceea ce face

mult mai usoara corectarea erorilor de catre decodorul Reed
Solomon (acesta nu poate corecta dect maxim 8 erori/ pachet cu
ajutorul celor 16 bytes de control adaugati pachetului TS).
n cazul n care apar mai mult de 8 erori/ pachet, bitul indicator de
eroare (se afla n header-ul

pachetului este setat la 1.
pachetului
TS)
corespunzator
n acest fel decodoul MPEG-2 va ignora pachetul respectiv.

Dupa corectia erorilor se reface distributia initiala a energiei.
Sincronizarea acestui etaj se face cu ajutorul byte-ului de sincro
inversat, dupa care si acest byte este adus la valoarea initiala

(47Hex).
Cu toate ca teoretic receptorul DVB-T este foarte complex, n
practica, datorita gradului mare de integrare, acesta contine doar

cteva componente discrete: tuner-ul, filtrul SAW, mixerul si
oscilatorul pentru if2 si filtrul trece-jos, demodulatorul DVB-T (mai
putin convertorul A/D) fiind nglobat ntr-un singur chip.
72

Modulatia OFDM se preteaza foarte bine si pentru retele de
emitatoare ce lucreaza
Frequency Network).
pe aceeasi frecventa (SFN = Single
Acest tip de retea prezinta avantajul unei utilizari mult mai
eficiente a spectrului de radiofrecventa.

Emitatoarele din retea trebuie sa transmita acelasi semnal si sa
fie perfect sincronizate ntre ele.

Sincronizarea frecventelor de emisie presupune o acuratete si o
stabilitate a acestora mult mai mare dect n televiziunea

analogica.
n DVB-T, frecventa de emisie a emitatoarelor are ca referinta cea
mai stabila sursa de semnal disponibila n orice punct pe tot

globul: semnalul 1 pps (un puls pe secunda) furnizat de sistemul
de pozitionare globala GPS (Global Positionig System).
n receptoarele GPS profesionale semnalul de 1pps serveste la
calarea unui oscilator de 10MHz.

Semnalele 1pps si 10MHz servesc la sincronizarea frecventelor de
73
emisie.

n figura este data schema bloc a unei retele tip SFN:
Pe lnga cerinta functionarii sincronizate a emitatoarelor,
mai exista nca o restrictie n implementarea unei retele

SFN, si anume distanta maxima dintre emitatoare.
74

Aceasta distanta este determinata de intervalul de garda
dintre simbolurile OFDM si de viteza de propagare a undelor

electromagnetice.
Ea trebuie stabilita astfel nct sa nu se produca interferente
intersimbol.
Inteferentele intersimbol nu se produc daca ntrzierile pe
orice cale de propagare nu depasesc durata intervalului de

garda.
Distanta maxima ntre emitatoare se calculeaza n felul
urmator:
viteza luminii este:
c = 299.792.458 m/s
timpul de parcugere a 1000 m este:
t1km = 1000 m/ c = 3,336 s
distanta maxima ntre emitatoare
75
dmax = durata interval de garda/ t1km

Valorile distantelor maxime functie de duratele intervalelor de garda
sunt date n tabelul umator:

Mod
transmisie
2k
Durata
simbolOFDM
(s)
224
224
224
224
8k
896
896
896
Dupa cum s-a aratat
la
896
Raport
Durata
Distanta
interval de interval de
maxima
garda
garda
inte
(s)
emitatoare
(km)
1/4
56
16,8
1/8
28
8,4
1/16
14
4,2
1/32
7
2,1
1/4
224
67,1
1/8
112
33,6
1/16
56
16,8
nceputul1/32
subcapitolului,
ce
28 toate emitatoarele
8,4
formeaza o retea SFN trebuie sa lucreze sincron, adica sa transmita

acelasi simbol OFDM absolut n acelasi timp.
Vom vedea n continuare cum se realizeaza sincronizarea emitatoarelor.
76

Modulatia DVB-T este structurata pe cadre, fiecare cadru fiind
compus din 68 de simboluri OFDM.

n timpul transmiterii unui cadru este realizata transmiterea
unei informatii TPS complete iar purtatoarele pilot cu pozitie

variabila baleiaza tot spectrul canalului DVB-T.
Patru cadre formeaza un supercadru.
Supercadrul trebuie sa cuprinda un numar ntreg de pachete RS
ale semnalului MPEG-2 (pachete TS cu protectie la erori Reed

Solomon).
Numarul de pachete RS cuprinse ntr-un supercadru depinde de
rata de codare, modul de transmisie si tipul modulatiei folosite.

n
tabelul urmator sunt date numerele de pachete RS/

supercadru conform standardului ETS 300744.
77

Rata
codare
1/2
2/3
3/4
5/6
7/8
QPSK
2k
252
336
378
420
441
QPSK
8k
1008
1344
1512
1680
1764
16QAM
2k
504
672
756
840
882
16QAM
8k
2016
2688
3024
3360
3528
64QAM
2k
756
1008
1134
1260
1323
64QAM
8k
3024
4032
4536
5040
5292
n reteaua SFN un supercadru trebuie sa contina pachete RS
identice si sa fie transmis n acelasi timp de toate

emitatoarele componente.
Sincronizarea modulatoarelor se face static si dinamic.
n acest scop se introduce o informatie de timp sub forma de
pachete ce se insereaza n fluxul de date.

