Metode moderne de stingere a

incendiilor

INGINERIA ANTIINCENDIU

INGINERIE ANTI-INCENDIU:
ABORDARE INGINEREASCA PENTRU EVALUAREA
NIVELULUI DE SIGURANTA
NECESARA LA
TERMINAREA PROIECTARII
Definitie din cadrul documentului interpretativ n. 2 al Directivei CE 106/89)

Tehnologia solutiilor care permite studierea si proiectarea

pentru adoptarea masurilor juste anti-incendiu

INGINERIA ANTIINCENDIU
INGINERIA ANTIINCENDIU SI
MODELAREA
FENOMENELOR FIZICE

Metodologia operativa
OBIECTIVE DE
SIGURANTA

LEGILE SI NORMELE

MASURI
OBLIGATORII SI
VOLUNTARE

MASURI DE SIGURANTA
COMPENSATIVE

PLANURI
ARHITECTONICE,
STRUCTURALE, ETC.

INGINERIA ANTIINCENDIU
INTERNATIONAL
La nivel international din anul 1988 subcomisia SC4 a ISO
(Organismul International de Standardizare) TC 92 a elaborat un
proiect al standardelor internationale ale FSE, bazat pe
rezultatul celor mai moderne cecetari din domeniul antiincendiu. In anul 1999 ISO a publicat TR (Raportul Tehnic)
13387 Inginieria anti-incendiu" impartit in opt parti.

INGINERIA ANTIINCENDIU
CODUL
ISO/TR 13387-1
ISO/TR 13387-2
ISO/TR 13387-3
ISO/TR 13387-4
ISO/TR 13387-5
ISO/TR 13387-6
ISO/TR 13387-7
ISO/TR 13387-8

TITLU
Fire Safety Engineering - Partea 1: aplicarea conceptelor
Prestationale anti-incendiu la obiective
Fire Safety Engineering - Partea 2: proiectul scenariilor anti-incendiu
Si proiectul incendiilor reale
Fire Safety Engineering - Partea 3: Analizarea si verificarea
modelelor matematice pentru anti-incendiu
Fire Safety Engineering - Partea 4: bazele dezvoltarii unui incendiu
Tipuri de reziduuri ale unui incendiu
Fire Safety Engineering - Parte 5: miscarea reziduurilor de incendiu
Fire Safety Engineering - Parte 6: raspunsul structural si propagarea
focului in mediul de dezvoltare
Fire Safety Engineering - Parte 7: relevarea, activarea sistemelor
de stingere a incendiilor
Fire Safety Engineering - Parte 8: salvarea vietii umane,
comportamentul, siguranta ocupantilor unui edificiu

DATA
PUBBL.
01/10/1999
01/10/1999
01/10/1999
01/10/1999
01/10/1999
01/10/1999
01/10/1999
01/10/1999

INGINERIA ANTIINCENDIU

U.S.A.
NFPA norma americana, in afara de faptul ca a dezvoltat un cod
introductiv pentru ingineria antiincendiu, a integrat toate
celelalte standarde existente care ofereau aceasta posibilitate, pe
principiul analizei si calculelor din FSE.

INGINERIA ANTIINCENDIU istoric

U.S.A.
NIST (INSTITUTUL NATIONAL DE STANDARDE SI
TEHNOLOGII), organism guvernamental american, a creat
sectorul INSTALATII si LABORATORUL DE CERCETARI IN
DOMENIUL INCENDIILOR pentru a dezvolta tematica din
FSE, prin dezvoltarea programelor informatice de tipul
Simulare Incendiu" si a altor publicatii on-line (care se pot
descarca gratuit de pe internet) si multe alte initiative de
cercetare si testare in laborator referitoare la incendii

INGINERIA ANTIINCENDIU
EUROPA
CODUL EUROPEAN CEN/TC 250: Unul dintre cele mai
importante instrumente care pot fi utilizate in ingineria antiincendiu.
Standarde specifice pentru FSE:
DD 240 "FSE in Constructii BSI (Standardul Britanic):
utilizat pe scara larga de inginerii din domeniu si de catre
autoritatipentru controlul constructiilor si serviciilor in Marea
Britanie (acum BSI 7794:2001).
Standard NS 3901 (Norvegia): completat de catre documente
tehnice de aplicare
Standard VdS 2827:2003 (Germania): Design fires for Fire
Simulations and Fire Protection - Concepte

INGINERIA ANTIINCENDIU
CONCLUZII
In Europa, ca urmare a publicarii a TR 13387 standard ISO,
CEN (Comisia Tehnica Europeana) a creat TC 127,
document referitor la FSE, iar Comunitatea Europeana a aprobat
un studiu pentru aceste teme.
In acelas timp marile asociatii si companii de consultanta
continua sa dezvolte modele antiincendiu aplicabile si de
incredere, Universitatile si Institutele pentru prevenirea
incendiilor dezvoltand programe de formare pentru inginerii si
specialistii in domeniu.

INGINERIA ANTIINCENDIU Abordare performanta

De ce aceasta abordare este definita in mod curent ca

fiind de performanta (performance-based)?

