Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Duduta Daniel

    Încărcat de

    Vasy Prundeanu
    13 vizualizări21 pagini
    5.2.3. Aplicarea cotei reduse pentru impozitul pe profit The application of the reduced shore for the tax on profit în perioada 1995-1999, agenţii economici din agricultură au beneficiat de o cotă redusă a impozitului pe profit de la 30-38 %, la 25%. Această reducere s-a aplicat numai agenţilor economici care au realizat cel puţin 80% din venituri din agricultură. Am analizat 28 agenţi economici care au beneficiat de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit şi am constatat că sumele respective au fost cheltuite pentru: - cumpărare de utilaje agricole 182 mii lei ; - cumpărarea de clădiri şi construcţii destinate desfăşurării activităţii 615 mii lei; - modernizarea clădirilor şi construcţiilor existente 165 mii lei. 5.2.5. Scutiri de majorări şi penalităţi Exemptions from increases and penalties La nivelul judeţului Vaslui în perioada 1998-2006 au beneficiat de eşalonarea datoriilor la bugetul consolidat al statului un număr de 125 agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol. Pentru că o parte din agenţi economici au respectat eşalonările aprobate şi au achitat ratele la datele scadente au beneficiat de scutiri ale majorărilor şi penalităţilor în sumă de peste 2.951 mii lei. Aceste sume au fost înregistrate în evidenţa contabilă a agenţilor economici drept venituri excepţionale din operaţii de gestiune care au influenţat în sens pozitiv venitul şi profitul firmelor.(tabelul 5.4) Tabelul 5.4 Scutiri de majorări şi penalităţi de care au beneficiat agenţii economici din judeţul Vaslui în periada 1998-2006 Exemptions from increases and penalties of which benefited the economic agents in Vaslui county in 1998-2006 mii lei RON Scutiri de majorări şi penalităţi 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 84 196 218 129 312 926 785 203 118 Sursa: Date preluate din raportările D.G.F.P. Vaslui Nivelul scutirilor în perioada analizată a fost influenţat de actele normative în vigoare în perioada analizată. întrucât actele normative nu au precizat obligativitatea agenţilor economici de a folosi într-un anumit scop aceste sume, organele fiscale nu au avut o asemenea temă de control. Cu toate acestea din experienţa aplicării actelor normative privind eşalonările la plată pot să apreciez că mulţi agenţi economici au scăpat de datorii la bugetul consolidat al statului, evitând falimentul Chestionarul a fost transmis personal pentru un număr de 64 subiecţi, pentru 12 subiecţi s-a comunicat prin fax iar pentru 6 prin e-mail. Subiecţii au răspuns în numele entităţilor pe care le reprezintă, constituind răspunsurile oficiale. 5.3.2. Rezultatele chestionarului privind fiscalitatea Questionnaire 's results regarding the fiscality în urma prelucrării răspunsurilor din chestionar au rezultat următoarele aspecte: 1. Vârsta repondentului: □ sub 25 ani = 8 □ între 21-40 ani = 36 □ între 41-60 ani =29 □ peste 60 ani = 19 Frequency Percent Valid Percent sub 25 ani 8 8,7 8,7 peste 60 ani 19 20,7 20,7 între 41-60 ani 29 31,5 31,5 între 21 -40 ani 36 39,1 39,1 Total 92 100,0 100,0 Fig. 5.1 Vârsta repondentului Répondantage Persoanele intervievate au fost clasificate în 4 variante de răspuns, cei mai mulţi având vârsta cuprinsă între 26 şi 40 de ani - 39,1%, 31,5% având vârsta între 41 şi 60 de ani iar cei peste 60 de ani reprezintă 20,7%. 2. Profesiunea: □ inginer = 23 □ economist = 14 □ contabil = 9 □ medic veterinar =12 □ tehnician = 26 □ agricultor = 8 □ director general = 26 □ directori economici = 21 Fig 5.4 Funcţia în cadrul firmei Employee job Cele mai multe persoane care au răspuns întrebărilor au fost directori generali (28,3%), directori economici (22,8%), administratori (16,3%) şi asociaţi unici (14,1%). 5. Forma de organizare a firmei dumneavoastră □ societate comercială = 67 □ societate agricolă = 8 □ instituţie publică = 3 □ asociaţie familială = 8 □ persoană fizică autorizată = 6 Fig. 5.5 Forma de organizare a firmei Firm organizational chart Stud

