Personalitatea normala si

patologica
Personalitatea si ciclurile vietii.
-Boala si personalitate.
-Personalitate premorbida si teren predispozitional.
-Tulburari de personalitate.
-Notiuni elementare a unor tipuri de patologii.
-moartea ca problema a psihologiei medicale, sinuciderea; perceptia
personalului medical asupra asistentei muribunzilor; eutanasia
 personalitatea
Calitatile comportamentale stabile ale unui
individ intr-o mare varietate de circumstante.
Este bine ca medicul sa fie capabil sa evalueze
personalitatea, pentru a ajunge sa prevada
comportamentul pacientilor in cursul bolii.
La pacientul psihiatric, personalitatea nu
determina numai modul de reactie in timpul
imbolnavirii, ci modifica, de asemenea, terenul si
poate fi interpretata uneori gresit drept boala.
 Trasaturile de personalitate
Pot determina predispozitia unor oameni la tulburari
emotionale la trecerea prin evenimente stresante.
Ex: o persoana nelinistita intotdeauna de probleme
minore este mai probabil sa dezvolte o boala anxioasa,
decat o pesoana mai putin inclinata spre neliniste.
Grad de vulnerabilitate a personalitatii=>comportare
anormala= raspuns la evenimente stresante.
Grad mai mare de anormalitate=> comportarea
neobisnuita survine chiar in absenta evenimentelor
stresante.
Uneori anomaliile sunt atat de accentuate incat este
dificil de stabilit doar dupa starea prezenta a pacientului,
daca se datoreaza personalitatii sau unei alte tulburari
mentale.
 Distinctia conceptuala
personalitate- tulburare mintala
Problema centrala= durata comportamentului neobisnuit.
Daca s-a comportat mai intai normal si apoi, la un
moment dat incepe sa se comporte anormal= tulburare
mintala.
Daca a fost intotdeauna la fel de anormal cum este si in
prezent = tulburare de personalitate.
Distinctia este usor de facut daca schimbarea de
comportament este rapida (ex.in manie) si dificila cand
este lenta, insidioasa(unele cazuri de schizofrenie).
1963 Jaspers +/criteriul: afectiunea apare dintr-o cauza
dinauntrul persoanei, nefiind o reactie la circumstante.
 Evaluarea personalitatii
Personalitatea poate fi apreciata numai
dupa informatii sigure despre
comportamentul anterior ( nu
comportamentul observat in spital sau
ambulator).
Testele psihologice pot fi influentate de
prezenta tulburarii mentale.
 Personalitatea si ciclurile vietii
Problemele dezvoltarii psihice ale omului
sunt foarte numeroase si dificil de abordat
mai ales in perioadele in care societatea
capata o serie de caracteristici variabile-
care creeaza un cadru de conditionare
social, familial, material, continental si
planetar special.
 Trei mari cicluri ale vietii
1-ciclul de crestere si dezvoltare din primii 20 ani
(copilaria cu substadiile ei, pubertatea, adolescenta).
2-ciclul adult, ce prelungeste dezvoltarea psihologica a
omului( se extinde pana la 65 ani- varsta a doua:
tineretea cu substadiile ei, etapa adulta timpurie sau
precoce, adulta medie, adulta prelungita sau tardiva).
3-ciclul al treilea sau etapele varstelor de regresie, ale
batranetii-postadulte ( de la 65 pana la moarte: perioada
de adaptare, aceea a batranetii timpurii, a batranetii
propriu-zise si perioada marii batraneti si a regresiei
finale sau ciclul terminal).
 Ciclul1- de crestere si dezvoltare
Particularitatile de personalitate se
accentueaza in perioadele pubertatii si
adolescentei, dilatandu-se uneori si
nuclearizandu-se impetuos.
Considerata perioada de trecere, intre 20-
24 ani avem adolescenta prelungita =
prelungirea adaptarii si maturizarii
personalitatii.
 Ciclul 2
Integrarea socioprofesionala si punerea bazelor unei noi familii
constituie cadrul trebuintelor personale dar concomitent si al
solicitarilor sociale.
Se contureaza mult mai profund subidentitatile profesionale( ca
roluri prospective alimentate profund), subidentitatile legate de
structurarea familiei personale si subidentitatile parentale in cadrul
noii familii.