Aceste pachete sunt configurate similar cu pachetele MPEG-
2.
Pentru
inserarea acestor pachete, fluxul de date este

mpartit n sectiuni cu durata de aproximativ 0,5s.
78

Aceste sectiuni trebuie sa cuprinda un numar ntreg de pachete
RS corespunzatoare unui numar ntreg de supercadre si se

numesc megacadre.
Numarul de supercadre cuprinse ntr-un megacadru este:
1 megacadru = 2 supercadre pentru modul 8k

1 megacadru = 8 supercadre pentru modul 2k
Generarea megacadrelor este facuta de catre adaptorul SFN.
Pachetul care contine informatia de timp si care este inserat
ntr-un megacadru se numeste pachet de initializare

megacadrului, MIP (Megaframe Initializing Packet).
Acest pachet este inserat la centrul de transmisie (unde se
realizeaza si multiplexarea fluxurilor de date corespunzatoare

programelor transmise) de catre MIP inserter din adaptorul SFN.
Pachetul MIP are un PID special (Packet Identity) 15Hex, pentru
a putea fi identificat de catre modulator ca acesta contine

informatia de timp.
79

Pe lnga aceasta informatie, MIP poate contine si informatie
de control a emitatoarelor din retea, putndu-se astfel

controla si configura ntreaga retea SFN dintr-un singur loc.
Se pot schimba astfel tipul de modulatie, rata de codare,
intervalul de garda, cu singura conditie ca modulatoarele

emitatoarelor sa poata suporta astfel de comenzi de la
distanta.
n figura este prezentata structura megacadrului cu pachetul
MIP inserat:
80

Durata unui megacadru pentru un canal de 8MHz este:
Interval de garda
Canal cu largimea de 8
(raport)
MHz
1/4
0.609280
1/8
0.548352
1/16
0.517888
1/32
Pachetul MIP contine
un pointer care0.502656
informeaza fiecare modulator cnd sa
genereze urmatorul megacadru, n acest fel generarea fiind sincronizata.
Pozitia MIP poate sa difere de la un megacadru la altul.
Informatia de timp continuta n MIP se numeste Syncronization Time Stamp
(STS).
Ea consta n diferenta de timp de cnd a fost receptionat ultimul semnal 1pps
ce precede startul urmatorului megacadru (M+1) si actualul start (al cadrului

M).
Aceasta diferenta este copiata n pachetul MIP continut n cadrul M.
Tot adaptorul SFN calculeaza ntrzierea (pe baza STS) ntre centrul de
transmisie (headend) si emitator si face corectiile necesare.
81
DVB-T2: Transmiterea cu eficienta maxima a semnalelor

digitale TV
Standardul DVB-T2 este a doua generatie de standard
pentru transmisia digitala terestra,

semnificative n comparatie cu DVB-T.
oferind
beneficii
Elaborarea standardului DVB-T2 a fost motivata de utilizarea
ct mai eficienta a spectrului de frecvente disponibil, att n

cazul unei tranzitii de la analog la digital, direct n DVB-T2,
ct si n cazul unei tranzitii de la DVB-T la DVB-T2.
Utilizarea
mai eficienta a spectrului, realizata

prin
integrarea unor tehnologii avansate de prelucrare a
semnalului, se traduce, n final, n transmiterea unui numar
mai mare de programe n acelasi canal, cu o calitate mai
buna att a continutului audio-video, ct si a zonei de
serviciu.
Daca
la standardul DVB-T2 se adauga si codarea

programelor TV n sistem MPEG-4, se obtine o crestere
remarcabila a performantelor retelei de broadcasting.
82

digitale TV
Specificatia pentru standardul DVB-T2 a fost realizata n principal pentru
receptia fixa si utilizeaza aceleasi canale si benzi de frecvente ca si

standardul DVB-T.
Acest
lucru asigura compatibilitatea cu infrastructura de transmisie

existenta.
Ca si n DVB-T, n DVBT-2 se utilizeaza modulatia OFDM si exista moduri cu:
diferite numere de subpurtatoare (1k, 2k, 4k, 16k, 32k, 16k extins, 32k extins)
diferite constelatii de modulatie (QPSK, 16QAM, 64QAM, 256QAM).
Pentru protectia la eroare DVB-T2 utilizeaza codarea LPDC (Low Density
Parity Check) si BCH (Bose-Chaudhuri-Hocquengham).

n DVB-T2 a fost introdusa o tehnica noua, si anume rotirea constelatiei,
pentru a asigura o robustete aditionala a semnalului.
83

digitale TV
Standardul DVB-T2 are grija si de

echipamentele de emisie, n
sensul reducerii supracresterilor
inerente modulatiei OFDM.
n cazul modului 32k n mod
special se produc vrfuri de mare
putere care pot reduce eficienta
amplificatorului de putere, sau
chiar l pot defecta.
Din acest motiv a fost proiectata
si introdusa o caracteristica
speciala, denumita reducere PAPR
(Peak Average Power Ratio), care
ajuta
la
limitatrea
acestor
supracresteri
fara
a
pierde
informatie.
84

digitale TV
DVB-T2
introduce o tehnica noua de mbunatatire a

performantelor n canalul de transmisie afectat de atenuari
selective ale frecventelor datorate reflexiilor multiple,
refractiei si difractiei manifestate n procesul propagarii
undelor radioelectrice.
Diagramele constelatiei IQ sunt rotite n sens opus acelor de
ceasornic, pentru a obtine puncte de constelatie cu valori

unice pe axele I si Q, astfel ca informatia este prezenta pe
ambele axe:
85

digitale TV
n DVB-T, bitii de date corespunzatori subpurtatoarelor care sunt
puternic degradate n timpul propagarii, se pierd.