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    5.2.3. Aplicarea cotei reduse pentru impozitul pe profit The application of the reduced shore for the tax on profit în perioada 1995-1999, agenţii economici din agricultură au beneficiat de o cotă redusă a impozitului pe profit de la 30-38 %, la 25%. Această reducere s-a aplicat numai agenţilor economici care au realizat cel puţin 80% din venituri din agricultură. Am analizat 28 agenţi economici care au beneficiat de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit şi am constatat că sumele respective au fost cheltuite pentru: - cumpărare de utilaje agricole 182 mii lei ; - cumpărarea de clădiri şi construcţii destinate desfăşurării activităţii 615 mii lei; - modernizarea clădirilor şi construcţiilor existente 165 mii lei. 5.2.5. Scutiri de majorări şi penalităţi Exemptions from increases and penalties La nivelul judeţului Vaslui în perioada 1998-2006 au beneficiat de eşalonarea datoriilor la bugetul consolidat al statului un număr de 125 agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol. Pentru că o parte din agenţi economici au respectat eşalonările aprobate şi au achitat ratele la datele scadente au beneficiat de scutiri ale majorărilor şi penalităţilor în sumă de peste 2.951 mii lei. Aceste sume au fost înregistrate în evidenţa contabilă a agenţilor economici drept venituri excepţionale din operaţii de gestiune care au influenţat în sens pozitiv venitul şi profitul firmelor.(tabelul 5.4) Tabelul 5.4 Scutiri de majorări şi penalităţi de care au beneficiat agenţii economici din judeţul Vaslui în periada 1998-2006 Exemptions from increases and penalties of which benefited the economic agents in Vaslui county in 1998-2006 mii lei RON Scutiri de majorări şi penalităţi 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 84 196 218 129 312 926 785 203 118 Sursa: Date preluate din raportările D.G.F.P. Vaslui Nivelul scutirilor în perioada analizată a fost influenţat de actele normative în vigoare în perioada analizată. întrucât actele normative nu au precizat obligativitatea agenţilor economici de a folosi într-un anumit scop aceste sume, organele fiscale nu au avut o asemenea temă de control. Cu toate acestea din experienţa aplicării actelor normative privind eşalonările la plată pot să apreciez că mulţi agenţi economici au scăpat de datorii la bugetul consolidat al statului, evitând falimentul Chestionarul a fost transmis personal pentru un număr de 64 subiecţi, pentru 12 subiecţi s-a comunicat prin fax iar pentru 6 prin e-mail. Subiecţii au răspuns în numele entităţilor pe care le reprezintă, constituind răspunsurile oficiale. 5.3.2. Rezultatele chestionarului privind fiscalitatea Questionnaire 's results regarding the fiscality în urma prelucrării răspunsurilor din chestionar au rezultat următoarele aspecte: 1. Vârsta repondentului: □ sub 25 ani = 8 □ între 21-40 ani = 36 □ între 41-60 ani =29 □ peste 60 ani = 19 Frequency Percent Valid Percent sub 25 ani 8 8,7 8,7 peste 60 ani 19 20,7 20,7 între 41-60 ani 29 31,5 31,5 între 21 -40 ani 36 39,1 39,1 Total 92 100,0 100,0 Fig. 5.1 Vârsta repondentului Répondantage Persoanele intervievate au fost clasificate în 4 variante de răspuns, cei mai mulţi având vârsta cuprinsă între 26 şi 40 de ani - 39,1%, 31,5% având vârsta între 41 şi 60 de ani iar cei peste 60 de ani reprezintă 20,7%. 2. Profesiunea: □ inginer = 23 □ economist = 14 □ contabil = 9 □ medic veterinar =12 □ tehnician = 26 □ agricultor = 8 □ director general = 26 □ directori economici = 21 Fig 5.4 Funcţia în cadrul firmei Employee job Cele mai multe persoane care au răspuns întrebărilor au fost directori generali (28,3%), directori economici (22,8%), administratori (16,3%) şi asociaţi unici (14,1%). 5. Forma de organizare a firmei dumneavoastră □ societate comercială = 67 □ societate agricolă = 8 □ instituţie publică = 3 □ asociaţie familială = 8 □ persoană fizică autorizată = 6 Fig. 5.5 Forma de organizare a firmei Firm organizational chart Stud