=>grade de concordanta sau discordanta relativ complexe,
acoperind campul constiintei, al aspiratiilor si al obiectivelor.
Acum are loc si dezvoltarea generala a experientei sociale cu
intreaga sa gama de inedit si de responsabilitate= obligatii
profesionale, familiale, ierarhia profesionala ca si antrenarea in
variate roluri si statute, profesionale si extraprofesionale , crearea
unei crize de timp-viteza- perimare profesionale=>subidentitatile..
 Ciclul 3
Acumulare de uzura interna si oboseala
Transformarile de statut de varsta
 tendinte
J.M.Tanner 1964 tendinta a pubertatii de
a cobori inspre etapele copilariei-seculara.
Tendinta a adolescentei de a se dilata
inspre cel de-al 2-lea ciclu de varsta.
Ciclul adult tinde sa impinga ciclul sau
varsta a 3-a peste deceniul al 7-lea.
Problema longevitatii.
Nu numai statutul varstelor sufera
modificari ci si personalitatea.
Personalitatea umana se diversifica
si pluralizeaza
T.Ribot coexistenta mai multor
personalitati in aceeasi fiinta umana.
Contradictiile din constiinta omului modern
Personalitati= roluri si statute sociale
reglate de o singura personalitate.
 -Boala si personalitate
.
 -Personalitate premorbida si teren
predispozitional.
Conceptul de personalitate anormala
ex. Violenti, sadici
2 criterii: -statistic si social
1.Criteriul statistic=reprezinta variatii cantitative
fata de normal si linia de separatie este decisa
printr-un scor de departajare.
2.Criteriul social=variatii cantitative ale
normalului dar delimitarea arbitrara este
determinata de criterii sociale: suferinta pe care
individul si- o provoaca siesi sau altora.
 tulburrile de personalitate:

Prelipceanu D. clasifica tulburrile de

personalitate:
1.tulburri de dezvoltare (se desfoar pe
parcursul existenei mature/adulte a
individului) i
2.tulburri tranzitorii (disociative).
 tulburrile de personalitate:

Primele constituie un capitol aparte de

patologie i va fi tratat ca atare :
TULBURARILE DE PERSONALITATE=
PSIHOPATII
 tulburrile de personalitate:

Tulburrile tranzitorii de personalitate sunt

depersonalizarea i derealizarea.
Situate la limita cu tulburrile de contiin
stri care apar ndeobte asociate.
Scurte episoade de depersonalizare apar
probabil la 70% dintre adulii tineri, aa
cum relev un raport din 1987 al Asociaiei
Americane de Psihiatrie.
 Depersonalizarea
Depersonalizarea const n impresia subiectiv
de schimbare, redat de fiecare dat, de fiecare
individ, n mod diferit.
Subiecii descriu stri ca de vis, sunt bradipsihici,
detaai, indecii, triesc o stare ca de dedublare
n care i contempl propria existen.
Se asociaz ameeli, hipoestezie sau anestezie
senzorial, dispoziie depresiv, acuze
somatoforme, teama de a nu nnebuni, percepia
subiectiv a distorsiunii curgerii timpului.
 Depersonalizarea
Uneori se asociaz triri de desomatizare,
cnd trirea depersonalizant se
deplaseaz n planul cenesteziei,
subiectul acuznd modificri ale unor
segmente corporale, mai ales ale
extremitii cefalice, figurii, dar i a
schemei corporale n ansamblu. Episodul
se instaleaz destul de rapid, dar dispare
treptat.
 .
Starile de depersonalizare si derealizare sunt descrise
cu dificultate de pacienti.
Pacientii cu depersonalizare se descriu pe ei insisi ca
avand un sentiment de detasare de mediul inconjurator,
incapacitate de a simti emotii in mod autentic ci ca si
cum ar juca un rol. Depersonalizarea este o modificare a
constiintei de sine in sensul unui sentiment de irealitate a
propriei persoane .
Tulburarile de schema corporala, modificari ale
experientei timpului trait, autoscopia sunt cele mai
frecvente fenomene insotitoare depersonalizarii.