Algoritmul de precorectie a erorii (FEC) trebuie sa recupereze
acesti biti, iar aceasta poate duce la o crestere semnificativa a

valorii minime a cmpului de receptie necesar decodarii
semnalului.
Constelatia rotita specifica DVB-T2 constituie o cale efectiva de
reducere a sarcinii algoritmului FEC.

Aceasta tehnica conduce la o detectie mult mai precisa a bitilor
de date si, deci, la mai putine erori care trebuie corectate de

FEC.
Ca urmare, algoritmul FEC poate sa-si utilizeze capabilitatea
pentru corectarea altor factori pertubatori din canal, ca de

exemplu zgomotul.
Trucul este ca rotirea constelatiei introduce o ntrziere pe axa Q
si dupa maparea constelatiei (biti QAM), axa Q este ntrziata.

n acest context, ntrzierea nseamna ca datele sunt mutate n
celula urmatoare
86

digitale TV
Astfel, informatia este mpartita ntre valorile I si Q, ambele continnd
ntreaga informatie, dar fiind transmise pe purtatoare diferite.
Cu multitudinea de etape succesive de interleaving urmnd acestei
etape a modulatorului, ambele axe sunt transmise pe subpurtatoare

complet separate.
Daca unele subpurtatoare se degradeaza semnificativ, doar una din
axe este sigur pierduta si este mai mult dect probabil ca cealalta axa
sa fie nca prezenta.
Desigur ca mpartind informatia n doua parti, face ca fiecare parte sa
fie mai putin robusta dect combinatia lor, dar, pe ansamblu,

mecanismul asigura o crestere semnificativa a robustetei semnalului
n canalele de transmisie dificile.
87

digitale TV
n principiu, la o rata de codare a sistemului DVB-T2 mai mare (adica cu
mai putina protectie), este necesar un cmp de receptie mai mic fata de
aceleasi conditii implementate n sistemul DVB-T.
Aceasta robustete suplimentara a sistemului DVB-T2 poate fi utilizata la
cresterea ratei de codare (cresterea numarului de servicii sau

programe), n conditiile pastrarii aceleiasi valori minime a cmpului de
receptie ca pentru DVB-T.
O multitudine de tehnici face ca sistemul DVB-T2 sa fie mult mai eficient
dect sistemul DVB-T.

n DVB-T2 raportul S/N per bit (E b/N0) este semnificativ mai scazut si
exista doua posibilitati de a utiliza acest fapt.

Prima optiune este de a mentine rata de date (capacitatea) fixa (la fel ca pentru
DVB-T), ceea ce duce la nivele de cmp minim necesare mai mici. Acest lucru
conduce la zone de servici mai mari, reducndu-se astfel costul retelei per
program, deoarece poate fi redus numarul de emitatoare, sau se poate mentine
aceeasi acoperire, reducnd puterea emitatoarelor.
A doua optiune este de a utiliza robustetea aditionala pentru cresterea capacitatii
(numarului de servicii), cu pastrarea aceluiasi nivel de cmp ca pentru DVB-T. La
aceeasi putere se pot transmite mai multe date (programe), deci costul per
program se reduce.
88

digitale TV
n tabelul urmator este data, spre exemplu, rata de date DVB-T2,
pentru un canal de 8MHz si cel mai scurt interval de garda:
89

digitale TV
tabelul urmator este sintetizata o comparatie ntre

performantele sistemelor DVB-T si DVB-T2, ntr-un caz concret:
Parametrii sistemelor DVB-T si DVB-T2 pentru receptie indoor, pentru acelasi Emin si
aceeasi rata de codare
90
DVB-T
Modulatie
16-QAM
Numar
8K
subpurtatoare
(FFT)
Interval
de
1/4
garda
Rata de codare
2/3
Mod
Normal
subpurtatoare
Capacitate
13.3 Mbit/s
Numar programe 6 SD sau 1 HD
(MPEG-4)
Emin
(500MHz, 86.4 dBV/m
1.5m)
DVB-T2
Acelasi Emin
64-QAM
16K
DVB-T2
Aceeas
i rata de
date
16-QAM
16K
1/8
1/8
2/3
Extins
3/5
Extins
25.0 Mbit/s
15.0 Mbit/s
14 SD sau 2 HD 6 SD sau 1
HD
86.6 dBV/m
62.4 dBV/m

digitale TV
In figura urmatoare este data o comparatie intre banda de
frecvente ocupata in modul normal si modul extins
91

digitale TV
De asemeni, sistemul DVB-T2 poate utiliza scheme de tipul MISO (Multiple
Input Single Output):
DVB-T2 incorporeaza tehnica Alamouti, utilizand o pereche de emitatori Tx1
si Tx2
Tehnica Alamouti imbunatateste receptia mobila si portabila
In aceasta tehnica semnalul este transmis de al doilea emitator (Tx2) usor
modificat fata de cel transmis de Tx1, si intr-o ordine inversa a frecventelor

Practic se imbunatateste raportul S/N, ca si cand am avea la receptor antene
cu diversitate
Evident, receptorul este mai complex, dar acest lucru nu duce la o scumpire
excesiva
In plus, este necesara dublarea numarului de piloti, fata de o transmisie
simpla
92

digitale TV
Parametrii
sistemului de transmisie DVB-T2
Este posibila combinarea celor 2 optiuni (acoperire mai mare sau capacitate
mai mare) utiliznd conceptul PLP (Physical Layer Pipe).
n acest concept, fluxul de date ce contine serviciile (programele) este asignat
unor canale logice denumite PLP.

