1.

Bazele excitabilitatii, ritmicitatii si

conducerii cardiace.

2. Rolul tesutului excito-conductor

3. Ligaturile lui Stannius

3. Legea inexcitabilitatii periodice a

miocardului
 Bazele excitabilitatii, ritmicitatii si
conducerii cardiace
PROPRIETATILE MIOCARDULUI:
1. Automatismul si ritmicitatea-functia
cronotropa;
2. Excitabilitatea-functia batmotropa;
3. Conductibilitatea-functia dromotropa;
4. Contractilitatea-functia inotropa;
5. Tonicitatea-functie tonotropa.
 Automatismul si ritmicitatea-functia
cronotropa
Reprezinta proprietatea miocardului de a
genera spontan si ritmic stimuli care ii produc
contractia.
Suportul morfologic al automatismului cardiac
este tesutul excitoconductor, format din
noduli de automatism si structuri de legatura
intre acestia (cai de conducere specifice).
Automatismul si ritmicitatea-functia cronotropa
-NSA
- Fascicole
- NAV
- Fascicul Hiss
- Retea Purkinje
 Automatismul si ritmicitatea-functia cronotropa

Pacemakerii se pot clasifica in:

Pacemakeri naturali-centrele de automatism;
Pacemakerii ocazionali-focarele ectopice;
Pacemakerii artificiali-stimularea artificiala a
cordului se poate face transtoracic sau
endocavitar.
 Automatismul si ritmicitatea-functia cronotropa

Pacemakerii naturali:
- NSA : celule P si celule T
- Bandelete internodale si interatriale:
- Anterioara Bachman
- Mijlocie Wenkebach
- Posterioara Thorel
- Interatriala
- NAV:
- portiune atriala preluarea excitatiei
- Fascicole interatrionodale celule T transmitere si
incetinire semnal (0,12 secunde)
- Portiunea ventriculara conducere spre His
 Automatismul si ritmicitatea-functia cronotropa

Pacemakerii naturali:
- Fascicul His
- Retea Purkinje: 2 ramuri principale
- Dreapta
- Stanga
- Hemiramura antero superioara stanga
- Hemiramura postero inferioara stanga
 Automatismul si ritmicitatea-functia
cronotropa
In structura nodulilor de automatism se gasesc celulele
pacemaker (P), cu particularitati structurale si functionale
care permit generarea unui potential de actiune (PA):
- in membrana lor sunt putine canale rapide de Na+, in
schimb sunt bine reprezentate canalele lente de Na+ si Ca 2+;
- au un potential de repaus PR- inconstant care se
numeste potential diastolic maximal - PDM;
- in momentul atingerii PDM se deschid canalele lente de
Ca 2+ si Na+ , acesti ioni incep sa intre in celula determinand o
depolarizare lenta diastolica (numita si prepotential), care
atunci cand atinge un anumit prag = potentialul prag
declanseaza potentialul de actiune si celula se
autodepolarizeaza
 Automatismul si ritmicitatea-functia
cronotropa

Hyperpolarization-activated cyclic
nucleotide-gated (HCN) channels
If threshold - about 40/50 mV
Automatismul si ritmicitatea-functia
cronotropa
 Automatismul si ritmicitatea-functia cronotropa
Factorii care influenteaza
functia cronotropa:
- SN Vegetativ parasimpatic
- SNV simpatic exercita un
efect cronotrop pozitiv.
- Tempereatura
- Ioni
- Factori mecanici
 Automatismul si ritmicitatea-functia cronotropa
Ritmurile reprezinta succesiunea regulata a ciclurilor
cardiace. Ritmul normal al inimii este ritmul imprimat de NSA
(pricipalul focar de automatism) si se numeste ritm sinusal