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    13 vizualizări21 pagini

    Duduta Daniel

    Încărcat de

    Vasy Prundeanu
    5.2.3. Aplicarea cotei reduse pentru impozitul pe profit The application of the reduced shore for the tax on profit în perioada 1995-1999, agenţii economici din agricultură au beneficiat de o cotă redusă a impozitului pe profit de la 30-38 %, la 25%. Această reducere s-a aplicat numai agenţilor economici care au realizat cel puţin 80% din venituri din agricultură. Am analizat 28 agenţi economici care au beneficiat de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit şi am constatat că sumele respective au fost cheltuite pentru: - cumpărare de utilaje agricole 182 mii lei ; - cumpărarea de clădiri şi construcţii destinate desfăşurării activităţii 615 mii lei; - modernizarea clădirilor şi construcţiilor existente 165 mii lei. 5.2.5. Scutiri de majorări şi penalităţi Exemptions from increases and penalties La nivelul judeţului Vaslui în perioada 1998-2006 au beneficiat de eşalonarea datoriilor la bugetul consolidat al statului un număr de 125 agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol. Pentru că o parte din agenţi economici au respectat eşalonările aprobate şi au achitat ratele la datele scadente au beneficiat de scutiri ale majorărilor şi penalităţilor în sumă de peste 2.951 mii lei. Aceste sume au fost înregistrate în evidenţa contabilă a agenţilor economici drept venituri excepţionale din operaţii de gestiune care au influenţat în sens pozitiv venitul şi profitul firmelor.(tabelul 5.4) Tabelul 5.4 Scutiri de majorări şi penalităţi de care au beneficiat agenţii economici din judeţul Vaslui în periada 1998-2006 Exemptions from increases and penalties of which benefited the economic agents in Vaslui county in 1998-2006 mii lei RON Scutiri de majorări şi penalităţi 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 84 196 218 129 312 926 785 203 118 Sursa: Date preluate din raportările D.G.F.P. Vaslui Nivelul scutirilor în perioada analizată a fost influenţat de actele normative în vigoare în perioada analizată. întrucât actele normative nu au precizat obligativitatea agenţilor economici de a folosi într-un anumit scop aceste sume, organele fiscale nu au avut o asemenea temă de control. Cu toate acestea din experienţa aplicării actelor normative privind eşalonările la plată pot să apreciez că mulţi agenţi economici au scăpat de datorii la bugetul consolidat al statului, evitând falimentul Chestionarul a fost transmis personal pentru un număr de 64 subiecţi, pentru 12 subiecţi s-a comunicat prin fax iar pentru 6 prin e-mail. Subiecţii au răspuns în numele entităţilor pe care le reprezintă, constituind răspunsurile oficiale. 5.3.2. Rezultatele chestionarului privind fiscalitatea Questionnaire 's results regarding the fiscality în urma prelucrării răspunsurilor din chestionar au rezultat următoarele aspecte: 1. Vârsta repondentului: □ sub 25 ani = 8 □ între 21-40 ani = 36 □ între 41-60 ani =29 □ peste 60 ani = 19 Frequency Percent Valid Percent sub 25 ani 8 8,7 8,7 peste 60 ani 19 20,7 20,7 între 41-60 ani 29 31,5 31,5 între 21 -40 ani 36 39,1 39,1 Total 92 100,0 100,0 Fig. 5.1 Vârsta repondentului Répondantage Persoanele intervievate au fost clasificate în 4 variante de răspuns, cei mai mulţi având vârsta cuprinsă între 26 şi 40 de ani - 39,1%, 31,5% având vârsta între 41 şi 60 de ani iar cei peste 60 de ani reprezintă 20,7%. 2. Profesiunea: □ inginer = 23 □ economist = 14 □ contabil = 9 □ medic veterinar =12 □ tehnician = 26 □ agricultor = 8 □ director general = 26 □ directori economici = 21 Fig 5.4 Funcţia în cadrul firmei Employee job Cele mai multe persoane care au răspuns întrebărilor au fost directori generali (28,3%), directori economici (22,8%), administratori (16,3%) şi asociaţi unici (14,1%). 5. Forma de organizare a firmei dumneavoastră □ societate comercială = 67 □ societate agricolă = 8 □ instituţie publică = 3 □ asociaţie familială = 8 □ persoană fizică autorizată = 6 Fig. 5.5 Forma de organizare a firmei Firm organizational chart Stud