PLP-urile sunt grupate mpreuna, fiind posibila existenta mai multor grupuri
(minim 1).
Fiecare grup poate utiliza un factor individual de corectie FEC si, de asemenea,
o schema proprie de modulatie (de exemplu, un grup pentru HD, altul pentru
servicii mobile, etc), asa cum se vede din schema de principiu a unei transmisii
DVB-T2 cu multiple PLP:
93

digitale TV
Unde pe PLP se transmit programe multiplexate grupate
dupa tinta de transmisie:
94

digitale TV
Iar conceptul de PLP poate fi reprezentat sugestiv ca:
n functie de schema aleasa se poate aloca dinamic (statistic) banda
asa nct sa se asigure cel mai bun compromis ntre eficienta

utilizarii canalului si calitatea programelor transmise.
95

digitale TV
Arhitectura sistemului DVB-T2

Principala diferenta ntre un sistem DVB-T si unul DVB-T2 este ca multiplexerul
este conectat la o poarta T2 (T2 Gateway).
Aceasta poarta primeste unul, sau mai multe semnale (programe)

multiplexate, cte unul pentru fiecare PLP (Physical Layer Pipe).
T2 Gateway ncapsuleaza aceste date n asa numite cadre n banda de baza
(BaseBand Frames).
Apoi tot continutul este trimis catre modulatoarele (emitatoarele) DVB-T2.
96

digitale TV
Structura Cadrelor DVB-T2
Sistemul DVB-T2 utilizeaza conceptul PLP introdus prima data n
specificatia DVB-S2.
Un PLP este un canal logic n care se poate transmite de la unul la
multiple servicii.
Fiecare PLP poate avea o rata de bit diferita, precum si parametrii
diferiti de protectie la erori.

De exemplu, este posibila alocarea serviciilor SD si HD unor PLP
diferite.
Alt exemplu este standardul DVB-NGH, care va fi bazat pe PLP
multiple pentru a permite transmiterea televiziunii mobile pe

reteaua DVB-T2.
Si
un alt exemplu este gruparea programelor regionale si

nationale pe PLP diferite.
97
Standardul DVB-T2 defineste mai multe profile:

Profil tip A: Un singur flux de date la intrare, sau mono PLP
Profil tip B: Mai multe fluxuri de date la intrare, sau multi PLP. n modul multi
PLP, acestea sunt divizate n timp.

digitale TV
n profilul de tip B nu numai ca este posibil sa se lucreze cu
diferite scheme de modulatie si factori de protectie la erori,

dar acestea pot fi modificate dinamic, de la frame la frame.
Acest lucru necesita evident transmiterea unor identificatori
n cadrul fluxului de date, ceea ce duce la cresterea

complexitatii att la partea de codare (emisie), ct si la
partea de decodare (end-user).
In figura urmatoare este data o schema a structurii cadrelor
in DVB-T2
98

digitale TV
Aceste cadre sunt ncapsulate de poarta T2 ntr-un semnal (flux) n banda de baza si
transmis catre emitatoare (modulatoare) prin intermediul unor interfete cu protocol

special pentru T2.
99

digitale TV
n concluzie, mai jos sunt sintetizati principalii parametrii ai standardului si
semnalului DVB-T2:
Mai multe intrari MPEG-2 TS, sau Fluxuri generice ca semnale n banda de baza (teoretic
100
pna la 255)
Crestere a capacitatii cu cel putin 30%, datorita algoritmilor superiori de protectie la
erori, preluati din standardul DVB-S2
Compatibilitatea cu Planul Geneva 2006 (canale de 6, 7, 8 MHz)
Tipuri aditionale de canale: 1.7MHz si 10 MHz
Aplicatii stationare, dar si mobile
Utilizarea modulatiei COFDM
Moduri 1k, 2k, 4k, 8k, 16k, 32k
Intervale de garda 1/4, 1/8, 1/16, 1/32, 19/256, 1/128
Scheme de modulatie QPSK, 16QAM, 64QAM, 256QAM
Diagrame de constelatie rotite, cu ntrzierea pe axa Q
Structura flexibila a pilotilor cu distributie fixa si variabila
Reducere a supracresterilor (PAPR Peak to Average Power Ratio)
Codare si modulare variabila, cu posibilitatea modificarii dinamice
ntretesere n timp
Divizare n timp
Existenta unor cmpuri de extensie pentru aplicatii viitoare
Fluxuri de date auxiliare

digitale TV
n tabelul de mai jos sunt sintetizate asemanarile si deosebirile standardelor
DVB-T si DVB-T2:
DVB-T
Modulatie
COFDM: QPSK, 16QAM,

64QAM
Banda III, IV/V (VHF, UHF)
Benzi utilizate
Banda canal suportata
Codarea FEC n canal
Numar de subpurtatoare
Valoarea minima C/N
(canal Rice)
Schema pilotilor
Intervale de garda
Distanta maxima ntre
emitatori ntr-o retea SFN
(canal 8MHz)
Banda semnalului
DVB-T2
COFDM: QPSK, 16QAM, 64QAM,

