Sunteți pe pagina 1din 41

Problema terorismului i a dezarmrii

TERORISMUL
Reprezinta o tactica de lupta neconventionala folosita pentru atingerea
unor scopuri strict politice care se bazeaza pe acte de violenta,
sabotaj, amenintare, executate impotriva unui stat, organizatii, categorii
sociale sau impotriva unui grup de persoane avand ca scop precis
producerea unui efect psihologic generalizat de frica si intimidare.
Obiectivul final este aplicarea de presiune asupra
entitatii respective pentru a o determina sa actioneze in
conformitate cu dorintele teroristilor, in cazul in care acest
obiectiv nu poate fi indeplinit prin mijloace conventionale.

3
Terorismul global

4
Cauzele terorismului
Dorinta de a raspandi un mesaj.
Razbunarea si pedepsirea.
Fanatismul religios.
Subminarea autoritatii de stat.
Lupta pentru eliberare, emancipare, obtinerea puterii
politice .

5
Consecintele terorismului
Cetateni inocenti victime ale conflictului asimetric dintre puterea
de stat si terorism
Atingerea totala sau partiala a scopurilor politice
Prelungirea ciclului de violenta
Restrangerea libertatilor individuale
Instaurarea unei dictaturi
Efecte economice colaterale

6
7
8
9
State care sprijina terorismul:

Cuba
Iran
Irak
Libia
Coreea de Nord
Siria

10
Organizatii teroriste traditionale
Adevarata IRA (Real IRA: RIRA, True IRA)
Infiintare: 1998;
Scop inlaturarea administratiei britanice din Irlanda de Nord
si blocarea procesului de pace
Activitati: atentate cu bomba, asasinate, jafuri (80 atentate
terorieste)
Membrii: 100-200 (40 in inchisori)
Zona de operare: Irlanda de Nord, Marea Britanie; Republica
Irlanda
Sprijin extern: bani - simpatizanti din SUA; arme - Balcani

11
Organizatii teroriste traditionale
Al-Jihad (Jihadul Islamic Egiptean, Gruparea Jihad,
Jihadul Islamic)
Infiintare: anii 70 (unificata cu Al-Qaida in 2001);
Scop: inlaturarea guvernului egiptean de la putere si instaurarea unui
stat islamic
Activitati: atacuri armate impotriva oficialitatilor; atentate cu masini
capcana; nu ataca turistii straini;
Membrii: necunoscut (citeva sute)
Zona de operare:Cairo, Yemen, Afganistan, Pakistan, Liban, Marea
Britanie
Sprijin extern: Iranul, Al-Qaida

12
Organizatii teroriste traditionale
Hezbollah (Partidul lui Dumnezeu) (Jihadul islamic,
Organizatia Justitiei Revolutionare, Organizatia
Asupritilor de pe Pamint, Jihadul Islamic pentru
Eliberarea Palestinei)
Infiintare: 1982
Scop eliberarea Palestinei
Activitati: atentate teroriste anti-americane si anti-israeliene, rapiri,
atacuri armate;
Membrii: sute de teroristi operativi si mii de sustinatori;
Zona de operare: Beirut, sudul Libanului; celule in Europa, Africa,
America
Sprijin extern: fonduri, antrenament, explozibili, sprijin politic si
logistic Siria

13
PatriaBasca si Libertatea (ETA) (Euzdaki Ta
Askatasuna)
Infiintare: 1956
Scop: creearea statului independent al bascilor (nordul Spaniei
si sudul Frantei)
Activitati: atentate cu bombe si asasinate, rapiri, jafuri, santaje
Membrii: sute
Zona de operare: nordul Spaniei si sub-vestul Frantei
Sprijin extern: antrenament Libia, Liban si Nicaragua; refugiu
unor membrii in Cuba

14
Organizatia pentru eliberarea
Palestinei (OEP)
Fondata in 1964, reunea miscari
paramilitare palestiniene de
insurgenta. Din 1969, a fost
condusa de Yasser Arafat.
Urmarea eliberarea Palestinei,
organizand actiuni de gherila
impotriva Israelului. In 1988, in
cadrul Adunarii Generale
ONU, Arafat declara ca renunta Yasser Arafat
la terorism si recunoaste co-fondator si presedinte al
dreptul la existenta al
OEP, a fost privit ca luptator
Israelului.
pentru pace de cei care il
Actiunile teroriste impotriva
sprijineau si ca terorist de
Israelului au fost continuate de
Hamas. catre opozitie.
15
HAMAS
Acronim al Harakat al Muqawamah- al
Islamyyah ( in lb. araba, Miscarea de
rezistenta Islamica ), este o organizatie
islamista palestiniana al carei scop este sa
cucereasca toate statele Israelului,
Cisiordania si Fasia Gaza si sa le inlocuiasca
cu teocratia islamica .
Este considerata un grup terorist de catre
Uniunea Europeana, SUA, Canada, Israel.
Atacurile sale asupra civililor evrei si alte
abuzuri privind drepturile omului au fost
condamnate de Natiunile Unite si Comisia
Drepturilor Omului.
In ianuarie 2006 a castigat 74 din cele 132 de
locuri din Parlamentul palestinian, devenind
partidul majoritar.
16
Al QAEDA
Organizatie terorista care
sprijina activitatile extremiste
islamice in lume.
Fondatorul , liderul si
principalul sau finanatator
este Osama bin Laden, un
milionar de origine saudita

Este considerata responsabila


pentru atentatele din 11
septembrie 2001 de la New
York si pentru cele din 11
martie 2004 de la Madrid.

