Analizatorul statoacustic La mafibieni apare urechea medie aceasta comunica cu faringele prin trompa lui Eustachio si contine columela

format ape seama hiomandibularului si sprijinita cu un capat pe timpan si cu un capat pe membrane ferestrei ovale. Urechea interna este formata din 3 canale semicircular utricula si sacula la capatul careia se formeaza o lagena. La nivelul acesteia se desprinde papilla bazilara receptorul auditiv. Amfibieni percep sunete cu frecvente sub 400Hz. Analizatorul visual Globul ocular este aproape sferic si prezinta o pleoapa superioara si una inferioara, deasemeni la unele specii sunt prezente resturi ale unei membrane nictitante. Amfibieni prezinta glandele lui Hander iar la anure apar si glandele lacrimare. Sclerotic este partial cartilaginoasa. Coroida formeaza anterior irisul si corpul ciliar care impreuna cu muschiul rectractor ventral asigura acomodarea vederii prin deplasarea cristalinului inainte-inapoi sistemul dioptric este reprezentat de cornea transparenta, umparea apoasa, cristalin, corpul vitros. Retina prezinta o regiune cu acuitate maxima, fovea centralis. Chemoreceptian Muguri gustative sunt prezenti in mucoasa cavitatii bucale dar si in segmental initial al faringelui amfibieni prezinta 2 tipuri de structure olfactive, astfel in fozele nazale captusind parity supero posteriori se gaseste epiteliul olfactiv care nu formeaza cute radiare. Deasemeni exista organul lui Yacobson sub forma a 2 tuburi care comunica atat cu fosele nazale cat si cu cavitatea bucala in care se deschid prtintr-un canal in apropierea coanelor. Aparatul digestiv Cuprinde tubul digestive si glandele anexe. Cavitatea bucala este larga la urodele dinti sunt prezenti pe mabele falci in timp ce la anure sunt prezenti pe falca superioara si pe vomere sau chiar lipsesc. La urodele limba nu este protractile, majoritatea anurelor au limba lunga bilobata prinsa cu capatul anterior de marginea madibulei si este proiectata in afara gurii servind pentru prinderea hranei. Exista si grupe de anure la care limba este redusa sau chiar lipseste. Faringele este scurt ca si esofagul stomacul este diferentiat doar la alduti, iar in peretii sai prezinta glande acinoase, glande tubular, care secreta mucus si glandele lui Leob care secreta pepsin. Intestinal subtire Este lung si rectiliniu la gimnofioni in vreme ce la urodele si anure prezinta numeroase anse intestinale. In pereti sai sunt prezente glandele lui Liberchului care secreta enzime digestive. Mormoloci au intestinal mai lung decat adultii.

Intestinal gros este scurt redus la rect si se deschide in colaca. Glande anexe Glandele salivare sunt sublinguale, faringiene, intermaxilara, secretand o amilaza slab concentrate. Ficatul este bilobat. Prezinta vezica biliara, si este traversat de mai multe canale hepatice care se varsa in canalul coledoc deschis la nivelul duodenului. Pancreasul are aspect de lama zimtata si se gaseste in ansa duodenala a intestinului. Canalul Virsung se deschide separate in duoden sau fuzioneaza cu canalul coledeoc. Aparatul respirator Asigura respiratia dar si functia fonatoare. Amfibieni prezinta mai multe tipuri de respiratie: branhiala, cutanee, pulmonara si bucofaringiana. Branhiile Au aspect de branhie bipenate si pot fi externe sau interne. De regula sunt prezente doar in stadiul larvar dar la unele grupe de urodele. Sunt prezente si la adulti. Tegumentul Este subtire umed si bogat vascularizat asigurand un nivel constant al schimburilor gazoase indiferent de necesitatile organismului. In