256QAM
Banda III, IV/V (VHF, UHF) +
Banda L
6, 7, 8 MHz
1.75, 5, 6, 7, 8, 10 MHz
Codare de convolutie +
Codare LDPC + codare BCH cu
codare Reed Solomon cu rate rate de codare: 1/2, 3/5, 2/3, 3/4,
de codare: 1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 4/5, 5/6
7/8
2K, 8K
1K, 2K, 4K, 8K, 16K, 32K
5dB (QPSK cu 1/2) pna la
3dB (QPSK cu 1/2) pna la 24dB
23dB (64QAM cu 7/8)
(256QAM cu 5/6)
1 schema
8 scheme: PP1 pna la PP8,
unde: PP1 este o schema identica
cu cea de la DVB-T (cca 8% piloti)
PP8 este 1/12din DVB-T (cca 1%
piloti)
1/32, 1/16, 1/8, 1/4
1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8,
19/128, 1/4
67.2 km (mod 8K)
159.6 km (mod 32K), 134.4 km
(mod 16K)
5.71, 6.66, 7.61 MHz
1.54, 4.76, 5.71, 6.66, 7.61, 9.51

MHz (mod normal)
1.57, 4.86, 5.83, 6.80, 7.77, 9.71
MHz (mod extins)
n modurile 8K, 16K, 32Kbanda extinsa se

obtine prin reducerea intervalelor de garda
dintre canale
Robustetea serviciului
special (program
prioritar)
101
Limitata
Poate fi crescuta putin prin
utilizarea modulatiei
ierarhice, dar schema nu
este flexibila
Posibila prin utilizarea sistemului

PLP
Datele sunt mpartite pe diferite
PLP, care pot avea valori diferite
pentru FEC, Modulatie,
interleaving

digitale TV
DVB-T
DVB-T2
Interleaving (ntretesere)
Bit + frecventa
Se face o ntretesere redusa
doar n cadrul aceluiasi simbol
OFDM
Diversitate
Rotirea constelatiei
SISO sau SIMO pentru receptor

cu diversitate (2 antene de
receptie)
-
Moduri pentru extindere
Rata de bit maxima

(canal 8 MHz)
31.7 Mbit/s
(8K, 64QAM, CR=7/8, GI=1/32)
Rate de bit uzuale

(canal 8 MHz)
SFN rec. portabila: 13.3 Mbit/s

SFN rec fixa: 19.9 Mbit/s
MFN rec fixa: 24.1 Mbit/s
Planul Geneva'06 este bazat
pe sistemul DVB-T
Bit + celula + timp +

frecventa
Datele sunt mpartite pe PLP,
iar adncimea de ntretesere
variaza de la 70ms n modul A
(single PLP) pna la mai mult
de 200ms n modul B.
ntreteserea multicadru mai
mare de 500ms este posibila
numai pentru PLP cu rata de
date foarte mica.
SISO, MISO, respectiv SIMO,
MIMO pentru receptor cu
diversitate
Crestere semnificativa a
robustetii n canale cu
degradari multiple (reflexii,
operare SFN, interferente de
banda ngusta, etc)
FEF (future extension frame)
Permite adaugarea a ceva
complet diferit ntre structurile
semnalelor DVB-T2, ca de
exemplu pentru Next
Generation Handheld sau
semnaturile emitatoarelor
50.3Mbit/s
32Ke, 256QAM, CR=5/6,
GI=1/128, PP7)
SFN rec. portabila: 25.0 Mbit/s
SFN rec fixa: 37.0 Mbit/s
MFN rec fixa: 40.2 Mbit/s
Semnalul este inclus n masca
semnalului DVB-T (nivel putere
masurat ntr-o banda de 4kHz
Compatibilitatea cu planul
Geneva '06
102

digitale TV
Comparatia dintre cele doua sisteme, din punct de vedere
conceptual si tehnic, releva avantajele sistemului DVB-T2,

fata de DVB-T, si anume:
Ofera o capacitate de transmisie mai mare cu minimum
30%, adica posibilitatea de a transmite mai multe programe

pe un multiplex;
mbunatateste performantele retelelor SFN (single frequency
network), facnd posibila functionarea unei retele pe o

singura frecventa la nivel national (cu renegocierea
structurii Planului Geneva'06);
Asigura o calitate mult mai buna a serviciilor transmise,
inclusiv pentru formatul SD, mai ales daca se adopta

comprimarea MPEG4 a semnalului video;
Asigura o utilizare mai flexibila a benzilor de frecvente;
Ofera posibilitatea reducerii raportului de puteri (Pvrf/ Pmedie),
marind n acest fel eficienta energetica a transmisiei.