Individualizata pe scopul proiectului, faza de

verificare se bazeaza pe corespondenta masurilor cu
anumite cerinte impuse
Deci nu se verifica respectarea normelor sau spre
exemplu probabilitatea unui eveniment nedorit

INGINERIA ANTI-INCENDIU Abordare performanta

Care este raportul existent cu normele impuse

Abordarea de performanta poate sa fie folosit ca si metoda

alternativa la normele prescriptive sau impreuna cu acestea
(derogare)

Normele prescriptive prevad de obicei o clauza relativa

referitoare la metode. De obicei acest lucru permite
verificarea daca limitele (stabilite implicit sau explicit) sunt
respectate.

INGINERIA ANTI-INCENDIU Abordare performanta

Abordarea de performanta asigura, daca este aplicata corect,

obiectivitate maxima in justificarea alegerilor pentru
strategiile de siguranta

INGINERIA ANTIINCENDIU Metode pentru abordarea performanta

Metode pentru abordarea performanta

1. Realizeaza obiective specifice antiincendiu

pentru situatii bine

definite
2. Masoara prestatia intregului pachet de masuri pentru siguranta
antiincendiu
3. Se bazeaza in principiu pe date stiintifice si ingineresti.
4. Utilizeaza metode de simulare ( modele de zona sau de camp etc.)
aplicate prin implementarea algoritmuri matematice complexe,
computerizate ex. CFAST pentru N.I.S.T., Exodus pentru
F.S.E.G., etc.)

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELE DE ZONA

MODELUL DE ZONA este un model simplu de calcul care subdivide volumul care
ne intereseaza in subzone distincte unde putem considera conditii uniforme.
Cel mai simplu model de zona a fost dezvoltat in 1970 si era caracterizat printro singura
zona caracterizata de un incendiu difuz si de o temperatura unica. CFASTc, care este un
software dezvoltat cu certificarea NIST, utilizeaza doua zone cu caracteristici diferite dar
este limitat la geometrie cu caracteristici simple si volume care nu depasesc 1000 m.
Avantajele modelelor de zona pot sa fie descrise dupa cum urmeaza:
usurinta in utilizare si in definirea scenariului incendiului
rapiditatea in dezvoltarea calculelor
utilizarea computerelor chiar cu o putere mai slaba de calcul
Sunt mai ales indicate in situatii cu medii care poseda caracteristici plano-volumetrice nu
foarte complexe si volume relativ reduse

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELE DE ZONA

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELE DE CAMP

MODELELE DE CAMP, Impart ambientul in mii de celule tridimensionale
asociind fiecareia caracteristicile fizico chimice ale unui tip de material, in acest fel
se poate defini in o maniera foarte precisa dezvoltarea fenomenului de incendiu.
Se bazeaza pe o serie de ecuatii neliniare, partial diferentiale, tridimensionale si in
functie de timp, adaptate pentru fluxurile termice de viteza mica, a fumului si gazelor
generate in timpul unui incendiu, cunoscute sub numele de ecuatii Navier-Stokes, care
exprima conservarea masei, a momentului si a energiei prin metoda elementelor finite.
Ecuatiile care modeleaza reactia de combustie si fenomenelor de transport tin cont in
mod dinamic de reactiile mutuale care au loc in aceste procese. Acest tip de software
poate calcula si in consecinta sa furnizeze ca si date de iesire valoarea numeroaselor
variabile, scalare si vectoriale calculate in orice celula a ambientului, utile pentru
intelegerea fenomenului si a analizei efectelor (concentrarea diverselor chimicale ,
distributia temperaturilor, presiunilor, vitezelor gazelor, fumurilor, vizibilitatea).
Avantajul este ca se pot aplica oricarei situatii iar previziunile sunt foarte precise.

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELE DE CAMP

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELE DE CAMP

INGINERIA ANTIINCENDIU
MODELE DE CAMP

INGINERIA ANTIINCENDIU

INGINERIA ANTIINCENDIU
REZULTATE
CURBA NATURALA DE INCENDIU
(GRAFICUL TEMPERATURII IN FUNCIE DE TIMP)
CURBA CALDURII (HEAT RELEASE RATE-HRR)
(CANTITATEA DE CALDURA EMISA DE UN MATERIAL)
INALTIMEA FUMULUI IN FUNCTIE DE TIMP

INGINERIA ANTIINCENDIU Incendiul

propriu-zis
1. PRE FLASHOVER (APRINDERE SI PROPAGARE)
2. FLASHOVER (DEZVOLTARE)
3. POST FLASHOVER (INCENDIU GENERALIZAT SI STINGERE)

Fase pre flashover

Fase post flashover

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELARE

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELARE

INGINERIA ANTIINCENDIU MODELARE

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURBA NATURALA DE INCENDIU
(CRESTEREA TEMPERATURII IN FUNCTIE DE TIMP)
Andamento temperature termocoppie
180

160

140

Incendiu de material
pe baza de celuloza
Termocoppia 1

100

Termocoppia 2
Termocoppia 3
80

Termocoppia 4

60

40

20

Tempo (secondi)

1.881

1.824

1.767

1.710

1.653

1.596

1.539

1.482

1.425

1.368

1.311

1.254

1.197

1.140

1.083

969

1.026

912

855

798

741

684

627

570

513

456

399

342

285

228

171

57

114

0
0

Temperatura (C)