 Depersonalizarea
Depersonalizarea apare
n afeciuni psihiatrice diverse (schizofrenie la
debut, n strile prodromale sau strile acute,
mai ales dac asociaz sindromul de
automatism mintal Kandinski-Clrambault,
tulburarea de panic, tulburarea anxioas
generalizat, fobii, tulburarea de stres post-
traumatic, tulburri disociative, depresie) sau
n tulburri organice (epilepsia temporal, tumori
cerebrale, migren, hipotiroidism, encefalite,
debutul bolii Alzheimer, hipoglicemie).
 Derealizarea
Derealizarea nsoete depersonalizarea
i
const n triri de inautenticitate a
percepiei ambianei, care pare ca s-a
schimbat, este perceput ca prin cea,
sau ca ceva cu totul strin, insolit.
Prelipceanu D., Psihiatrie- note de curs
 -Tulburari de personalitate.

ICD= modele de comportament neadaptat profund implantate ce se pot

recunoaste din perioada adolescentei sau chiar mai devreme, si care se
continua de-a lungul celei mai mari parti a vietii adulte, cu toate ca adesea
devin mai putin evidente la varsta medie dau inaintata. Personalitatea este
anormala fie in ce priveste echilibrul comonentelor sale, calitatea si expresia
lor, fie in ce priveste aspectul sau total. Din cauza aceasta..pacientul sufera
sau face pe ceilalti sa sufere, existand un efect advers asupra individului
sau societatii.
Moral insanity=nebunie morala Prichard
Manie sans delire, Pinel
Inferioritate psihopatica-Koch
Personalitate psihopatica-Kraepelin-excitabil, instabil, excentric,mincinos,
escroc, antisocial, certaret
Schneider- depresiv, nesiguranta
Stari psihopatice=Sir David Henderson- agresivi, pasivi sau inadecvati,
creativi, personalitati inadecvate
 Clasificare DSM
Cluster A paranoid, schizoid, schizotipal
Cluster B histrionic, narcisist, antisocial,
borderline,
Cluster Canxios-evitant, dependent,
anankast
Personalitatea depresiva
P . Pasiv- agresiva
P. sadica
 Erick H. Ericson-ciclurile de
dezvoltare umana
1. stadiul oral-primul an de viata
Relatie bipolara de caracteristici
INCREDERE/ NEINCREDERE
=Dependenta copilului de calitatea ingrijirii
parentale
Ingrijire calma, calda, echilibrata/ ingrijire
dezordonata, capricioasa.
 Erick H. Ericson-ciclurile de
dezvoltare umana
2.stadiul anal-1-3 ani
Autonomia si emanciparea copilului de
tutela parentala/ rusine si indoiala ca
expresie a incapacitatii de a dobandi
autonomia.
Excesul critic duce la excesul rusinii.
 Erick H. Ericson-ciclurile de
dezvoltare umana
3.stadiul al treilea-4-5 ani=stadiul genital
Binom INITIATIVA/ VINOVATIE
Initiativa motorie si intelectuala,
imaginativa, joc, comunicare prin
vocabular= caracteristica psihica-
stabilizare in structura personalitatii/
/ingradirea imaginatiei, evaluarea ei ca
inoportuna= vinovatie.
 Erick H. Ericson-ciclurile de
dezvoltare umana
4. stadiul al patrulea=faza de latenta=6-11 ani
Binom SARGUINTA/ INFERIORITATE
Scoala absoarbe cea mai mare parte a
disponibilitatilor copilului, impune reguli si
tendinte spre sarguinta;
Dar determina si trairea inferioritatii in cazul in
care copilul nu poate raspunde cerintelor
sarguintei impuse.
Erickson largeste determinarea sociala a
dezvoltarii psihice.
Inferioritatea se manifesta ca reactie de esec.
 Erick H. Ericson-ciclurile de
dezvoltare umana
5. stadiul al cincilea-intre 12-18 ani
Constientizarea IDENTITATII EU-LUI/ CONFUZIA
ROLURILOR
Identitatea eu-lui traita amplu= se intaresc increderea,
autonomia, initiativa.
Confuzia de roluri sau identificarea cu roluri negative
apare frecvent la copii delincventi,implica intarirea
neincrederii,indoielii, rusinii, inferioritatii.
Comportamentul sexual este si el implicat in identitate.
Esecul de roluri nu este de nerecuperat in fazele
urmatoare.