103

digitale TV
EmitatorulDVB-T2.ModulatorulDVB-T2
Avnd n vedere complexitatea semnalului DVB-T2, este
evident ca modulatorul DVB-T2 va fi mult mai complex dect

cel pentru DVB-T.
In figura urmatoare este data schema bloc de principiu a
unui modulator DVB-T2:
104

digitale TV
EmitatorulDVB-T2.ModulatorulDVB-T2
Iar
in continuare este schema

intretesere pentru DVB-T2:
105
bloc
circuitelor
de

digitale TV
Retele DVB-T2
Pentru implementarea unei retele SFN, cresterea capacitatii
ce poate fi obtinuta prin utilizarea standardului DVB-T2 este

data n exemplele din tabelele urmatoare, n care s-a utilizat
valoarea minima a cmpului utilizabil n standardul DVB-T
pentru a identifica setul de parametrii corespunzatori n
standardul DVB-T2.
Numarul de purtatoare OFDM mai mare (8K, 16K, 32K)
prezinta optiunea de a adauga purtatoare suplimentare de

fiecare parte a spectrului pentru utilizarea mai eficienta a
canalului (modul extended carrier).
Binenteles ca acest lucru implica un cost mai mare pentru
filtrele de canal.
106

digitale TV
Retele DVB-T2
O crestere potentiala de cca 85% a capacitatii pentru
receptia fixa, n cazul retelelor SFN n standard DVBT2
107
DVB-T
DVB-T2
Modulatie
16-QAM
256-QAM
Numar subpurtatoare 8K
(FFT)
Interval de garda
1/4
32K
Rata de codare
2/3
2/3
Mod subpurtatoare
Normal
Extins
Capacitate
19.9 Mbit/s
37.0 Mbit/s
Numar de programe
(MPEG-4)
9 SD sau 2 HD
20 SD sau 4 HD
Emin (500MHz, 10m)
52.5 dBV/m
51.8 dBV/m
1/16

digitale TV
Retele DVB-T2
O crestere potentiala de cca 88% a capacitatii pentru receptia
portabil outdoor, n cazul retelelor SFN n standard DVB-T2
Modulatie
Numar subpurtatoare
(FFT)
Interval de garda
Rata de codare
Mod subpurtatoare
Capacitate
Numar de programe
(MPEG-4)
Emin (500MHz, 1.5m)
DVB-T
16-QAM
8K
DVB-T2
64-QAM
16K
1/4
2/3
Normal
13.3 Mbit/s
6 SD sau 1 HD
1/8
2/3
Extins
25.0 Mbit/s
14 SD sau 2 HD
56.4 dBV/m
56.8 dBV/m
Din cele 2 tabele de mai sus se vede clar avantajul utilizarii standardului
DVB-T2.
n cazul receptiei fixe s-ar putea transmite pna la 4 programe HD (MPEG-
4, 720p) cu o calitate rezonabila a imaginii, n timp ce n receptia de tip

portabil outdoor ar permite distributia a 14 programe SD (MPEG-4, 576i).
Odata cu cristalizarea standardului DVB-T2, platforma terestra de
broadcasting a devenit o buna baza pentru concurarea serviciilor

de cablu sau satelit.
108

digitale TV
Retele DVB-T2
n concluzie, DVB-T2 asigura capacitati ntre 50% si chiar 90%
mai mari dect DVB-T, pentru acelasi nivel al robustetii.

Cresterea capacitatii rezulta din utmatoarele avantaje ale
standardului:
protectie (FEC) mbunatatita
rotirea constelatiei si ntrzierea axei Q
mai multe posibilitati de alegere a intervalului de garda
Moduri FFT (numar subpurtatoare) mai mari, ceea ce conduce la retele
SFN pe suprafete mai mari

Schema flexibila pentru frecventele pilot
Modul MISO (codarea Alamouti)
Acest lucru face ca standardul DVB-T2 sa devina o prima
optiune atunci cnd se face trecerea de la analogic la digital,

sau cnd se doreste adaugarea unor servicii HD suplimentare.
Totusi, n standardul DVB-T2, fata de standardul DVB-T, este
mult mai critica definirea cu acuratete a parametrilor de

modulatie pentru planificarea retelelor.
109
Scenarii de tranzitie de la televiziunea analogica la televiziunea digitala
n urma aderarii Romniei la Uniunea Europeana, a faptului
ca anul 2015 a fost adoptat n cadrul conferintelor U.I.T. ca

an limita pentru ncetarea transmisiilor analogice de
televiziune n Europa, precum si a semnarii actelor finale la
Geneva privind noul plan de frecvente RRC06, M.C.S.I. va
redefini strategia privind tranzitia de la televiziunea
analogica terestra, la cea digitala terestra si implementarea
serviciilor multimedia la nivel national, concretizata printr-o
noua Hotarre de Guvern, care va nlocui HG 1213/2009.
Anul acesta se spera ca se vor acorda licentele pentru
operarea multiplexelor nationale n banda UHF.

n trimestrul IV 2009 a fost adoptat, la nivel european
standardul digital DVB-T2 si deja sunt n curs de

implementare retele DVB-T2 n Anglia si n Suedia.
n Serbia s-a luat deja hotarrea ca tranzitia la televiziunea
digitala sa se faca direct n standardul DVB-T2, la fel n

Ucraina si chiar si Bulgaria ia n considerare implementarea
n DVB-T2 pentru retelele publice.
110
Avnd n vedere ca n Romnia procesul tranzitiei la
televiziunea digitala este ntrziat, a devenit utila analizarea

posibilitatii implementarii multiplexelor direct n standardul
DVB-T2.
n S.N.R. exista un curent de opinie privind introducerea
acestui sistem.
In acest sens, s-a propus ca up-gradarea emitatoarelor
modernizate n perioada 2005 2008 sa nu se mai faca la

sistemul DVB-T, ci sa se creeze posibilitatea functionarii n
ambele standarde; cu alte cuvinte, s-a propus sa se treaca
retelele actuale n DVB-T si, ulterior, acestea sa poata
functiona la cerere si n sistemul DVB-T2.
111

Conferinta UIT din 2006 de la Geneva a adoptat planul de
112
frecvente RRC'06 bazat pe sistemele de transmisie DVB-T si T-DAB.