120

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURBA NATURALA DE INCENDIU
(CRESTEREA TEMPERATURII IN FUNCTIE DE TIMP)
Andamento temperature termocoppie
800

700

600

Incendiu de

500
Termocoppia 1
Termocoppia 2

400

Termocoppia 3
Termocoppia 4

300

200

100

Tempo (secondi)

1.881

1.824

1.767

1.710

1.653

1.596

1.539

1.482

1.425

1.368

1.311

1.254

1.197

1.140

1.083

969

1.026

912

855

798

741

684

627

570

513

456

399

342

285

228

171

114

0
57

Temperatura (C)

Material pe baza de
celuloza

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURBA HEAT RELEASE RATE (HRR)
(CANTITATEA DE CALDURA EMISA DE UN MATERIAL)

In functie de tipul materialului implicat in combustie, focul creste cu viteze diferite.

In functie de timpul necesar pentru a ajunge la o emisie termica de 1055 kW (1000
Btu/sec) incendiile au fost clasificate in:
LENTE
MEDII
RAPIDE
ULTRA-RAPIDE
Un incendiu este clasificat ca fiind:
cu crestere lenta daca se ajunge la un HRR de 1055 (1000) kW in 600 sec.
cu crestere medie daca se ajunge la un HRR de 1055 (1000) kW in 300 sec.
cu crestere rapida daca se ajunge la un HRR de 1055 (1000) kW in 150 sec.
cu crestere ultra-rapida daca se ajunge la un HRR de 1055 (1000) kW in 75 sec.

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURBA HEAT RELEASE RATE (HRR)
(cantitatea de caldura emisa de un material)
Studiul fazei dupa
FLASHOVER
Stabilirea duratei incendiului si
temperaturile la care se ajunge pentru a
verifica rezistenta structurii

Faza initiala
(Crestere)
10 30%

Faza cu regim constant

(Dezvoltare)
40 60%

Faza finala
(Descrestere-Stingere)
20 30%

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURVA HEAT RELEASE RATE (HRR)
(Cantitatea de caldura emisa de un material)
Studiul fazei dupa
FLASHOVER
Stabilirea duratei incendiului si
temperaturile la care se ajunge pt. A
verifica rezistenta structurii

Studiul fazei inaintea

FLASHOVER
Stabilirea timpilor de iesire necesari in
relatie cu dezvoltarea incendiului si cu
rezultatele lui(fum, gaze toxice, caldura,
foc)

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURBA HEAT RELEASE RATE (HRR)
(Cantitatea de caldura emisa de un material)

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURBA HEAT RELEASE RATE (HRR)

Divanoatreposti
4000

(Cantitatea de caldura emisa de un material)

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
0

200

400

600

800

1000

1200

tempo(secondi)

Divanoadueposti
3500

HRR(kW)

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
0

200

400

600

800

1000

1200

tempo(secondi)

Televisoretest1
250

200

150

100

50

5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0

Armadio
Televisore
Divanoadueposti2
Divanoadueposti1
Divanoatreposti

0
0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

tempo(secondi)

tempo(minuti)

Guardarobaincompensatoda3,2mmdispessore
7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
0

200

400

600

800

tempo(secondi)

1000

1200

1400

1600

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

CURBA HEAT RELEASE RATE (HRR)
(Cantitatea de caldura emisa de un material)
Divanoadueposti
3500

DiagrammaHRRcomplessivo

3000

2500

8000

2000

1500

7000

1000

6000

500

0
0

200

400

600

800

1000

1200

tempo(secondi)

5000
4000

Televisoretest1
250

3000

200

2000

150

1000
100

0
0

50

10

15

20

25

tempo(minuti)

0
0

200

400

600

800

1000

1200

tempo(secondi)

1400

1600

1800

2000

30

35

40

45

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

INALTIMEA FUMULUI IN FUNCTIE DE TIMP

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

INALTIMEA FUMULUI IN FUNCTIE DE TIMP
Este importanta pt. a evalua siguranta persoanelor
In functie de numarul de persoane sunt in masura sa determine timpul de
evacuare RSET (Required Safe Egress Time)

RSET
1.Timpul necesar pt. detectia incendiului. Poate sa varieze de la cateva secunde la cateva ore (in
functie de prezenta sau absenta senzorilor si a tipului lor).
2. Timpul necesar pentru activarea alarmei care poate sa varieze de la un timp extrem de scurt
pana la cateva minute.
3. Timpul de intarziere pana la inceperea evacuarii (delay time to start)
4. Timpul de evacuare, necesar tuturor ocupantilor pentru a ajunge fizic de la pozitia initiala
intr-un loc sigur (movement time).