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 21

    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

    „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi


    Facultatea de Zootehnie
    Specializarea Zootehnie

    PROIECT DE DIPLOMĂ
    „Influenţa fertilizării asupra producţiei
    şi structurii floristice a pajiştilor permanente
    în condiţiile de la Ezăreni-Iaşi ”

    Coordonator ştiinţific: Conf. dr. Costel SAMUIL


    Absolvent: DUDUŢĂ Daniel

    2012
    CUPRINS
    INTRODUCERE
    PARTEA I - CONSIDERAŢII GENERALE
    CAPITOLUL I - Importanţa pajiştilor permanente în asigurarea bazei furajere
    CAPITOLUL II - Rezultate experimentale obţinute în ţara şi străinătate privind
    fertilizarea pajiştilor montane
    CAPITOLUL III - Caracterizarea condiţiilor naturale ale zonei în care s-au efectuat
    studiile

    PARTEA a II-a - CONTRIBUŢII PROPRII


    CAPITOLUL IV - Studii cu privire la influenţa fertilizării organice asupra pajiştilor de
    Festuca valesiaca L.
    CAPITOLUL V - Concluzii şi recomandări
    BIBLIOGRAFIE
    Importanţa economică şi ecologică a pajiştilor permanente este
    deosebită. Astfel, pajiştile reprezintă:

    - sursă importantă de nutreţuri suculente şi fibroase pentru animalele


    domestice;
    - habitat şi sursă de hrană pentru animalele sălbatice;
    - mijloc de prevenire şi combatere a eroziunii solului;
    - mijloc de îmbunătăţire a structurii şi fertilităţii solului;
    - sursă de elemente minerale, stoc de germoplasmă, locuri de
    recreere.
    Suprafaţa ocupată cu pajişti pe continente (mii ha)
    (Vîntu V. şi colab., 2004)

    Continentul Suprafaţa Din care


    totală a Arabil % Pajişti %
    uscatului
    Europa 427.809 142.380 30.1 87.606 18.5
    C.S.I. 2.227.200 232.306 10.4 370.400 16.6
    Asia 1.746.125 351.755 20.1 324.310 18.5
    China 930.496 129.500 13.9 214.000 23.0
    America de Nord 2.140.488 271.542 12.7 346.735 16.2
    America de Sud 1.753.691 104.068 5.9 441.834 25.2
    Africa 2.964.613 209.375 7.1 800.437 27.0
    Australia-Oceania 842.906 47.124 5.6 469.761 55.7
    Total 13.078.328 1.488.050 11.3 3.055.083 23.3
    Răspândirea pajiştilor pe glob
    (World Resources Institute, 2001)
    Pajişti permanente 4842 mii ha din care 3313 mii ha păşuni şi 1528 mii ha fâneţe.

    Suprafaţa agricolă, după modul de folosinţă, în anul 2009


    (Anuarul statistic, 2010)
    Festuca valesiaca L. (păiuş stepic)
    Răspândirea şi importanţa pajiştilor de Festuca valesiaca L.