Membrii UIT au stabilit ca numai parametrii acestor sisteme vor fi
utilizati pentru modificarea sau extinderea planului de frecvente.
Mai mult, procedura de modificare adoptata, a fost creata n mod
specific pentru parametrii acestor doua sisteme.
Ca urmare, doar aceste doua sisteme pot fi utilizate atunci cnd se
solicita modificari ale planului.
Acest lucru implica faptul ca, daca se doreste crearea unor
asignari pentru sistemul DVB-T2 (sau alt sistem, ca de exemplu
DVB-H), aceste asignari trebuie supuse aprobarii utiliznd
caracterisiticile tehnice dorite echivalate cu cele ale sistemului
DVB-T sau T-DAB.
Cnd emitatoarele sunt puse n functiune, administratia poate
notifica sistemul real de transmisie (DVB-T2, DVB-H, etc), dar cu
angajamentul ca acesta nu va produce un nivel mai mare al
interferentelor, sau nu va necesita un nivel mai mare de protectie
dect valorile convenite prin planul RRC'06.
De asemenea puterea de vrf masurata ntr-o banda de 4kHz n
canalul de transmisie nu va depasi densitatea de putere
corespunzatoare celei din plan.
Tinnd cont de aceste lucruri este esential ca
implementarea unei retele DVB-T2 sa utilizeze aceleasi

asignari ca cele ale unei retele DVB-T, pentru a evita toate
activitatile necesare modificarii Planului Geneva'06,
activitati care ar spori dificultatile inerente implementarii
retelei DVB-T2.
Astfel, fata de retelele DVB-T definite prin Planul Geneva'06,
retelele DVB-T2:
Ofera acelasi raport de protectie, sau unul mai bun, precum si un
113
nivel de cmp minim necesar mai mic pentru scheme de

modulatie echivalente;
Pot utiliza acelasi tip de polarizare ca cel definit prin Planul
Geneva'06 (vertical, pentru Romnia);
Pot realiza aceleasi zone de serviciu, cu puteri aparent radiate
similare sau mai mici, n functie de schema de modulatie aleasa;
Produc vrfuri ale densitatii de putere comparabile, sau mai mici,
pentru un numar egal sau mai mare de purtatoare OFDM
(marimea FFT).
Daca se anlizeaza cu atentie schemele de modulatie corespunzatoare
DVB-T2, se observa ca nu toate sunt direct compatibile cu Planul

Geneva'06, deci nu pot fi implementate fara modificarea planului prin
negocieri directe.
De exemplu, n tabelul de mai jos sunt listate variantele direct
compatibile cu Planul Geneva'06, pentru banda UHF si largime de

canal de 8MHz.
Tip
Modulatie
Marimea
FFT
Ratadecodare*
Intervaldegarda
2k
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/32, 1/16, 1/8, 1/4
4k
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/32, 1/16, 1/8, 1/4
8k
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
16k
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
32k
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128
8k extins
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
16k extins
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
32k extins
1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6
1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128
* Pentru blocuri de marime 16 200 si 64 800 biti

114
Totusi, este important de stiut ca toate variantele pot fi
facute compatibile cu planul Genva'06, daca se aplica filtre

corespunzatoare care sa ncadreze semnalul RF n masca
definita pentru DVB-T, chiar daca acest lucru duce la o
oarecare pierdere de capacitate a multiplexului.
Din experienta tarilor care au trecut la televiziunea digitala
s-au constatat urmatoarele:

Cu ct exista un procent mai mare de utilizatori dependenti de
televiziunea terestra, cu att mai dificila este tranzitia;

Pentru o perioada oarecare este necesara transmisia simultana
analog si digital, cel putin pentru un program public national;
Trebuie sa existe un stimulent, sub forma unor programe
aditionale, sau o calitate mai buna, pentru ca telespectatorii sa
accepte noua tehnologie, avnd n vedere ca va implica
upgradarea receptoarelor, pentru care vor trebui sa plateasca.
115
Din punct de vedere al planificarii de frecvente, se poate
utiliza fara probleme structura existenta n Planul Geneva'06

si se va obtine fie o acoperire mai buna, fie o crestere a
capacitatii, fie amndoua.
Evident trebuie utilizat un program care poate opera cu
parametrii caracteristici att standardului DVB-T (pentru

care este definit planul), ct si standardului DVB-T2 (pentru
care se face planificarea).
Pentru tarile care nu au realizat nca tranzitia de la
televiziunea analogica la cea digitala, ar fi logic sa introduca

direct standardul DVB-T2, deoarece acesta a nceput sa fie
implementat ca un serviciu normal n mai multe tari.
De asemenea echipamentele de receptie DVB-T2 au nceput
sa fie disponibile chiar si n piata din Romnia, la preturi

acceptabile.
116
Este de asteptat sa fie necesara o perioada de simulcast n
procesul tranzitiei de la televiziunea analogica la DVB-T2,

dar acest lucru este valabil si pentru tranzitia la DVB-T.
Tinnd cont de realitatile din Romnia, si anume penetrarea
platformelor alternative (cablu, satelit, IP) pna la 80% din

populatie, pentru realizarea cu succes a tranzitiei este bine
ca acesta perioada sa fie ct mai scurta posibil si sa se
aplice cel mult programului public national.
O abordare pe regiuni a implementarii poate fi o cale viabila
n tranzitia de la televiziunea analogica la cea digitala, att

n standard DVB-T ct si n standard DVB-T2.
Utilizarea standardului DVB-T2 ar permite transmiterea mai
multor programe, inclusiv HD, ceea ce ar face mai

suportabila necesitatea cheltuielilor suplimentare ale
utilizatorilor finali.
117