conditii normale asigura eliminarea dioxidului de carbon dar in timpul hibernarii tegumentul devine calea respiratory principal. Plamani si caile respiratorii Amfibieni prezinta doar cai extrapulmonare. Traheea este lunga la urodele si gimnofioni in vreme ce la anure este redusa la o camera laringo traheala. Bronhiile sunt scurte. Plamanii sunt saciformi si au peretii interni cutati slab alveolizati. La anure peretii interni maresc suprafata respiratory plin pliere si repliere. Ventilatia pulmonara este realizata prin miscarile planseului bucal. Prin coborarea acestuia aerul trece din cavitatae nazala in cavitatea bucala. Fiind impins in trahee prin deschiderea glotei si ridicarea planseului bucal. Expiratia se realizeaza prin contractia musculaturii corpului. Mucoasa bucofaringiana are aspect lisat si este foarte vascularizata la pletodontide (urodele) la care nu exista nici branhii si nici plamani. Functia fonatoare Producerea sunetelor este rezultatul treceri aerului spre dinspre plamani. Laringele este present la mabele sexe la msculi fiind mai bine dezvoltat. Comunica prin glota cu faringele, este sustinut de cartilaje iar la anure prezinta si o poreche de corzi vocale. La numeroase grupe de anure masculi prezinta unul sau 2 saci vocali. Acestia sunt evaginari

ale mucoasei posterioare a planseului bucal. Functioneaza drept camera de rezonanta. Sunetele sunt folosite pentru marcarea teritoriilor, dar si pentru atragerea femelei. Aparatul circulator Mormoloci au inima bicamerala iar circulatia este simpla si completa. La adulti inima este tricamerala fiind alcatuita dintr-un ventricul si 2 atrii. Din ventricul porneste un con arterial care prezinta la interior o cuta spiralata ce separa conul intr-o rampa aortic si o rampa pulmocutanee. Conul se continua cu un truchi arterial care se ramifica in 3 perechi de vase: Trunchiul pulmocutaneu: care transporta sange venos spre plamani si tegument Carjele aortic: se unesc inapoia inimi formand aorta dorsala care se ramifica asigurand irigarea tuturor viscerelor. Arterele carotid: care au traseu cefalic. Sangele venos este adus in atriul drept, prin venele cave anterioare si vena cava posterioara. Amfibieni prezinta 2 sisteme port: hepatic si renal; cel din urma intrand in regresie. Sangele oxigenat la nivelul tegumentului este preluat de venele cutanee si transportat in venele cave anterioare. Sangele oxigenat de la plamani este preluat de venele pulmonare care se deschid in atriul stang. Circulatia sangelui la amfibieni a facut obiectul a numeroase dispute. Existand 3 teorii principale: Teoria amestecului complet a sangelui venos cu cel oxigenat Teoria amestecului partial al sangelui Teoria neamestecului celor 2 tipuri de sange Sistemul limfatic este foarte dezvoltat la amfibieni. Este alcatuit din vase innimi limfatice si spatii limfatice profunde si superficial, nu prezinta ganglion limfatici dar prezinta amigdale. Aparatul excretor La mafibieeni rinichi sunt de tip pronefros la mormoloci respective de tip mezonefros la dulti. Sunt alungiti si situati dorsal. Deoparte si de alta a coloanei vertebrale. Nefronii sunt de 2 feluri cu sau fara nefrostom. Glomeruli nefronilor sunt mari astfel in cat urina rezultata este foarte diluata. Pierderile de apa sunt compensate prin procesele de reabsorbtie care au loc la nivelul vezicii urinare. Aceasta este bilobata si se deschide ventral in cloaca, fara a avae legaturi directe cu ureterele. La masculi deobicei canalul Wolf joaca rol de urospermiduct. Pe suprafata rinichilor se observa glandele suprarenale. Aparatul genital La masculi cele 2 testicule se gasesc in partea anterioara a rinichilor unde se deschid prin canalele eferente subtiri ce formeaza epididimul. Testiculele sunt lobate la gimnofioni, alungite la urodele, si ovoide la anure. Prezinta la polul apical corpi galbeni digitiformi cu rol nutritive. Spermatozoizii ajung in cloaca fie prin canalul Wolf care functioneaza fie ca urospermiduct sau spermiduct. La female ovarele sunt compacte