INGINERIA ANTIINCENDIU REZULTATE

INALTIMEA FUMULUI IN FUNCTIE DE TIMP
In baza inaltimii fumului si a timpului propagarii (rezultate din simulare) se
poate verifica timpul pe care il avem la dispozitie pt. evacuarea persoanelor
ASET (Available Safe Egress Time)

ASET
Andamento temperature

Altezza fumi da terra

700,00
500,00
400,00

Upper layer

300,00

Lower layer

200,00
100,00
0,00

Tempo (secondi)

Altezza (m)

Temperatura (K)

600,00

4,50
4,00
3,50
3,00
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00

Altezza interfaccia (m)

Tempo (secondi)

INGINERIA ANTIINCENDIU - CONCLUZII

INGINERIA ANTIINCENDIU SI
MODELAREA
FENOMENELOR FIZICE

Metodologia operativa
OBIECTIVELE DE
SECURITATE

MASURI DE SIGURANTA
COMPENSATIVE

LEGILE SI NORMELE

MASURI
OBLIGATORII SI
OBLIGATORII

CONDITII
ARHITECTONICE
STRUCTURALE
CONDITII IMPUSE DE
LUCRU ETC..

INGINERIA ANTIINCENDIU - CONCLUZII

FIRE SAFETY ENGINEERING
SIMULAREA FENOMENELOR FIZICE

CRESTEREA TEMPERATURII IN FUNCTIE DE TIMP

CURBA HEAT RELEASE RATE (HRR)
INALTIMEA FUMULUI IN TIMP
ANALIZA TERMICA A STRUCTURII
SIMULAREA EVACUARII PERSOANELOR

MASURI DE SIGURANTA
COMPENSATIVE

OBIECTIVE DE
SIGURANTA

Sisteme cu apa pulverizata de mare

presiune
Sisteme cu apa pulverizata de presiune
joasa si medie

Alternative la sistemele halon

1. Agenti chimici
Fluorocarburi hidrogenate (HFCs)
Clorofluorocarburi hidrogenate (HCFCs)
Fluorocarburi partial hidrogenate
FM 200; FE-13; FE-25; NAF S III; etc

2. Gaze Inerte
Inergen; Argonite; Argon; Azot;

3. Apa pulverizata
de inalta/medie/joasa presiune

Alternative la sistemele halon

SISTEME DE STINGERE A INCENDIILOR:

SPRINKLER
APA pulverizata la mare presiune (HIGH PRESSURE WATER
MIST)
APA pulverizata la joasa presiune (LOW PRESSURE WATER
MIST)
INSTALATII DE STINGERE CU SPUMA
INSTALATII DE STINGERE CU GAZ
INSTALATII DE STINGERE CU AEROSOLI

SPRINKLER
Normative Europene:
EN 12845 (Instalatii Sprinkler si statii de
pompare)
Normative Americane:
NFPA (National Fire Protection Association)
In particular:
NFPA13 (Instalatii Sprinkler)
NFPA20 (Statii de pompare)

SPRINKLER

Parti componente ale unui sprinkler

Particularitati constructive
ale unui sprinkler standard
montat cu deflectorul in
sus - UPRIGHT

SPRINKLER

Caracteristici functionale ale unui

sprinkler
A: aria acoperita de jetul de apa deversat de sprinkler
T: temperatura tarata a bulbului (siguranta)
Q: debitul de apa deversat de sprinkler [litri/min]
k: coeficientul fluxului de apa al spriklerului
P: presiunea de apa in sprinkler sprinkler [bar]
Qk P
coeficientul k al fluxului este in functie de diametru

SPRINKLER
Sprinkler uscat (Dry Sprinklers)

Sprinkler umed

SPRINKLER

Sistem umed atunci cand..

nu exista pericolul
inghetarii apei in interiorul
tubulaturii

se pot monta
sprinklere PENDENT sau
sprinklers UPRIGHT

SPRINKLER

Sistem uscat cand.

exista pericolul de
inghet in interiorul tubulaturii
care alimenteaza sprinklerul.
se instaleaza sprinklere
UPRIGHT
Sau sprinkler
PENDENT cu corp
Anti-inghet

SPRINKLER

Sisteme tip inundatie

instalarea
sprinklerelor UPRIGHT
Sau a sprinklerelor
PENDENT deschise,
Fara bulb sau siguranta

Detalii ale unui sistem VIKING tip inundatie

cu activarea pneumatica

SPRINKLER

Supape tip inundatie

Supapele tip inundatie sunt mentinute inchise datorita apei presurizate in
camera superioara a corpului supapei. Aceasta camera controleaza un
mecanism care mentine clapeta in pozitia de retinere.
Sistemul de declansare controleaza presiunea apei continute in camera
superioara. Cand intervine sistemul de declansare, camera superioara se
elibereaza de presiunea apei permitand astfel deschiderea clapetei supapei.
Camera superioara trebuie sa fie presurizata inainte de deschiderea supapei
de declansare a instalatiei, in asa fel incat sa contracareze presiunea apei din
retea. Alimentarea camerelor superioare trebuie sa fie derivata in amonte de
supapa de inundatie, in acest mod putandu-se inchide clapeta. Dupa
interventia supapei de inundatie sistemul trebuie debransat de la retea manual,
inaintea unei repuneri in functiune.

SPRINKLER

Sisteme cu prealarmare
instalatiile cu
sprinklere UPRIGHT
sau PENDENT cu element
termosensibil tip bulb
sau fuzibil.