17
Atentatele din 11
septembrie 2001
Au constat intr-o serie de atentate sinucigase care au implicat
sechestrarea a patru avioane de pasageri. Avioanele au fost
folosite ca bombe aeriene care au ucis aproximativ 3000 de
persoane. Pe langa pierderile omnesti, Turnurile Gemene de la
World Trade Center si alte cinci edificii au fost distruse sau
s-au daramat partial; inca 23 de edificii si Pentagonul au fost
afectate.
Atentatele au reprezentat primul atac important al unei puteri
straine impotriva SUA, de la atacul de la Pearl Harbour.
Obiectivele principale au fost civilii si nu s-au folosit forte
militare conventionale.
SUA au acuzat gruparea fundamentalista islamica Al Qaeda.
Acest lucru a inceput asa numitul razboi impotriva
terorismului , care va determina invazia Irakului in 2003.
18
19
11 septembrie 2001- Ziua in
care America a fost lovita

20
21
22
ATACURILE DE LA MADRID 11
MARTIE 2004
In dimineata zilei de joi, 11 martie
2004, 10 rucsacuri incarcate cu TNT
au explodat in 4 trenuri in Madrid in
timp ce intrau si ieseau pasageri din
patru statii diferite.
Atacul a produs 199 morti, 1467 raniti,
numar cu care devine al doilea cel mai
puternic atac suferit de Europa in
timpuri de pace .
Autorii atentatului nu sunt cunoscuti
insa, dar investigatiile continua
principalii suspecti fiind ETA si Al-
Qaeda. 23
BESLAN CRIZA OSTATECILOR
1 septembrie 2004, teroristi ceceni
inarmati au luat sute de copii si
adulti ostateci la Scoala Nr. 1 din
Beslan, Osetia de Nord. Interventia
in forta a fortelor de securitate rusa
pentru dezamorsarea crizei, s-a
soldat cu 344 morti, intre care 186
copii.

Teroristul Shamil Basaev si


organizatia terorista condusa de el
isi asuma responsabilitatea pentru
luarea ostaticilor.

24
25
ATENTATELE DE LA LONDRA
Pe 7 iulie 2005, ora locala 08:49, o
serie de explozii a lovit sistemul de
transport din Londra pe fondul
aglomeratiei de la orele de varf ale
diminetii.

Victime : cel putin 38 de persoane


au murit, iar 700 au fost ranite.
Autori: Al Quaeda isi asuma
responsabilitatea pentru atacuri, ca
raspuns la implicarea britanica in
invadarea Irakului si
Afganistanului.
26
Profilul carierei de terorist
Persoane cu acut sim al injustiiei
Autodidaci foarte bine motivai
Pregtire organizat i asistat
Capacitai militare, de supravieuire, tehnice, psihice
i morale
Organizarea n grupuri
Competiia pentru recunoatere public
Sfritul carierei de terorist
Eliminarea fizic sau arestarea
Integrarea politic
Uzura sau disoluia intern
Abandonarea sau pierderea susinerii politice
27
Atacuri teroriste internationale
700

600

500

400

300

200

100

0
81 82 83 84 85 86 87 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 0 1 2

28
Victime pe regiuni
6000

5000

4000

97
98
3000
99
00
01
2000
02

1000

0
Asia Africa Eurasia America Orientul America de Europa
Latina Mijlociu Nord Occidentala

29
Tipuri de obiective lovite
450

400

350

300 97
98
250
99
200 00
01
150
02
100

50

0
Comercial Diplomatic Guvernamental Militar Altele

30
Ponderea actiunilor teroriste

atentat cu bomba
asasinari
ostatici si rapiri
deturnare
altele

31
Happy ending!
Problema dezarmrii i meninerii
pcii pe Pmnt.
Dezarmarea, aa cum va fi
cunoscut n istorie
perioda de dup 1985, i-a
avut debutul n aprilie,
cnd secretarul de stat a
anunat suspendarea
utilizarii rachetei ss-20,
precum i un moratoriu de
optsprezece luni asupra
experimentelor nucleare.