alungite si isi maresc foarte mult volumul in timpul sezonului de reproducere. Prezinta corpi galbeni digitiformi cu rol nutritive. Oviductele sunt foarte lungi si sinuase avand capatul initial dilatat sub forma trompelor uterine iar capatul terminal prezinta uterul si o vagina scurta ce se deschide in cloaca. Majoritatea amfibienilor sunt specii ovipare, dar fecundatia difera de la un grup la altul. Anurele au fecundatie externa, desi este precedata de formarea unui amplexus, adica o imbratisare intre mascul si femela. La urodele si gimnofioni fecundatia este interna. Urodelele nu prezinta organ de copulare dar masculi depun un spermatofor alcatuit dintr-o calota spermatica si o masa gelatinoasa pe care femela il aspira in interiorul cloacei. Gimnofioni prezinta organe de copulare sub forma unui diverticul al cloacei ce este vizibildoar in momentul acuplarii. De regula ponta este depusa in apa sau in locuri umede din apropierea apei, iar aspectul acesteia permite identificarea specie. DE COMPLETATTTT!!!!!!! Dezvoltare embrionara la amfibieni Se realizeaza in apa cu metamorfoza. Oule amfibienilor contin putin vitelus si sunt incojurate de o pelicula subtire, care in contact cu apa se transforma intr-un invelis gelatinos permitand fixarea algelor pe suprafata pontei. Prin fotosinteza algele furnizeaza oxigenul necesar embrionilor. Segmentarea oului este complete, iar ecloziunea mormolocilor are loc dupa circa 2 saptamani de la fecundatie. Initial mormologi prezinta linie lateral a corpului, coada si branhii externe, ramanand fixate circa 24 de ore, cu ajutorul unei ventuze pe plantele acvatice. Mormoloci au regim de hrana vegetarian avant intestinal lung. Ulterior respiratia este realizata de branhii interne acoperite de un opercula membranar ce prezinta un spiracul. Pe masura ce creste mormolocul devine carnivor, si trece la respiratia pulmonara. In timpul metamorfozei la urodele apar intai membrele anterioare, iar la anure membrele posterioare. Neotenia Este un fenomen foarte raspandit la urodele, fiind foarte frecvent la speciile din spatial American. Spre exemplu in cazul genului AMBYSTOMA se cunosc 30 de specii si doar una nu manifesta fenomenul de neotenie. Larvele (mormoloci) devin mature sexual inainte de a implini un an si pastreazacaractere larvare cum sunt prezenta branhiilor externe si a liniei laterale a corpului, ochi lipsiti de pleoape si nu parasesc apa. Neotenia poate fi temporala sau permanenta iar transformarea in adulti, este determinate de conditiile de mediu. Cel mai complex model de dezvoltare embrionara la amfibieni a fost identificat la tritonul verde nord American: 1)Mormoloci se transforma dupa cateva luni in triton rosii care duc o viata terestra, timp de 1-8 ani transformandu-se lent in adulti, triton verzi, care se intorc in apa si reiau ciclul de dezvoltare. 2)Mormoloci nu parasesc apa si pe parcursul a circa 2 ani se transforma in triton verzi. 3)Mormoloci se transforma dupa un an in indivizi neotenici care incep sa se reproduca transformandu-se pe parcursul catorva ani in triton verzi.