Schema unui sistem

cu prealarmare

SPRINKLER
Sisteme cu prealarmare
Difuzoarele, ce constituie sistemul de dispersie,
nu sunt deschise, ci au element termosensibil
tip bulb sau fuzibil.
Forma constructiva se obtine prin inserierea unei supape de
inundare cu una de retinere Easy Riser.
Sistemul se umple cu aer comprimat la 1,4-2,2 bar
Sistemul interfateaza cu un altul de detectie(pneumatic,
electric)

WATER MIST SYSTEM

Normative Europene:
Actualmente in Europa nu exista normative de
reglementare a instalatiilor Water Mist (apa pulverizata),
acestea realizandu-se dupa Normativele Americane.
NFPA 750
Standard for the

Normative Americane:
Installation of
NFPA (National Fire Protection Association) Water Mist
In particular:
Fire Protection
NFPA750 (Instalatii Water Mist)
Systems
NFPA20 (Statii de Pompare)

WATER MIST SYSTEM

Utilizarea apei
pulverizate in lupta cu
focul este importanta
datorita efectelor
urmatoare:
1) Racire
2) Neutralizare
3) Efectul de
separare

WATER MIST SYSTEM

Racirea :
Fractionarea apei in miliarde de picaturi microscopice creaza o suprafata fina de contact
cu flacara, ce absoarbe caldura produsa de foc. Un litru de apa necesita 335 kJ pentru a
se incazi de la 20 la 100 C si 2257 kJ pentru vaporizare. Datorita acestei capacitati
imense de absorbtie a caldurii, apa sub forma de ceata este cel mai utilizat agent de
stingere a incendiilor, mai eficace decat metodele clasice.

WATER MIST SYSTEM

Neutralizarea:
Vaporizarea apei duce la cresterea volumului de 1640 ori, ceea ce duce la rarefierea
oxigenului in spatiul din jurul focului. In acest proces, agentul de stingere nu este
transportat in mijlocul flacarii din exterior si se va localiza in imediata ei vecinatate.
Diferenta fata de sistemele de stingere cu gaz este ca un necesita spatii inchise
etans.
Dupa ce potentialul energetic a fost incetinit(redus), se poate actiona la baza focului
cu apa vaporizata intr-un singur loc sau in jurul acestuia. Continutul de oxigen, in aer,
se reduce de la 16% la 6 % in volum , in vecinatatea flacarii, in timp ce continutul
normal de oxigen (circa 21%), se mentine in restul imobilului.

WATER MIST SYSTEM

Efectul de separare:
Picaturile microscopice aflate intre flacara si sursa de combustibil reduc puternic
transferul de caldura. Efectul este cu atat mai puternic cu cat picaturile sunt mai fine.

WATER MIST SYSTEM

Efecte auxiliare:

Spalare fum/gaz:
Majoritatea produselor de ardere sunt hidrofile a.i. ele se vor ingloba in ceata produsa si
vor fi spalate din zona flacarii.
Efectul de ecran:
Ceata poate constitui un ecran de protectie impotriva iradierii calorice. Toate suprafetele se
racesc uniform datorita distributiei cetei in incaperea incendiata.
Proiectarea acestor sisteme de stingere va avea in vedere distribuirea uniforma a
picaturilor pe suprafetele metalice a.i. racirea uniforma sa preintampine deformatiile
datorate caldurii.
Datorita conductivitatii scazute, este posibila utilizarea acestui sistem de stingere in
vecinatatea instalatiilor electrice.

WATER MIST SYSTEM

Protectia personalului
Capacitatea apei pulverizate de a reduce temperatura rapid, spre deosebire de alte
mijloace de stingere, are o importanta ridicata de protejare a personalului a.i. norii de
apa nu reprezinta risc pentru oamenii prezenti in zona incendiului.
De asemenea reducerea procentului de oxigen din aer se face doar in imediata
apropiere a flacarilor si nu in tot volumul incintei.

WATER MIST SYSTEM

Aditivii de stingere
In sistemele de apa pulverizata de joasa presiune efectele de stingere descrise
mai sus pot fi imbunatatite prin aditivarea cu ES lichid in proportie de 6-12% in
functie de aplicatie, obtinandu-se o substanta cu proprietati extinctive superioare,
biodegradabila si fara influente toxice asupra personalului.

WATER MIST SYSTEM

Cadrul Normativ:
Sistemele de stingere cu apa pulverizata se dimensioneaza conform normativului
in vigoare NFPA 750. Acest sistem corespunde si prevederilor satndarduliu IMO
800 (International Maritime Organization), ale carui componente sunt aprobate
de organisme precum Lloyds, UL standard, etc...
Sistemul de apa pulverizata, conform standardelor de mai sus, se preteaza
stingerii incendiilor de Clasa A (combustibili solizi hartie, lemn, etc) si Clasa B
(combustibili lichizi - benzina, diesel, uleiuri, etc.)

Definitia Sistemului Water Mist (NFPA 750)

Un sistem de distributie conectat la un sistem

de alimentare cu apa si de atomizare, echipat
cu una sau mai multe diuze capabile sa
furnizeze apa pulverizata pentru controlul,
suprimarea sau stingerea incendiilor, a caror
eficacitate este demonstrata si conforma cu
normativul standard de referinta.

