Evoluția sistemului

respirator la vertebrate

Vidrighin Nicoleta
Muntoiu Dan
Introducere:
• sistemul respirator la vertebrate se dezvoltă din peretele faringelui, fie
sub formă de branhii, la vertebratele cu respirație acvatică (ciclostomi,
pești, larve de amfibieni) fie sub formă de plămâni, la vertebratele cu
respirație aeriană (amfibieni adulți, reptile, păsări și mamifere).
 Respirația branhială
Branhiile la ciclostomi Branhiile la amfibieni

• caracteristică ciclostomilor, peştilor

și la unii amfibieini;
• în inspirație, aerul pătrunde prin
gură şi scaldă branhiile, în
expirarație, gura se închide, apa
traversează lamelele branhiilor şi
iese prin operculele ridicate;
• branhiile pot fi: externe(la embrioni
și la unii pești), interne (la pești);
• schimbul gazos se realizează la
nivelul capilarelor branhiale.

Branhiile la peștii osoși Branhiile la peștii cartilaginoși

 Respirația pulmonară

• caracteristică amfibienilor
reptilelor, păsărilor şi
mamiferelor;
• sistemul respirator cuprinde
fose nazale, faringe, laringe,
trahee, bronhii şi plămâni;
• aerul pătrunde prin nări şi
străbate ulterior faringele şi
căile respiratorii inferioare;
• la păsări, plămânii comunică
cu sacii aerieni, în timpul
zborului, aerul pătrunde în
saci şi este apoi eliberat
datorită mişcărilor aripilor.
Sistemul respirator la pești
PEȘTII CARTILAGINOȘI

• branhiile sunt protejate în

pungi branhiale, fiecare
deschizându-se separat atât
la exterior cât și în faringe;
• fantele branhiale sunt
acoperite  de un mic capac
branhial;
• expirația și inspirația se
asigură prin permanentul
flux de apă  peste branhii .
Sistemul respirator la pești
PEȘTII OSOȘI
• au 5 arcuri branhiale  osoase
dar numai 4  poartă branhii;
• branhia este formată din lame
branhiale, iar acestea la rândul
lor ,sunt alcătuite din lamele
branhiale , acoperite de un
epiteliu bine vascularizat;
• schimbul de gaze se realizează
tot la nivelul branhiilor,peste
care  fluxul de apă  curge
perpendicular, sporind
eficiența extragerii O2 din apă.
Sistemul respirator la amfibieni
Sistemul respirator la reptile
• căile respiratorii sunt formate din sacii nazali, faringe, laringe, trahee și
bronhii;
• forma și structura plămânilor variază de la un grup la altul;
• respirația se realizează prin lărgirea și strâmtarea cutiei toracice prin
acțiunea mușchilor fixați pe coaste și stern;
• la unele șopârle suprafața plămânilor emite diverticule în formă de saci
( saci aerieni ), iar la chelonienii acvatici mucoasa faringelui formează
franjuri și cute care servesc ca niște branhii în respirația acvatică.
Concluzii:

• Indiferent de tipul de respirație, perfecționarea

sistemului respirator s-a realizat prin mărirea
suprafeței de schimb cu mediul extern și
intensificarea proceselor de primire a aerului
sau apei la nivelul acestor suprafețe;
• Prin trecerea unor specii la viața terestră,
respirația aeriană a permis furnizarea unei
cantități superioare de oxigen, ceea ce a
determinat intensificarea metabolismului;
• În evoluție, s-a observat separarea căilor
respiratorii de organul respirator propriu-zis.
 Bibiografie:
1. D. Mișalescu,F. Mailat-Mișalescu (1978). Anatomia Comparată A Vertrebratelor.
Editura Didactică și Pedagogică, București.
2. V. Gheoca (2010). Zoologia Vertebratelor. Editura Univesității ‘’Lucian Blaga’’,
Sibiu.
3. Z. Feider, Al. V. Grossu, Șt. Gyurco, V. Pop (1976). Zoologia Vertrebratelor.
Editura Didactică și Pedagogică, București.
4. https://pt.scribd.com/doc/45227266/Respiratia-La-Vertebrate