Conditiile generale care cresc ntr-o oarecare masura riscul
implementarii directe a sistemului DVB-T2 sunt:

Sistemele digitale DVB-T si DVB-T2 nu sunt compatibile, deci odata hotart
118
sistemul, modificarea lui se va face cu costuri suplimentare att la emisie, ct

si la telespectator;
Planificarea retelelor T2 nu este diferita ca mod de abordare, dar SNR a
realizat un plan de frecvente pentru DVB-T, iar pentru DVB-T2 trebuie facut o
noua planificare, dupa up-gradarea softului de calcul;.
Planul de la Geneva (RRC06) este realizat pentru sistemul DVB-T, nefiind
negociat distinct pentru sistemul DVB-T2. n consecinta, cel putin o parte din
parametrii acestuia trebuie renegociati la nivel international, n special pentru
retelele SFN nationale, iar pna la renegociere parametrii trebuie sa se
ncadreze n cei pentru sistemul DVB-T.
Retelele DVB-T2 au fost introduse ntr-o serie de tari din Europa dupa
implementarea retelelor DVB-T, iar n alte tari, precum Ucraina, Serbia,
Bulgaria, tranzitia se realizeaza direct la sistemul DVB-T2. Pna acum, n tarile
care au realizat tranzitia la DVB-T, au fost dezvoltate retele separate si nu s-au
transformat retelele n functiune, tocmai pentru a nu pierde clientii existenti.
n Romnia au fost vndute deja o multime de televizoare LCD sau plasma cu
receptor DVB-T sau DVB-T/C ncorporat. Acestea nu vor putea reptiona DVB-T2,
iar pretul receptoarelor DVB-T2 (set top box) este nca relativ ridicat (de circa 2
ori mai mare dect al receptoarelor DVB-T), cu toate ca acesta este n scadere
si deja au aparut pe piata din Romnia televizoare LED cu tuner DVB-T/C/T2 cu
preturi comparabile cu cele care au doar tuner DVB-T/C.
119

2.notiuni Introductive Standarde DVB-T - DVB-T2 - v3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2.notiuni Introductive Standarde DVB-T - DVB-T2 - v3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transmiterea terestra a

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

DVB-T2 Transmiterea cu eficienta maxima a semnalelor digitale TV

Privire de ansamblu asupra standardului DVB-T2

Scenarii de tranzitie de la televiziunea analogica la televiziunea

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Transmiterea terestra a semnalelor digitale de televiziune se

face n concordanta cu standardul DVB (Digital Video

Pentru rezolvarea celor mai multe probleme specifice

Aceasta metoda presupune modularea cu o rata mica a mai

multor putatoare RF care sunt ortogonale ntre ele.

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

caracteristica a receptiei TV n benzile VHF si UHF este

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Exista de asemenea si cazul particular cnd nu

exista calea directa de propagare.

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Un alt fenomen care apare n cazul receptiei mobile

este efectul Doppler (componentele spectrale ale

spre frecventele nalte cnd receptorul se apropie de

terestra mai este influentata si de

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Pornind de la observatia ca:

daca transmitem datele (simbolurile) cu viteza mica ntr-o

banda ngusta, fenomenul de fading nu este selectiv n

modulam cu rata scazuta un numar foarte mare de

Acest mod de transmisie se numeste transmisie cu

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

fiecare dintre cele n frecvente corespunzatoare canalelor de

Astfel s-a decis sa se foloseasca metoda de modulatie OFDM (Orthogonal

Frequency Division Multiplex).

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Pentru a ntelege conditia de ortogonalitate a

subpurtatoarelor trebuie sa ne reamintim de Transformata

sinusoidale. Acest semnal prezinta doua linii spectrale, la:

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Daca vom considera ca n urma modularii purtatoarele

sinusoidale si schimba amplitudinea si faza la intervale de

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

domeniul frecventa, n locul liniilor spectrale

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Pachetul burst (care poate contine mii de subpurtatoare modulate)

se numeste simbol OFDM

de ortogonalitate se obtine cnd maximul unei

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Functie de numarul de subpurtatoare, n DVB-T sunt

utilizate doua moduri:

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Generarea simbolurilor OFDM

din informatia continuta n fluxul de date prezent la intrarea

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Generarea simbolurilor OFDM

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

Procedura prezentata anterior este pur teoretica.

realitate, simbolurile OFDM sunt generate folosind

catre un computer de viteza, a unor calcule matematice.

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

bloc de implementare a unui modulator OFDM bazat pe

Procesul de modulatie OFDM se desfasoara astfel: fluxul de date,

protejate la erori, este divizat si distribuit n mod aleator n mii de

ntreteserea este necesara pentru ca atunci cnd apar erori n

DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV

subflux de date este livrat pachet cu