 Erick H. Ericson-ciclurile de
dezvoltare umana
6.stadiul al saselea=varsta mijlocie-
tinerete si inceputul varstei adulte
Binomul INTIMITATE/ IZOLARE
Intimitatea se constituie si intareste prin
intemeierea unei noi familii; prietenie,
angajare; sexualitate.
 Erick H. Ericson-ciclurile de
dezvoltare umana
7.stadiul al saptelea=varsta adulta mijlocie
Binom ALTRUISM/ EGOCENTRISM
Preocupari si fata de altii, nu numai fata
de cei din familie, inclusiv preocupari fata
de generatiile viitoare, pentru progresul
tarii, al umanitatii.
Ratarea atitudini altruiste=egocentrism.
 Erick H. Erickson-ciclurile de
dezvoltare umana
8. ultimul ciclu=anii batranetii
Binomul REALIZARE/ DISPERARE
Nuclearizarea activitatii psihice in jurul
trairilor de realizare/ disperare
Sensul realizarii-posibilitatea de a privi
viata ca pe o realizare.
Cotrariul-etrospective ce vad esecurile,
ratarea sa cai precare alese in viata.
 Erick H. Erickson-ciclurile de
dezvoltare umana
Fiecare stadiu prezinta crize ce implica
contrarieri
Exista o oarecare deosebire intre
structurarea identitatii fetelor si baietilor in
ciclul adolescent-al cincilea.
La tinerele fete organizarea identitatii se
prelungeste pana dupa casatorie cand se
structureaza partial prin identitatea sotului
(Donnal si Adelson)
 personalitatea
Personalitatea are o compozitie complexa
angajata social.
Psihicul uman- sistem deschis, complex,
de tip cibernetic.
C.I.Parhon- ilikibiologie= studiul biologic
diferentiat al varstelor
(Ursula Schiopu, Emil Verza Psihologia
varstelor [pg. 233,247] )
 PROBLEMELE INTEGRARII
SOCIALE
Forme de integrare dupa E. Williams:
INTEGRAREA CIVILIZATOARE -Ajustarea la
interesele si rolurile grupului de apartenenta.
INTEGRAREA NORMATIVA -Normele sociale se
ajusteaza intre ele si individul la ele.
INTEGRAREA SOCIALA -Ajustarea grupurilor
intre ele si formarea unei societati organizate.
INTEGRAREA CULTURALA -Concordanta intre
normele unui sistem cultural si la ele.
 Forme de integrare dupa
Warner Landeker:
INTEGRAREA FORMATIVA
-Cadrul normativ insusit si prezent in
conduite.
INTEGRAREA COMUNICATIVA
-Insusirea normelor si mijloacelor simbolice si
folosirea lor in comunicare.
INTEGRAREA FUNCTIONALA
-Interdependente intre asteptari si acte ce
rezulta din diviziunea sarcinilor.
 PERTURBRI ALE CONDUITELOR
SOCIALE
 Inteligenta emotionala
Empatia
Imagine de sine
Inteligenta emotionala= prezenta abilitatilor
personale ce caracterizeaza o personalitate
bogata si echilibrata.
Cum spunea Aristotel, inteligenta emotionala
include abilitatea rara de a fi suparat cu
persoana potrivita, la gradul potrivit , la timpul
potrivit, pentru cauza potrivita si in modalitatea
potrivita.
 Inteligenta emotionala
Componentele inteligentei emotionale, dupa definitia din
1990 descrisa de Peter Salovey si John Mayer includ
abilitati in cinci arii importante:
1.Constientizarea de sine= recunoasterea propriilor
sentimente
2.managementul emotiilor= sa ai reactii emotionale
adecvate este o capacitate ce se construieste pe
constientizarea de sine.
3.automotivarea= capacitatea de a se focaliza asupra
unui scop este esential pentru un domeniu de realizari.
Autocontrolul emotional- cum este capacitatea de a-ti
amana gratificatia sau controlul impulsivitatii- este
crucial in lucrul in sensul obtinerii scopurilor in viata.
 Inteligenta emotionala
4.recunoasterea emotiilor celorlalti, empatia, este o alta
abilitate ce se bazeaza pe autoconstientizarea
emotionala. Este fundamentala in eficienta
interpersonala. Acei ce sunt capabili sa recunoasca
indicatorii sociali subtili, care indica ce simt ceilalti au mai
mult succes in relatiile personale si profesionale.