4)Mormoloci se transforma dupa un an in indivizi neotenici ramanand astfel toata viata, situati care se intalneste cu o frecventa de 1/1600 (pedomorfoza). Viviparitatea Este foarte rara la urodele si anure dar relative frecventa la gimnofioni. A fost studiata in cazul genului PYPHLOMECLES. Este un gen prezent in America de sud femelele nasc intre 7-9 pui. Dezvoltarea embrionara are loc la nivelul uterului initial pe seama rezervelor din sacul vitelin al embrionului. Prin proliferarea epiteliilor uterine apar pliuri bine vascularizate care secreta lapte uterin. Schimburile respiratorii se realizeaza intre branhiile embrionilor si capilarele sangvine uterine. Speciile terestre au branhii filamentoase lungi in vreme ce, speciile acvatice au branhiile saciforme. Em rioni pierd branhiile inainte de nastere. Reptile Reptilele sunt tetrapode poichiloderme, primar terestre. Tot ciclul biologic se desfasoara in afara apei. Dezvoltarea embrionara are loc in interiorul oului, embrionul prezentand amios si alantoida. Se cunosc peste 7200 de specii actuale, cosmopolite, exceptand regiunile polare. Morfologia externa LP!!!!, TEGUMENTUL LP!!!! Aparatul locomotor LP!!!! Sistemul nervos Encefalul prezinta 3 curburi iar teleencefalul devine cea mai voluminoasa parte a encefalului acoperind partial, diencefalul. Cele 2 emisfere cerebrale sunt alungite, si apare scizura lui Sylvius, deasemeni la reptile apare scoarta cerebrala. Lobi olfactivi sunt bine dezvoltati. Diencelaful este acoperit de teleencefal, fiind vizibile doar epifiza si organul parietal. Talamusul devine statie intermediara pe traseul cailor teleencefalice. Metatalamusul transmite informatii spre scoarta cerebrala iar hipotalamusul este conectat cu hipofiza, care este bine dezvoltata. Tuberculi bigemeni sunt dezvoltati iar la serpi se prefigureaza o dedublare a acestora. Al soparle si serpi cerebelul are aspectul unei lame. In vreme ce broastele testoase si crocodile au cerebelul voluminos, la crocodile prezentand 3 lobi, prin aparitia unor santuri transversale. Bulbul rahidian nu are particularitati specifice dar incepand cu reptilele sunt prezente 12 perechi de nervi cranieni. Maduva spinarii nu prezinta filum terminal. La toate reptilele exceptand serpii maduva spinarii prezinta o umflatura lombara si una cervicala. Nervii rahidieni sunt mici. Langa radacinile ventral ale nervilor rahidieni, se gasesc nuclei marginali, al caror rol nu este cunoscut. Organelle de simti Corpusculi tactili

Sunt concentrate la nivelul tegumentului din regiunile axilare si ninghinare. Organele termoreceptoare Permit localizarea organismelor animale, pe baza radiatiillor infrarosii emise de acestea. Percep o diferenta de numai 0,003 grade celcius, fata de temperature mediului ambient. Au apectul unor fosete localizate la nivelul capului fie in regiunea gurii cand se numesc fosete labiale, intalnite la serpi constrictor din familia BOIDEE fie intre nari si ochi si atunci se numesc fosete faciale prezente la vipere si crotali (fam. Viperidee). Fosetele sunt acoperite de o membrana ce contine terminatii nervoase apartinand nervilor trigemeni. Analizatorul stato-acustic Se gaseste la nivelul urechii interne alcatuite din canale semicircular, utricula, sacula. Si un inceput de melc cohlear. Urechea medie comunica prin trompa lu Eustachio cu faringele si contine columela sprijina de timpan si membrana ferestrei ovale. La serpi si soparlele apode, urechea medie lipseste, columela sprijinindu-se de osul patrat si membrana ferestrei ovale. La crocodili apare conductul auditiv extern, acoperit de o clapa, care se inchide in timpul imersiei. Serpi nu percep sunetele transmise prin aer, cid aud vibratiile solului, produ-se de animalele care se deplaseaza pe sol. Ochiu Ochiul prezinta pleoape acoperite cu solzi. La serpi pleoapele sunt concrescute si se trasnforma intr-o membrana transparent protectoare, la cameleoni si soparlele geko, pleoapele se sudeaza, lasand deschise unul sau mai multe orificii pe linia pupilei. Membrana lichitanta este semitransparenta si vertical, miscandu-se din inainte inapoi. Sepi si soparlele nocturne nu prezinta membrane lichitanta. Glandele ocular sunt reprezentate de glandele lacrimale, care lipsesc ofidieni si glandele lui Harder. La cameleon ochi se pot misca independent unul de celalalt. Sclerotic prezinta un inel de placi sclerale la marginea corneei. Coroida formeaza anterior, irisul si procesele ciliare, care sunt mai bine dezvoltate, la broastele testoase, si la chelonieni. Deasemeni exceptand broastele testoase, in corpul vitros este prezenta o structura cu rol nutritive, numita con papilar. Retina, prezinta o regiune cu acuitate vizuala maxima (fovea centralis), si contine predominant celule cu conuri. La speciile nocturne si la crocodile, exista si cellule cu bastonase. Acumodarea se realizeaza pe seama proceselor ciliare, sau prin apasarea irisului, pe cristalin. Organul parietal (ochiul parietal) Structura fotosensibila, legata de diencefal. Se gaseste in dreptul foramenului parietal, sub tegumentul subtire, ce formeaza o cornee fiziologica. Are aspect de vezicula peretele anterior, formand prin ingrosare cristalinul, iar cel posterior, este format din cellule pigmentare, si cellule cu bastonase. Este functional la sfenodonte.

