Infecţiile tractului urinar.

Caracteristici
clinice, îngrijiri.
 INFECŢIILE TRACTULUI URINAR
Termenul generic de infecţii ale tractului urinal (ITU) înglobează atât colonizarea microbiană
asimptomatică a urinei, cât şi infecţia simptomatică, consecinţă a agresării şi inflamaţiei căilor
urinare.
Infecţiile de tract urinar reprezintă colonizarea cu microorganisme a aparatului urinar.
Infecţiile tractului urinar sunt considerate cele mai frecvente infecţii bacteriene.
Principalul germen incriminat este Escherichia coli.
Infecţia urinară poate fi produsă de :
a) Germeni aerobi (coci şi bacili) : gram pozitivi
sau negativi;
b) Germeni anaerobi : gram pozitivi sau negativi;
c) Alţi germeni : fungi, flagelate, virusuri.
Principalele tipuri de infecţii ale tractului urinar
sunt:
a) cistita acută sau cronică;
b) pielocistita;
c) pielonefrita acută sau cronică
 INVESTIGAŢIILE DE LABORATOR
 relevă leucocitoză, o creştere a creatininei serice
şi piurie în peste 75% din cazuri;
 creşterea VSH-ului şi a proteinei C reactive;
 hemocultură pozitivă în peste 20% din cazuri;
 urocultura este negativă atâta timp cât supuraţia nu
comunică cu sistemul pielocaliceal.
INVESTIGAŢII IMAGISTICE
 echografie;
 radiografia renală simplă;
 radiografia toracică;
 urografia i.v.;
 examenul CT.
Majoritatea infecţiilor tractului urinar vor fi tratate cu succes
cu antibiotice. Scopurile terapiei antibiotice ale infecţiilor de
tract urinar inferior sunt atât ameliorarea simptomelor,
eliminarea infecţiei şi prevenirea recurenţelor, precum şi
prevenirea apariţiei complicaţiilor severe, cum ar fi afectarea
renală şi septicemia.
Complicaţiile infecţiilor urinare pot fi :
 litiaza urinară de infecţie ;
 HTA prin leziuni cronice ale parenchimului renal ;
 insuficienţa renală acută sau cronică ;
 sterilitatea masculină ;
 şocul toxico-septic în cazul infecţiilor urinare grave.
 TIPURI SPECIFICE
Cistita
Este inflamaţia vezicii urinare produsă de factori diverşi, între care rolul principal
revine germenilor patogeni. Cistita atinge mai mult femeile decât barbaţii. La barbaţi,
simptomele sunt mai uşoare şi, adesea, boala trece fără a fi observată. În cazul femeilor,
germenii prezenţi în vagin şi anus pot urca în vezică, provocând inflamarea mucoasei.
Iritată, vezica urinară se contractă, ceea ce explică nevoia de a urina des. Cistitele pot fi,
în majoritatea cazurilor, primitive, dar şi secundare unor alte afecţiuni: neoplazice,
tuberculoase, litiazice, imunologice, parazitare, endocrine, postmaritale, virale sau
fungice.
Pielocistita
Semnifică afectarea unui segment al aparatului renal (bazinet şi calice) asociată cu
cistită.
Manifestările clinice constau în sindrom cistitic la care se adaugă lombalgii uni sau
bilaterale, uneori cu caracter colicativ şi cu iradiere în flancuri şi spre hipogastru. Examenul
obiectiv pune în evidenţă sensibilitate la palpare a lombelor şi în special a punctelor costo-
vertebrale, manevra Giordano pozitivă uni sau bilateral şi punctele ureterale (superior şi
mijlociu) dureroase. Poate prezenta febră înaltă şi frisoane. Simptome generale : greaţă,
vărsături, inapetenţă, mimând pielonefrita. Absenţa proteinuriei şi cilindruriei, lipsa de
afectare a funcţiei de concentrare urinară şi evoluţia clinică benignă sunt semne care pledează
pentru diagnosticul de pielocistită.
Pielonefrita
Pielonefritele sunt inflamaţii acute sau cronice, care afectează ţesutul interstiţial renal.
Importanţa lor se datorează frecvenţei mari şi în continuă creştere şi a gravităţii lor
(20-60% conduc la insuficienţă renală cronică, de 3-4 ori mai mult decât
glomerulonefritele). Boala se întâlneşte în special la femei.
 TABLOU CLINIC (SEMNE ŞI
SIMPTOME)

3/10/2018
 Simptomele unei infecţii ale tractului urinar (ITU) variază în funcţie de
localizare.
 Cineva poate avea o infecţie urinară joasă (ITU inferioară) dacă are
unele din urmatoarele simptome:
 Durere sau arsuri când urinează (disurie)
 Nevoia de a urina frecvent şi eliminarea unei cantităţi mici de urină
 Sensibilitate sau greutate în partea de jos a abdomenului
 Urină tulbure sau urât mirositoare
 Durere într-o parte, în spate sub cutia toracica (durere în flanc)
 Frison şi febră
 Greaţă şi vărsături.
 ITU superioare (pielonefrite) prezintă simptome cu apariţie rapidă:
 Febră (peste 38 grade Celsius)
 Frison, greaţă, vărsături
 Durere în spate sau laterală (de obicei pe o parte, aproximativ la nivelul
taliei)
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
Asistenta medicală trebuie:

3/10/2018

 - să asigure condiţiile de mediu, să ferească pacienta de curenţi de aer, de frig, să o
amplaseze într-un salon mic, cu paturi puţine, călduroase şi cu o temperatură constantă de
20-22oC;
 - să asigure repausul la pat, până la retrocedarea tuturor simptomelor, mobilizarea
pacientei se va face doar la indicaţia medicului;
 - va acţiona cu multă răbdare şi putere de convingere în cazul pacientelor care necesită
imobilizare de lungă durată la pat;
 - acordă îngrijiri generale: toaleta zilnică, dezbrăcarea pacientei se va face doar în cameră
bine încălzită, dacă baia se va face la pat părţile corpului vor fi dezvelite succesiv, spălate şi
uscate rapid, reacoperite cu flanele preîncălzite;
 - realizează prevenirea escarelor întru-cât suprafeţele edemaţiate sunt foarte sensibile şi se
lezează uşor;
 - alimentează pacienta, explorează gusturile alimentare, ţine cont de raportul dintre
lichidele ingerate şi cele eliminate;
 - observă şi notează în foaia de temperatură funcţiile vitale;
 Realizează educaţia pentru sănătate şi îi explică pacientei că trebuie:
 - să renunţe la consumul de alcool, de tutun,
 - să respecte cu stricteţe regimul alimentar şi tratamentul medicamentos prescris de medic,
 - să efectueze periodic controale clinice şi paraclinice;
 - să evite frigul, umiditatea şi schimbarea bruscă de temperatură.