5.manipularea relatiilor, arta in relationare necesita
abilitati in managerierea emotiilor celorlalti. Competenta
sociala se afla in spatele popularitatii, abilitatii de
conducere si eficienta interpersonala.
Fiecare individ are un profil de abilitati diferite in fiecare
din aceste arii.
Caracteristicile neurologice determina...
 .
Existenta normala se desfasoara prin
rezolvarea de situatii problematice.
 .
Cautarea psihismului nuclear, situational.
Edificarea structurilor cu specific
antropopsihic
 .
Viata intelectuala este fata de realitate
ceea ce este geometria fata de
arhitectura.
Dovedeste o nebunie stupida cel care aplica
vietii sale metoda sa de a gandi, la fel cum
ar fii antistiintific sa crezi ca exista linii
drepte.
 Chestionarul de personalitate
Eysenck- forma revizuita(1985)
Psihoticismul se caracterizeaza prin
impulsivitate,neliniste,sau prezenta unei duritati a
spiritului. Acesta implica trasaturi cum sunt cele de
agresivitate, egocentrism, impulsivitate, creativitate,
comportamentul antisocial, lipsa empatiei. Pentru unii
este necesara evaluarea comportamentului antisocial ce
precede psihoza tardiva( Raine,1991) sau personalitatea
antisociala(Zuckerman,1993). Aceasta reprezinta pentru
Eysenck(1992) ca are atat o trasatura comuna tuturor
psihozelor si un continuum intre conduita empatica si
conduita schizoida,sau borderline.(pag.15- x
 .
Empatia este o dimensiune a personalitatii totalmente independenta
de impulsivitate. Serveste ca distragere a atentiei in raport cu
impulsivitatea. Se caracterizeaza prin capacitatea de a se identifica
cu altii.
Impulsivitatea reprezinta acea caracteristica a unui subiect de a nu
avea constiinta pericolului ce-l produce asupra altora sau asupra lui
insusi sau a unui subiect aventuros, care stie sa evalueze
consecintele actelor sale dar o face oricum.
Rolul sexual
Feminitatea si masculinitatea ar fi o parte din scalele de atitudine si
ar putea fi legate de trsturile de personalitate diferite.
Feminitatea este corelata bazal cu nivele de psihoticism( empatie,
socializare si sensibilitate, in timp ce masculinitatea este corelata cu
extroversia si cu performanta
Inteligenta emotionala, sociala la
copii cu d.m.
Practic noi nu percepem de exemplu
inteligenta sau sociabilitatea ca atare- ci
raspunsurile la intrebarile problema,
relatiile si atitudinile sale in colectiv,
reactiile sale in relatiile interpersonale
orizontale copil-copil si verticale adult-
copil.
 Modalitati de cunoastere a copiilor
h.m.:
I.Observatia=considerata de noi una din metodele
fundamentale deoarece presupune un contact direct cu
realitatea, asigurand obtinerea unor date reale, care ulterior vor
putea fi supuse prelucrarii si interpretarii. Ca educator fiecare
dintre noi este pregatit din punct de vedere psihopedagogic
pentru efectuarea unor observatii si coparticipant la viata si
framantarile colectivului, prezenta noastra nedenaturand
fenomenele si manifestarile supuse observarii.
II.Conversatia=foarte importanta pentru ca atunci cand te simt
apropiat, copii au tendinta de confesare.
III.Analiza produselor activitatii copiilor
IV.Probe pentru determinarea diferitelor niveluri de insusire a
cunostintelor si a gradului de dezvoltare a unor operatii
intelectuale:
 IV.Probe
A.analiza si sinteza( la sfarsit de trimestru I-II-
III). Pe fise individuale trei serii de cuvinte,
cerandu-le sa elimine din fiecare rand cuvantul
nepotrivit, prin taierea lui:- caise, cirese, prune,
morcov, mere;-pisica, fluture, cal, ploaie;
-rosie, ardei, cutit, varza;
B.memorarea materialului cu sens:
reproducerea unor scurte povestiri audiate
C.clasificarea: sa grupeze cuvinte, nume de
fiinte, lucruri din cuvinte scrise la intamplare
 IV.Probe
D.Integrarea in notiuni. Se scriu pe fise notiuni:
culoare, jucarie, vesela, meserie, fructe,
animale salbatice, domestice, legume, copaci,
alimente, etc. copiii vor completa in dreptul
fiecarei notiuni trei cuvinte, nume care fac
parte din ea.