Definitia sistemului Water Mist (NFPA 750)

Un spray de apa a carui valoare Dv0.99

pentru distributia volumetrica cumulativa a
picaturilor de apa este inferioara granulatiei
de 1000 microni, la presiunea minima de
lucru proiectata.
[99% dintre picaturile de apa descarcate in diuze,
La presiunea minima proiectata vor avea un
diametru sub 1000 microni.]
( 1000 microns =
1mm )

Aplicatiile Water Mist (NFPA 750)

Sistemelor Water mist,li s-a demonstrat eficacitatea

in controlul, soprimarea sau stingerea diverselor
tipuri de incendiu.
Aplicatiile potentiale sunt urmatoarele:
1.
Jeturi de flacari ale gazelor.
2.
Lichide inflamabile.
3.
Solide combustibile, incluzand materialele
din spume expandate
4. Protectia pasagerilor avioanelor la un incendiu
extern (motoare) in timpul evacuarii aeronavei

Aplicatiile Water Mist (NFPA 750)

5.
6.

Incendii de Clasa A precum hartie, lemn, textile

Incendii de tip electric, precum
trasformatoare, intrerupatoare, separatoare

7.
Echipamente electronice, inclusiv
sisteme de telecomunicatie

Normative si Standarde de referinta

NFPA 750 (Editia 2003)
Sisteme de apa pulverizata pentru protectie impotriva focului
Standard european CEN / TC191 / WG5 / WP Water Mist
Sisteme de apa pulverizata - Proiectare si Instalare
International Maritime Organization ( IMO )
Folosirea apei pulverizate in aplicatiile navale
(SOLAS - Safety of Lives At Sea Regulation)

Mecanismul sistemului WM de
inalta presiune
Oxigen

REAZIONE IN
CATENA
(Inhibare Chimica)
Caldura

Combustibil

Mecanismul de stingere mecanica (3 etape) :

Racirea

Neutralizarea Reducerea oxigenului la baza flacarii

Absorbtia caldurii radiate

inalta presiune
Racirea

1. vaporizarea apei absoarbe mai multa caldura decat

orice alt mijloc de stingere (> 2 MJ/kg)

2. picaturile absorb si disperseaza

radiatia termica

Neutralizarea
1.
Picaturile microscopice vaporizeaza mai rapid
decat cele mari.
2.
Volumul apei creste de 1640 ori in timpul
vaporizarii (> 100 C).
3.

Vaporizarea dizloca oxigenul din aer la baza flacarii.

Izolarea caldurii
radiante

1.Inalta densitate a cetei (picaturi microscopice)

2. Absorbtia caldurii radiante previne

dezvoltarea si propagarea flacarilor.

Parametri determinanti ai eficacitatii

sistemului Water Mist:
Dimensiunile picaturilor
Diametrul
picaturii

(mm)

Suprafata racita
cu un Litru de apa

Conversia
in vapori

Viteza de
cadere libera

( m2 )

( sec.)

( m/sec)

10.0

0.15

620

9.2

1.0

1.50

6.2

4.0

0.1

15

0.062

0.35

0.01

150

0.0062

0.003

Caracteristicile sistemului ETEA

WMHP
ETEA WMHP este un sistem HP de Clasa 1
ETEA WMHP lucreaza la presiuni de 100 110 bar
ETEA WMHP este un sistem tridimensional in contrast cu
sistemele sprinkler
ETEA WMHP este ecologic, sigur pentru aplicatiile in ambiente
populate
ETEA WMHP are o densitate a fluxului spray de 0,08-0,5 l/min/m3
ETEA WMHP are un model de proiectare similar sprinkler-elor.
ETEA WMHP are matrice tipica de 3 x 3 / 3 x 4 / 4x4
ETEA WMHP este testat si aprobat ca sistem AI

Avantaje
Utilizeaza 10% din apa instalatiei sprinkler.
Stinge incendiile mai rapid decat sistemele
conventionale, limitand consumul de apa.
Tubulatura mai subtire si mai usoara
(instalatii mai estetice)
Tehnologie tridimensionala (volumica).
Similitudine cu sistemele pe baza de gaz.
Nu are produse de descompunere (gaze
precum HF sau HCL)
Sigur pentru aparatele electrice si
electronice.

Avantaje suplimentare
A trecut testul de affidabilit FM.
Raport bun cost/eficienta.
Costuri scazute de intretinere si curatire.
Risc scazut de intoxicare cu fum (fata de
sprinkler).
Influenta scazuta a ventilatiei (fata de
stingerea cu gaz).
.

DIUZE DESCHISE
Inaltimea de montaj peste 5.0 m
Grila de spatiere intre diuze 3m x 4m
Factorul K=0.64L/min/bar (6.4 L/min la 100 bar presiune)
Conexiune 3/8
Nu au piese interioare mobile sau rotitoare, care se pot bloca
Utile la protejarea spatiilor cu masini (marina si uscat) si impotriva
pericolelor industriale, aprinderea camerelor de ardere cu turbine, etc
Directiva 96/98/EC marcajul de certificare.