    Pajiştile de Festuca valesiaca L. sunt răspândite în zona de stepă din sud-estul ţării
    şi în zona de silvostepă din nord-estul Moldovei, dar de întâlnesc şi în zona nemorală sau în
    etajul nemoral (subetajul pădurilor de gorun) pe versanţi cu pante mari, până la altitudinea
    de 600-800 m. Din punct de vedere floristic, pajiştile de Festuca valesiaca sunt formate din
    specii xerofile şi mezoxerofile, care asigură o acoperire de 70-90%, din care speciei
    dominante (Festuca valesiaca) îi revin 35-50%.
    Gramineele au o acoperire generală de 40-60%, crescând pe lângă specia
    dominantă, Festuca pseudovina, Agropyron pectiniforme, Stipa pennata, Poa pratensis, P.
    bulbosa, Bromus inermis, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Koeleria cristata;
    leguminoasele au o participare de 4-5% în compoziţia floristică, mai întâlnite fiind
    Medicago lupulina, M. falcata, Astragalus onobrychis, Lotus corniculatus, Onobrychis
    viciifolia, Trifolium arvense, T. repens; speciile diverse au o acoperire de 10-15%, frecvente
    fiind Achillea setacea, Taraxacum officinale, Cichorium intybus, Galium verum, Plantago
    media, Achillea millefolium, Daucus carota, Carduus nutans, Eryngium campestre etc..
    Sunt pajişti slab productive, obţinându-se 3-5 t/ha masă verde şi se flosesc mai
    mult prin păşunat.
    MATERIAL ŞI METODĂ
    Scopul cercetărilor: Scopul studiului a fost analiza efectului fertilizării
    organice şi minerale asupra productivităţii şi biodiversităţii unei pajişti
    permanente de Festuca valesiaca L.
    Experienţa care face obiectul studiului, a fost organizată pe o pajişte de
    Festuca valesiaca din cadrul Fermei Ezăreni.
    Cercetarea a avut următoarele obiective:
    - stabilirea influenţei fertilizării cu îngrăşăminte organice şi minerale asupra
    gradului de participare al speciilor în structura covorului vegetal al pajiştii de
    Festuca valesiaca;
    - stabilirea influenţei fertilizării cu îngrăşăminte organice şi minerale asupra
    producţiei pajiştii de Festuca valesiaca;
    -stabilirea eficienţei economice la pajiştea de Festuca valesiaca, sub efectul
    fertilizării cu îngrăşăminte organice şi minerale.
    Variantele de fertilizare studiate au fost:
    v1 - Martor nefertilizat;
    v2 - 10 t/ha gunoi grajd aplicat anual;
    v3 - 30 t/ha gunoi grajd aplicat la 3 ani;
    v4 - 10 t/ha gunoi grajd aplicat anual + N150;
    v5 - 30 t/ha gunoi grajd aplicat la 3 ani + N150.
    Material şi metodă

    Schiţa experienţei

    Dozele de gunoi (t/ha) aplicate în ultimii 3 ani,


    pe fiecare din cele 5 variante studiate
    Varianta de experimentare 2009 2010 2011
    v1 - Martor nefertilizat - - -
    v2 - 10 t/ha gunoi grajd aplicat anual 10 t/ha 10 t/ha 10 t/ha
    v3 - 30 t/ha gunoi grajd aplicat la 3 ani 30 t/ha - -
    v4 - 10 t/ha gunoi grajd aplicat anual + N150 10 t/ha + N150 10 t/ha + N150 10 t/ha + N150
    v5 - 30 t/ha gunoi grajd aplicat la 3 ani + N150 30 t/ha + N150 N150 N150
    Material şi metodă

    Producţia a fost determinată prin cântărirea producţiei


    obţinute pe suprafaţa recoltabilă de 12 m2 şi apoi raportată
    la hectar. Substanţa uscată a fost determinată prin uscarea
    la etuvă la 103ºC timp de 3 ore.

    Aprecierea abundenţei s-a făcut global, împreună cu


    dominanţa, după scara Braun-Blanquet (1951); speciile
    dominante s-au apreciat şi în procente, după o scară
    echivalentă cu indiciile scării Braun-Blanquet.