Ritmul sinusal - caracteristici ECG:

sa existe unda P, care trebuie sa preceada QRS si sa fie
pozitiva in cel putin doua dintre derivatiile standard
distantele P P = R-R si egale de la un ciclu la altul
intervalul Pq = 0,12 0,21 sec.;
frecventa cardiaca: 60 100/min;
Daca frecventa este sub 60 batai/min, dar sunt pastrate
celelate caracteristici, vorbim de bradicardie sinusala, iar daca
frecventa depaseste 100 batai /min de tahicardie sinusala.
 Ritmuri
Ritmul nodal generat in nodulul atrio-ventricular. Este
de 3 feluri, in functie de locul de emitere a stimulilor:
supranodal, mezo(medio)nodal si infranodal;
F = 40-60/min.
Ritmul idioventricular, generat de fasciculul His si
reteaua Purkinje
- frecventa 25-35/min;
- lipsa undelor P in fata complexelor PQR;
- complexe QRS largite, deformate datorita conducerii stimulilor pe cai
nespecifice.
In conditiile unui blocaj atrio-ventricular complet avem
unde P care nu au legatura cu complexele ORS. (atriile se
contracta dupa alt ritm fata de ritmul V).
Excitabilitatea functia
batmotropa
 2. Excitabilitatea functia
batmotropa

Este proprietatea anumitor tesuturi de a

raspunde specific la stimuli.
 2. Excitabilitatea functia
batmotropa
Caracteristici:
respecta legea ,,tot sau nimic: la un stimul
cu intensitatea cel putin liminara, miocardul
raspunde cu amplitudine maxima. Oricat
creste intensitatea stimulului, amplitudinea
raspunsului ramane aceeasi. La un stimul cu
intensitatea subliminara miocardul nu
raspunde.
 2. Excitabilitatea functia
batmotropa
Caracteristici:
Miocardul respecta legea Marey legea
,,inexcitabilitatii periodice- cordul este
inexcitabil in sistola; la sfarsitul sistolei sau
inceputul diastolei poate raspunde la stimuli
cu intensitati mari, dupa o perioada de latenta
crescuta; progresand in diastola, revine la
normoexcitabilitate.
 2. Excitabilitatea functia
batmotropa
Caracteristici:
Respecta legea conservarii perioadelor fiziologice a
lui Engelmann: un stimul cu intensitatea cel putin
liminara, aplicat in afara perioadei refractare va
determina un raspuns prematur reprezentand
extrasistola. Dupa extrasistola poate sa apara o diastola
prelungita datorata lipsei de raspuns a miocardului la
stimulul care vine de la focarul fiziologic de
automatism, lipsa de raspuns datorata perioadei
refractare a extrasistolei. Prin urmare, chiar si in cazul
aparitiei unei extrasistole, perioadele fiziologice ale
activitatii cardiace, sistola si diastola se conserva.
 2. Excitabilitatea functia
batmotropa
Caracteristici:
Contractia miocardului este o secusa -
miocardul nu se tetanizeaza. Secusa reprezinta
contractia produsa de un singur stimul.
Secusei i se pot delimita perioadele de:
latenta, contractie si relaxare.
2. Excitabilitatea functia
batmotropa
 2. Excitabilitatea functia
batmotropa
Factorii care influenteaza excitabilitatea:
SN vegetativ parasimpatic are efect batmotrop
negativ deoarece mareste permeabilitatea membranei
pentru K, produce astfel hiperpolarizare care este
urmata de hipoexcitabilitate;
SN vegetativ simpatic prin marirea permeabilitatii
membranei pentru Na si Ca determina o hipopolarizare
a membranei urmata de hiperexcitabilitate - efect
batmotrop pozitiv;
Temperatura crescuta - determina hiperexcitabilitate;
Temperatura crescuta - determina hiperexcitabilitate;
Factori metabolici- hipoxia; dereglari endocrine; pH
Ligaturile lui Stanius
 Ligaturile lui Stanius
A DOUA LIGATURA
Localizare
: pe inima care contine ligatura dintre sinusul
venos si atriu se aplica o ligatura care
separaatriile de ventricul
- ganglionul Remak este excitator

- Structurile din restul inimii sunt inhibitoare ale activitatii

cardiace.