DIUZE INCHISE
Materialul de baza bronzul.
Filtru interior INOX 316.
Bulb termosensibil din sticla, pentru 57C, 68C
etc
Nu au piese interne mobile sau rotitoare.
Spatierea maxima 3m x 4m.
Inaltimea maxima de montaj peste 5.0 m.
Factorul K=0.64L/min/bar (6.4 L/min la 100 bar
presiune).
Presiuni de lucru 100 110 bar.
Diuza sigulara (monopunct).
Utilizabile in hoteluri/moteluri, birouri, Sali de
calculatoare, spatii mari, sali cu masini, pericole
industriale, cladiri istorice, biblioteci, etc
Racord 3/8

Tipuri de Sisteme

Trei tipuri:
- Sisteme cu pompa de inalta
presiune, electrica sau diesel.
- Sisteme modulare (PSMs).
- Unitati portabile.

Sisteme cu butelii

Sisteme cu butelii

Sisteme cu pompe

Sisteme cu pompe

Sisteme cu pompe

Sisteme cu pompe

Aprobari si certificari de
produs
ETEA HPWM

Lloyds Register of Shipping (UK) - IMO aprobare maritima

Det Norske Veritas DNV (Oslo) - IMO aprobare maritima
Factory Mutual Research (USA) Sali cu masini
Factory Mutual Research (USA) pericole industriale
Factory Mutual Research (USA) camere de ardere si turbine cu gaz
American Bureau of Shipping - IMO aprobare maritima
UK MCA IMO aprobare maritima
US Coast Guard - IMO aprobare maritima
Bureau Veritas IMO acceptiune de model
VDS aprobare pentru uscat
United Arab Emirates aprobare aparare civila
UK Government aprobare celule de detentie
RINA (Italy) IMO aprobare maritima

Aplicatii
Sali cu masini la bordul navelor maritime sau pe uscat.
Platforme de extractie.
Depozite mari, muzee, biblioteci, biserici, birouri, locuinte, magazine,
holuri, hoteluri, constructii vechi, cinematografe.
Sali de calculatoare, echipamente electrice, statii de transformare.
Spatii suspendate si statii de metrou.
Cai ferate, locomotive.
Instalatii militare, hangare, centre de comanda, depozite de munitii,
depozite de carburanti, centre de urgenta ale politiei.
Fabricarea anvelopelor si industria cauciucului.
Depozite produse petroliere si statii de realimentare.
Porturi si aeroporturi.
Vopsitorii.
Tuneluri si parcari subterane.
Spitale si penitenciare.
Etc

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

EXEMPLE

HIGH PRESSURE WATER

Diuze de inalta presiune:
MIST SYSTEM

LOW PRESSURE WATER MIST

SYSTEM
Caracteristici principale:
- Presiune scazuta in diuze (circa 4 bar).
- Instalare simpla.
- Consum scazut de apa.
- Consum scazut de energie.
- Ocupa spatiu redus.
- Folosirea aditivului ES_lichid, biodegradabil nu este nociva personalului.
- Reprezinta aplicarea unor tehnologii conventionale in metode de stingere
- moderne.
- Eficacitate de stingere buna.
- Diuze cu bulb sau deschise.

LOW PRESSURE WATER MIST

SYSTEM
Mecanismul de stingere:
Apa pulverizata de joasa presiune are o suprafata mare,
care absoarbe caldura si stinge incediul cu un consum
scazut de apa.
Picaturile mari sting combustibilul, iar cele mici racesc si
neutralizeaza gazul.
Aditivul ES_liquid reduce tensiunea superficiala a apei si
permite formarea unor nori fini, chiar si la presiune scazuta.
Pelicula izolatoare creata previne o noua aprindere.

LOW PRESSURE WATER MIST

SYSTEM
Sistemul de stingere
cu presiune joasa
este indicat pentru:
Spatii publice
Structuri civile si recreative
Cladiri industriale
Parcari
Depozite

LOW PRESSURE WATER MIST

Diuze de joasa presiune:
SYSTEM

LOW PRESSURE WATER MIST

Diuze de joasa presiune:
SYSTEM

LOW PRESSURE WATER MIST

Grupuri de pompare pentru sisteme de joasa presiune:
SYSTEM

INSTALATII DE STINGERE CU
SPUMA
Normative:
Actualmente in Europa nu exista normative specifice, a.i. se
aplica normativele americane.

Normative Americane:
NFPA (National Fire Protection Association)
In particular:
NFPA11 (Standard pentru Joasa-, Medie-, si InaltaExpansiune a Spumei)
NFPA16 (Standard de instalare a sistemelor de SprinklerSpuma si pulverizare Apa-Spuma)

INSTALATII DE STINGERE CU
SPUMA

Pentru stingerea incendiilor cauzate de vaporii proveniti din hidrocarburi se utilizeaza agenti spumogeni.
Imprastiind spuma peste lichidele aprinse, realizam un film izolator, care separa vaporii combustibilului
de atmosfera (adica de oxigen).

