Sunteți pe pagina 1din 27

AFRICA

INTRODUCERE
AFRICA ESTE AL DOILEA CONTINENT CA MRIME DE PE PAMANT I CEL MAI POPULAT
DUP ASIA. N AFRICA SE GSETE NILUL, AL DOILEA CEL MAI LUNG FLUVIU DIN LUME
I SAHARA, CEL MAI MARE DEERT DIN LUME. CEL MAI NALT PUNCT AL
CONTINENTULUI ESTE MUNTELE KILIMANJARO DIN TANZANIA (5.895 M), IAR CEL MAI
JOS PUNCT ESTE LACUL ASSAL SITUAT N MICUA AR DJIBOUTI (156 M SUB NIVELUL
MRII). AFRICA ARE O SUPRAFA DE 30,244,050 KM INCLUZND I INSULELE
ADIACENTE, OCUP 20,3% DIN SUPRAFAA TERESTR A PLANETEI. CU PESTE 1,033
DE MILIARDE DE LOCUITORI N 54 DE RI, AFRICA ESTE GAZD A UNEI EPTIMI DIN
POPULAIA TOTAL DE PE GLOB.
N AFRICA I ARE ORIGINEA RASA UMAN, DE-A LUNGUL VII MARELUI RIFT AFRICAN
CE TRAVERSEAZ ETIOPIA I KENYA FIIND DESCOPERITE CELE MAI VECHI SCHELETE
ALE NAINTAILOR OAMENILOR DE AZI.
NUMELE AFRICA A FOST INTRODUS N VOCABULARUL VESTIC DE CTRE ROMANI,
CARE FOLOSEAU DENUMIREA AFRICA TERRA - "PMNTUL AFRI-LOR" (PLURAL, SAU
"AFER" SINGULAR) - PENTRU PARTEA NORDIC A CONTINENTULUI, PROVINCIA
AFRICANA, CU CAPITALA LA CARTAGINA, LOCALIZAT N TUNISIA CONTEMPORAN N
NORDUL SAHAREI.
CLIMATUL

CLIMA AFRICII VARIAZA (TROPICALA


SUBTROPICALA). PARTEA NORDICA
ESTE ARIDA SAU DESERTICA, PE CAND
PARTEA CENTRALA SI SUDICA ESTE
ACOPERITA DE SAVANA SAU JUNGLA
(PADURI TROPICALE). INTRE, EXISTA O
CONVERGENTA UNDE ESTE IN
PRINCIPAL STEPA. MISCAREA ZONEI DE
COVERGENTA INTERTROPICALE
CREEAZA UN SEZON PLOIOS PE
SUPRAFATA CENTRALA A
CONTINENTULUI (LA SUD DE SAHARA).
CLIMATUL
PRECIPITATIILE-

JUMATATE DE NORD A
CONTINENTULUI ESTE
FOARTE PUTIN
PLOIOASA, PE CAND
ZONELE SUDICE SUNT
PLOIOASE 6 LUNI PE AN,
I PARTEA CENTRAL
ESTE JUNGL FOARTE
DEAS (PLOIOASA IN
CONTINU). REGIUNEA
ECUATORIAL N
APROPIERE DE ZONA DE
CONVERGEN
INTERTROPICALA ESTE
CEA MAI PLOIOAS
PARTE A
CONTINENTULUI.
TARILE
MAJORITATEA TARILOR AFRICANE
SUNT FOARTE SARACE (UNELE
FAMILII TRAIESC CU 1,5$ PE
SAPTAMANA).
SARACIA ESTE DATORATA LISPEI DE
DEZVOLTARE (DRUMURI FOARTE
STRICATE, LIPSA DE
ORGANIZATIE...).
MUNCA PRINCIPALA ESTE
AGRICULTURA, PRESTEREA
ANIMALELOR SI EXTRAGEREA
MINEREURILOR (METALE SI
DIAMANTE).
UNII AFRICANI DEVIN PIRATI
(SOMALIENII SI ETHIOPIENII), NE MAI
PUTAND SUPORTA VIATA PE CARE O
AU.
APELE - LACURILE

FLUVIILE PRINCIPALE SUNT:


FLUVIUL CONGO
FLUVIUL NIL
LACUL ALBERT
LACUL CIAD
ARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

DEERTUL SAHARA
NTINZNDU-SE PE MAI MULT DE O TREIME DIN CONTINENT, SAHARA ESTE CEL
MAI MARE DEERT DIN LUME, CU APROXIMATIV 9.065.000 KM SUPRAFA
TOTAL.
DEERTUL KALAHARI
ARE O SUPRAFA DE CIRCA 259.000 KM ACOPERIND MARE PARTE DIN
BOTSWANA, O PARTE A AFRICII DE SUD I VESTUL NAMIBIEI.
BAZINUL FLUVIULUI CONGO N ANGOLA, CAMERUN, REPUBLICA AFRICA
CENTRAL I ZAMBIA. BAZINUL FERTIL ARE 3.600.000 KM SUPRAFA I CONINE
APROAPE 20% DIN NTREAGA PDURE TROPICAL.
MUNII ATLAS
ACEST LAN MUNTOS SE NTINDE DIN SUD-VESTUL MAROCULUI, DE-A LUNGUL
COASTEI MEDITERANEENE PN LA MARGINEA ESTIC A TUNISIEI. CEL MAI NALT
VRF ESTE TOUBKAL, N VESTUL MAROCULUI.
FLUVIUL NIL.
CEL MAI LUNG FLUVIU DIN LUME (CURGE SPRE NORD), CE IZVORE DIN INUTUL
MUNTOS AL AFRICII DE SE I SE NTINDE PE 6.693 KM, CA N FINAL S SE VERSE
N MAREA MEDITERAN.
SAHEL
SAHEL ESTE O NTINDERE MARE DE PMNT CE TRECE PRIN NORDUL AFRICII,
PN LA MARGINEA SUDIC A DEERTULUI SAHARA. ACEAST REGIUNE
REPREZINT TRECEREA ZONEI USCAT DIN NORD I ZONELE TROPICALE DIN SUD.
ECONOMIE-AGRICULTURA
ECONOMIA PRINCIPALA ESTE
AGRICULTURA. DESI AFRICA ESTE
CONTINENTUL CU CEL MAI MARE PROCENT
DIN POPULATIE OCUPATA IN AGRICULTURA,
EA NU PRODUCE DESTUL PENTRU A ISI
HANI POPULATIA(AGRICULTURA
NSUMEAZ APROXIMATIV 1/6 DIN
PRODUSUL INTERN BRUT AL AFRICII.
CELE MAI IMPORTANTE RECOLTE
EXPORTATE SUNT DE: CAFEA, BUMBAC,
BOABE DE CACAO, ARAHIDE, PALMIERI DE
ULEI, TUTUN.
CU TOATE C ARE LA DISPOZIIE O
DIVERSITATE MAI MARE DE PLANTE DE
CULTUR, POPULAIA RURAL AFRICAN
SUFER NC DE MALNUTRIIE, ATT
DATORIT LIPSEI CANTITILOR NECESARE
DE HRAN, CT I DATORIT
MONOALIMENTAIEI.
PRINCIPALELE ORASE
CAIRO
LAGOS
RABAT
ORAN
TRIPOLI
FAUNA SI FLORA
AFRICAESTELOCULUNDE SE NTLNESC CELE MAI VARIATE SI NUMEROASE ANIMALE
DIN LUME, DE LA RARELE GORILE DE MUNTE DIN MUNTII RWANDEI PNA LA LEMURII DIN
MADAGASCAR. N ZONELE DE SAVANA GASIM VASTE POPULATII DE ZEBRE, ANTILOPE SI
PRADATORUL LOR, LEUL, MAIMUTE, LEOPARZI, HIENE, RINOCERI, HIPOPOTAMI SI
ELEFANTI. VIATA SALBATICA DIN AFRICA A FOST DRAMATIC REDUSA N ULTIMII 50 DE ANI
DATORITA VNATULUI EXCESIV SI EXTINDERII ASEZARILOR OMENESTI.
FLORASAVANEI ESTE UNA ADAPTAT CONDIIILOR CLIMATERICE NEPRIELNICE DIN
SAVAN. ASTFEL N SAVAN SE NTLNESC ARBORI PRECUMBAOBABUL, CARE OFER
FAUNEI FITOFAGE A SAVANEI HRANA NECESAR. NS VEGETAIA DOMINANT ESTE CEA
IERBOAS. ASTFEL, PENTRU A SUPRAVIEUI, ARBORII I ARBUTII DEPOZITEAZ N
TRUNCHI AP PENTRU A SUPRAVIEUI SEZONULUI SECETOS, IAR PLANTELE IERBOASE I
USUC PARTEA SUPERIOAR A CORPULUI (SITUAT DEASUPRA SOLULUI), TRANSPORTND
SUBSTANELE HRNITOARE I APA LA RDCINI, I ASTFEL REDUC EVAPORAREA APEI.
REALIZARE:
ELEV:CHIRIGIU ADELIN MIHAI ADRIAN
CLASA: A 6 A A
MATERIA: GEOGRAFIE OBTIONAL