Aparatul digestive Cuprinde tubul digestive si glandele anexe. Reptilele au gura larga iar la serpi este extensibila. Ca adaptare pentru inghitirea prazii intregi. Cele doua jumatati ale falcilor, sunt legate prin ligament elastice, iar osul patrat este articulate mobil, astfel incat, are pozitie verticala cand gura este deschisa, si aproape orizontala cand gura este inchisa. Reptilele au dinti izodonti, fiind conici si ascutiti la speciile carnivore, sau cilindro conici si lati la speciile vegetariene. Broastele testoase prezinta cioc cornos. Crocodile si soparlele prezinta dinti doar pe oasele falcilor, in timp ce serpii au dinti pe oasele falcilor, pe palatine si pterigoide. La sfenodonte, falca superioara poarta 2 siruri de dinti, iar cea inferioara un sir. La reptile se intalnesc 3 tipuri de dinti: 1) tecodonti infipti in alveoli (crocodile) 2) acrodonti sudati la marginea anterioara a falcilor (sfenodonte) 3) pleauro donti, sudti la marginea lingual a falcilor (soparle) Serpii pot prezenta mai multe tipuri de dinti: 1) Aglifi (fara canal) 2) Crosete cu sant (prin care curge venin) 3) Tubular (care au un canal intern axial) Limba este scurta si groasa, la crocodili si broastele testoase, la cameleon limba este lunga si extensibila, permitand capturarea prazii. Majoritatea soparlelor au limba mobila, iar serpii au limba subtire, lunga si bifida. Faringele este foarrte scurt cu aspect de palnie, iar esofagul, este relative lung, fiind extensibil la serpi. Stomacul este lung si relative ingust, la soparle si serpi, la cei din urma fiind extensibil. Broastele testoase au stomacul saciform, in vreme ce crocodilii, au stomacul larg, cu peretii musculosi, prefigurand pipota de la pasari. Broastele testoase au glande esofagiene, iar, crocodilii. Prezitna glande gastrice tubular. Intestinul subtire este lung la serpi este rectiliniu, iar la celelalte reptile prezitna numeroase anse. Intestinal gros, este scurt si larg deschizandu-se in cloaca. La unele grupe de serpi si soparle intesinul gros prezinta, un cecum lateral. Glandele anexe Glandele salivare sunt reprezentate de glandee sublinguale si palatine, deasemeni apar glandele labiale, sfenodontele nu au glande salivare. Glandele cu venin sunt glande salivare modificate, iar secretiile vneinoase, au rolul de a imobiliza, prezile agile. Ficatul este bilobat si lat, la speciile apode, ficatul este ingust si alungit. Vezica biliara, se gaseste pe partea ventral a ficatului, iar canalul coledoc, se deschide in duoden. Pancreasul, situate in axa duodenala, este mare, si prezinta unul sau mai multe canale de evacuare, a sucului pancreatic in duoden.