33
Soluii
O motodologie nou de relaii internaionale, bazate ntre cocuren
panic i cooperare activ pentru a gsi noi metode de soluionare a
problemelor n grup;
Rezolvarea conflictelor teritoriale, pe cale panic la nivel de discuii
conform normelor diplimatice fr implicarea armelor;
Democratizarea societii, ns fr implicarea statelor nalt devozltate
n viaa intern a statelor carora acorda ajutor;
Interzicerea stocrii i fabricrii de arme nucleare, chimice i
biologice;
Retragerea tuturor trupelor militare strine de pe teritoriul altor state;
Reducerea teritoriilor folosite pentru desfurearea manevrelor
militare, recultivarea ecologic a terenurilor distruse de pe urma
acestor manevre;
Asigurarea acceselor statelor la tratatele de dezarmare i controlul
asupra vnzrilor de armament;
Instituirea unui control riguros asupra respectarii drepturilor omului.
34
1
Intre 12 si 21 noiembrie 1985 a avut loc o intalnire la nivel
inalt la Geneva intre cei doi lideri, unde s-a discutat despre
reducerea armamentului nuclear. Acordul de principiu
prevedea o reducere de 50% a arsenalului nuclear precedat
de semnarea intre cele doua parti. O declaratie a lui
Gorbaciov, din 15 ianuarie 1986, propunea eliminarea
tuturor armelor nucleare din acel moment si pana in anul
2000, dand speranta americanilor.

35
2
Continuand acest lant al intalnirilor, putin mai
tarziu a avut loc o alta intalnire la Reykjavik, in
Islanda, intre Ronald Reagan si Mihail Gorbaciov,
care l-a adus la trative pe maresalul Ahromeev ca
membru al delegatiei si ca simbol al sprijinului din
partea militarilor, unde s-a cazut de acord asupra
necesitatii de a elimina in totalitate fortele
nucleare cu raza medie de actiune (FNI) instalate
in Europa si de a reduce numarul ogivelor
nucleare depozitate in Asia.
36
3
La cateva zile dupa aceasta intalnire, Gorbaciov si-a
impartasit temerile cu cetatenii sovietici intr-o adresa
nationala televizata: Stale Unite vrea sa epuizeze Uniunea
Sovietica din punct de vedere economic printr-o cursa
pentru cele mai avansate si mai scumpe arme spatiale, de
asemenea, vrea sa creeze diferite tipuri de dificultati pentru
conducerea sovietica, sa-i zdrobeasca planurile incluzand
sfera sociala in sfera inbunatatirii standardelor de viata al
poporului nostru creand insatisfactii in randul populatiei
fata de conducerea lui

37
4
Dupa aceste evenimente au avut loc mai multe intrevederi
intre Secretarul de Stat american George Schultz si
omologul sau Eduard Sevarnadze pentru a se discuta
problemele care macinau aceste doua state. Mihail
Gorbaciov merge la Wshington si semneaza, la 8
decembrie 1987, un tratat istoric[5] ce a reprezentat
primul acord de veritabila dezarmare din era nucleara care
prevedea incepand de la 1 iunie 1988, a 2600 de rachete
nucleare cu raza scurta si medie de actiune instalate in
Europa

38
5
Cautand sa linisteasca China, Gorbaciov a
mai anuntat si retragerea celei mai
importante parti a fortelor sovietice din
Mongolia. Reducerile erau declarate explicit
unilaterale, desi Gorbaciov a adaugat
oarecum plangaret: Speram ca Statele
Unite si europenii vor face deasemenea unii
pasi

39
6
Purtatorul de cuvant al lui Gorbaciov,
Ghenadi Gherasimov, a explicat motivele:
Terminam, in sfarsit, cu mereu invocatul
mit al amenintarii sovietice, ame-
nintarea Pactului de la Varsovia, de atacare
a Europei, insa reducerile unilaterale de o
asemenea amploare semnaleaza fie o
extraordinara incredere in sine, fie o
extraordinara slabiciune.
40
7
Potrivit doctrinei Brejnev, Kremlinul ar fi trebuit sa inabuse revolutia
incipienta care macina orbita satelitilor Remediul lui Gorbaciov a fost
intensificarea liberalizarii. Cu zece ani mai devreme, asta s-ar fi putut
sa mearga; spre sfarsitul anilor '80, Gorbaciov nu s-a mai putut
mentine in curba puterii. Guvernarea lui a marcat asadar o retragere
treptata de la doctrina Brejnev. Comunistii liberali au preluat puterea in
Ungaria; lui Jaruzelski i s-a permis sa negocieze cu Solidaritatea din
Polonia. In iulie 1989, intr-un discurs rostit la Consiliul Europei,
Gorbaciov a parut sa abandoneze nu numai doctirna Brejnev, care
stipula dreptul la interventia sovietica in Europa de Est, ci si orbita
satelitilor insasi, renuntand la 'sferele de influenta
Era prea tarziu pentru a-i salva pe comunistii din Europa de Est sau,
cum era cazul, pe cei din Uniunea Sovietica. Jocul liberalizarii, pe care
incerca Gorbaciov sa-l faca, era sortit esecului.

41