    Rezultatele au fost interpretate statistic prin analiza


    varianţei şi calculul diferenţelor limită.
    Condiţiile climatice din timpul experimentării
    REZULTATE ŞI DISCUŢII

    Producţia de S.U. în perioada 2010-2011

    Productia s.u. t/ha %/


    Varianta de experimentare
    2010 2011 Media martor
    v1 - Martor nefertilizat 2,60Mt 3,52 Mt 3,06 Mt Mt
    v2 - 10 t/ha gunoi grajd aplicat anual 3,96* 5,19* 4,57* 149
    v3 - 30 t/ha gunoi grajd aplicat la 3 ani 3,70 5,05* 4,37* 143
    v4 - 10 t/ha gunoi grajd aplicat anual + N150 4,92** 5,45** 5,18** 169
    v5 - 30 t/ha gunoi grajd aplicat la 3 ani + N150 3,86* 5,20* 4,53* 148
    5% 1,24 1,18 1,13
    DL 1% 1,80 1,71 1,64
    0,1% 1,69 2,57 2,46
    Rezultate şi discuţii

    Influenţa fertilizării organice asupra structurii covorului vegetal


    Rezultate şi discuţii

    Influenţa fertilizării organice asupra gradului de acoperire


    al principalelor specii din pajiştea de Festuca valesiaca L.
    Rezultate şi discuţii

    Influenţa fertilizării organice asupra gradului de acoperire


    al principalelor specii din pajiştea de Festuca valesiaca L.
    Rezultate şi discuţii

    Influenţa fertilizării organice asupra gradului de acoperire


    al principalelor specii din pajiştea de Festuca valesiaca L.
    Rezultate şi discuţii

    Influenţa fertilizării organice asupra numărului de specii


    din pajiştea de Festuca valesiaca L.
    Rezultate şi discuţii

    Influenţa fertilizării asupra eficienţei economice la pajiştea permanentă

    Prod. Ch. Costul de Preţul de Venit Rata


    Varianta de fertilizare medie totale prod. vânzare net rent.
    kg/ha lei/ha lei/kg lei/kg SU lei/ha %
    v1 - Martor nefertilizat 3060 120 0,04 0,3 918 765
    v2 - 10 t/ha gunoi grajd annual 4570 480 0,11 0,3 1371 286
    v3 - 30 t/ha gunoi grajd la 2 ani 4370 480 0,11 0,3 1311 273
    v4 - 10 t/ha gunoi grajd annual + N150 5180 880 0,17 0,3 1554 177
    v5 - 30 t/ha gunoi grajd la 2 ani+ N150 4530 880 0,19 0,3 1359 154
    CONCLUZII
    Producţiile obţinute în anul 2010 au fost cuprinse între 2,60-4,92 t/ha s.u., cea mai
    mare producţie, de 4,92 t/ha s.u., s-a realizat la varianta fertilizată cu 10 t/ha gunoi aplicat
    anual + N150, urmată de fertilizarea cu 10 t/ha gunoi aplicat anual, cu 3,96 t/ha s.u..În anul
    2010, producţiile realizate au fost cuprinse între 3,52 t/ha la martor şi 5,45 t/ha în varianta
    fertilizată cu 30 t/ha gunoi bovine la 3 ani + N150, aceasta fiind şi valoarea cea mai mare
    obţinută.
    Din rezultatele obţinute se observă că specia dominantă este Festuca valesiaca, cu
    cel mai mare procent de participare în varianta nefertilizată (39%), scăzând apoi ca
    procent de participare în structura covorului vegetal la 5-6%, funcţie de varianta de
    fertilizare; fertilizarea cu o cantitate mai mare de gunoi (30 t/ha la doi ani), reduce cel mai
    mult participarea acestei specii, în cadrul covorului vegetal.
    Dintre leguminoase, o bună participare o au speciile Lotus corniculatus (3-8%),
    Trifolium pratense (2-8) şi Medicago falcata (3-8%).
    Numărul de specii din structura covorului vegetal a fost influenţat pozitiv de
    fiecare dintre variantele de fertilizare. Totuşi, la fertilizarea organică, la aplicarea anuală s-
    a înregistartat cel mai mare număr de specii noi
    Pe pajiştile de Festuca valesiaca L., din zona studiată, se recomandă folosirea
    dozelor moderate de gunoi de grajd (10 t/ha), aplicate anual, în vederea îmbunătăţirii
    semificative a productivităţii acestor pajişti, dar şi a conservării biodiversităţii.
    Folosirea îngrăţămintelor chimice pe bază de azot duce la o creştere a
    producţivităţii pajiştilor de Festuca valesiaca L. dar, totodată creşte efortul financiar depus
    şi este afectată negativ structura covorului vegetal.

    S-ar putea să vă placă și