INSTALATII DE STINGERE CU
CONCENTRATI
SPUMA
SPUMOGENI
RAPORTUL DE EXPANSIUNE A SPUMEI
Cantitatea de spuma obtinuta dintr-un 1 litru
de amestec.
Exista 3 niveluri de expansiune:
Scazuta pana la 20
Medie
de la 20 la 200
Inalta
peste 200 (pana la 2000)

INSTALATII DE STINGERE CU
SPUMA

INSTALATII DE STINGERE CU
Schema de functionare:
Diuze:
SPUMA

Ajutaje Venturi:

INSTALATII DE STINGERE CU
GAZ
Normative europene:
EN 14520
Normative Americane:
NFPA (National Fire Protection Association)
In particular:
NFPA 2001

INSTALATII DE STINGERE CU
GAZ

INERTE:

Nu dauneaza personalului;

Nu dauneaza stratului de ozon;

Nu produc efect de sera.

Tipologie:

IG-01: 100% ARGON

Gaz inert, aflat in atmosfera, incolor, inodor, insipid, necoroziv.
IG-55: 50% AZOTO + 50% ARGON
Gaze inerte, aflate in atmosfera, incolore, inodore, insipide, necorozive.
Amestecul este scump si se recomanda in instalatii electrice, datorita
proprietatilor dielectrice.
IG-100: 100% AZOTO
Gaz inert, aflat in atmosfera, incolor, inodor, insipid, necoroziv. Se
recomanda in instalatii electrice, datorita proprietatilor dielectrice.

Se utilizeaza un numar redus de butelii, datorita presiunii mari de

stocare.

INSTALATII DE STINGERE CU
GAZ

AGENTI DE CURATIRE:

Nu dauneaza personalului;

Nu dauneaza stratului de ozon;

Produc efect de sera.

Tipologie:

FE-13: Substituie Halon 1301si se utilizeaza in spatii locuite.

FM 200:
Substituie Halon 1301si este dielectric.
NAF S125:
NAF S125 sau HFC-125, protejeaza foarte bine aparatura electrica, in
spatii locuite.

Spre deosebire de gazele inerte se stocheaza la presiune

scazuta, astfel incat este

nevoie de mai multe butelii sau mai voluminoase.

INSTALATII DE STINGERE CU
CO2:
GAZ
LETAL pentru pesonal;
Produce efect de sera.
Are o mare putere de
raspandire in incinte, este
dielectric, protejeaza
aparatura electrica.

Sisteme cu aerosoli

INSTALATII DE STINGERE CU
AEROSOLI
Normative americane:
NFPA (National Fire Protection Association)
In particular:
NFPA 2010
Aprobate dupa standardul UL 2127 referitor
la sisteme de stingere cu gaze inerte-agent
de curatire.

INSTALATII DE STINGERE CU
AEROSOLI

Aerosolul poate fi activat electric, termic sau manual.

In caz de incendiu, sistemul se activeaza, producand o ceata
de aerosol extrem de usoara, dar eficace.
Diferenta fata de sistemele traditionale de stingere cu gaz,
este aceea ca instalarea este usoara si economica (fara
tubulatura), nefiind necesara intretinerea periodica.
Nu necesita sisteme de presurizare si ca atare spatiile de
instalare sunt mici.
In multe cazuri, lipsa spatiului si restrictiile de greutate, sunt
determinante pentru utilizarea aerosolilor.

INSTALATII DE STINGERE CU
AEROSOLI
Reducerea greutatii (pana la 90%) reprezinta motivul principal
pentru care aerosolul este de 10 ori mai eficient decat alte
mijloace de stingere cu gaz.
Suprimarea focului se face rapid datorita particulelor foarte fine
de aerosol si radicalilor liberi din plasma, permitand astfel
impiedicarea propagarii flacarilor.
Dozele de aerosol nu necesita intretinere si au o durata normata
de utilizare de 10 ani.
Aceste fapte, asociate unor costuri mici de instalare, transforma
aerosolii intr-o solutie superioara de stingere a incendiilor.

INSTALATII DE STINGERE CU
Aerosolul este un
agent de curatire (ODP=0), iar solutia
AEROSOLI

constructiva cu activare termica nu necesita alimentare.

Este ideal pentru protectia materialelor electrice si aparaturii
magnetice.
Dupa activarea sistemului, curatirea este foarte usoara, datorita
dispersiei acestuia in aer.

INSTALATII DE STINGERE CU
AEROSOLI

Mecanismul de suprimare:

Suprimarea primara este interferenta chimica cu radicalii liberi din

plasma, intrerupand propagarea focului.
Suprimarea secundara consta in stingerea elementului inflamabil
folosind gaze inerte si efectul de racire.

INSTALATII DE STINGERE CU
AEROSOLI
Datorita timpului de raspuns
rapid, concentratie
necesara
scazuta

pentru stingerea focului si caracteristici de agent de curatire

sistemul de stingere cu aerosol poate fi utilizat in aplicatii critice,
in diverse domenii industriale, de exemplu:
Telecomunicatii
Depozitare lichide inflamabile
Centre prelucrare date
Sala masini navale
Centre control proces
Aparatura mobila de mare valoare
Centrale electrice
Instalatii industriale
Module turbogaz

INSTALATII DE STINGERE
CU AEROSOLI

Comparatie agenti de
stingere: clasa B
700

700
600
500

Bioxid de
Carbon

50
0

Substituenti
Halon

g / m3

400
Halon 1301

25
0

300
200

50

100
0

Agenti

Aeroso
l