E.Determinarea volumului vocabularului. Ce
stiti despre ...?-papusa, mar, scaun, perna...
F.Operatii cu notiuni opuse: vaa ploua,
iarna..../ cainele musca, pisica ...../fratele este
baiat, sora este..../ crescand baietii devin
barbati, iar fetitele......?
 IV.Probe
G.Stabilirea asemanarilor. Prin ce se
aseamana: caisa si piersica/ vaporul si
masina/ avionul si porumbelul/ mingea si
portocala....?
H.Stabilirea deosebirilor. Prin ce se
deosebesc: cainele si vrabia/ marul si
para/ fereastra si usa/ caruta si sania?
 Modalitati de cunoastere a copiilor
h.m.:
V.Teste de cunostinte pentru clasa I,
de predictie scolara- pentru diagnosticul
de maturitate scolara la intrarea in clasa
I cat si pentru cunoasterea h.m., a
cauzelor predominant intelectuale ale
insucceselor la elevii mici.
Vi.Investigarea nivelului intelectual prin
listele:
 Vi.Investigarea nivelului
intelectual:
A.Desenul casei- etalon 4-12 ani
B.Omuletul
C.Bender utilizate in
observarea asupra perceptiei vizuale,
indemanare motrica, perceptia spatiala,
inteligenta , analiza? mintala.
D.Familia mea- desen prin care urmarim
integrarea in universul familiei, maturarea
afectiva. Existenta unor factori perturbatori
greu de surprins in alte situatii.
 .
Pornind de la aceste informatii incercam sa
reducem la minim nesiguranta tehnicilor de
cunoastere a fiecarui elev.
Pornind de la ritmul trecerii de la o emotie la
alta, de la intensitatea, stabilitatea si gradul de
exteriorizare a trairilor emotionale- observate in
conduita- se poate deduce tipul de
temperament, se pot deduce unele din
particularitatile vietii afective/ reactivitate
emotionala, stabilitate emotionala
Inteligenta emotionala, sociala la
copii cu d.m.
Criteriul psihologic al cunoasterii d.m. este:
In determinarea apartenentei unui copil la
categoria d.m. sau la cea a inteligentei de
granita, a pseudodebilitatii mintale, argumentul
hotarator il constituie capacitatea sa de invatare
cognitiva si de adaptare la cerintele colectivitatii
normale. Diagnosticul diferential urmareste sa
constate capacitatile compensatorii si nivelul
potential al dezvoltarii mintale a copilului, deci
un diagnostic al educabilitatii
Inteligenta emotionala, sociala la
copii cu d.m.
Ameliorarea permanenta a randamentului scolar presupune
cunoasterea si influentarea pozitiva in cadrul activitatii, atat a
factorilor intelectuali cat si a trasaturilor energo-dinamice, afectiv-
motivationale si caracteriale ale copilului. Rolul de baza al
procesului instructiv-educativ este diminuarea incompetentei sociale
a copiilor d.m. prin gasirea celor mai eficiente mijloace de
impulsionare spre activitatea ce mobilizeaza potentialitatile
existente, transferandu-le in realitate.
Educatorii din scolile ajutatoare- invatamantul special trebuie sa nu
uite nici un moment ideea ca eficienta scolii nu se masoara numai
prin nivelul cunostintelor ci si prin formarea unor capacitati
adaptative la cerintele sociale prezente si mai ales ale viitorului. Prin
tot ce fac sa urmareasca realizarea sintezei personalitatii d.m.
considerata ca fiind fondul psihic unitar, integrat si dinamic necesar
fiecarui om.
-Notiuni elementare a unor tipuri de
patologii.
T. obisnuintelor si control a impulsurilor
T.factice=sdr.Munchausen
Simulare, suprasimulare, disimulare=
=malingering
Disfunctii sexuale, parafilii si tulburari ale
identitatii de gen
T. alimentare si obezitatea
 moartea
moartea ca problema a psihologiei
medicale,
sinuciderea;
perceptia personalului medical asupra
asistentei muribunzilor;
eutanasia