Sunteți pe pagina 1din 32

Titlul proiectului : „Smart Management”

Nr. de identificare al contractului : POCU/227/3/8/118280


Beneficiar Libro Events S.R.L.

Manager de inovare
TEMA

Asigurarea continuităţii
procesului de inovare
Îmbunătăţirea continuă:
este un principiu al managementului
moderncare se referă la eforturile
sistematice pentru ca activitatea să fie din
zi în zi maibună. Asociată inovării,
îmbunătăţirea continuă presupune ca
mecanismul PDCAsă se aplice atât la
nivelul fiecărui proiect, cât şi la întreg
sistemul de inovare
Mecanism PDCA

Plan (planifica): presupune identificarea si analiza problemei,


precum si stabilirea obiectivelor;
Do (dezvolta): implica dezvoltarea si testarea solutiei
potentiale, precum si colectarea informatiilor necesare in
urmatoarele etape;
Check (verifica): presupune masurarea si testarea eficientei
solutiei, precum si identificarea optiunilor de imbunatatire;
Act (actioneaza): implica implementarea solutiei
imbunatatite, care devine noul standard
Principiilor de bază ale
managementului inovării
Drucker (1993), inovarea sistematică presupune:
analiza surselor de inovare având în vedere valorificarea
oportunităţilor; orientarea spre clienţi/ determinarea
nevoilor şi aşteptărilor acestora; inovarea trebuiesă fie
simplă şi concentrată; inovaţiile eficace sunt mici la
început inovarea ţinteşte spre supremaţie.
Esenţiale pentru succesul inovării
următoarele reguli:
exercitarea unui puternic leadership; integrarea
inovării în mentalitatea de afaceri a companiei;alinierea
volumului şi tipurilor de inovare la strategia generală
aorganizaţiei; gestionarea tensiunilor naturale dintre
creativitate şi realizarea valorii; neutralizarea
anticorpilor/ rezistenţei la schimbare;
recunoaşterea că unitatea de bază a
inovării este o reţea care include;
oameni şi cunoştinţe atât din organizaţie
cât şi din afara ei;
Crearea unor sisteme adecvate de
măsurare şi recompensare a inovării.
Steiber (2014) următoarele şase
principii ale managementului
pentru inovare continuă
 capabilităţi dinamice (în sensul de
conducere bazată pe strategie);
schimbarea continuă a organizaţiei
(atitudine proactivă);
focalizarea pe oameni;
organizare bivalentă (cu structuri pentru
activitatea curentă, respectiv structuri
pentru inovare);
organizaţie deschisă, în relaţii cu mediul
înconjurător;
abordarea ca sistem
Aplicarea principiilor de bază ale
managementului modern este esenţială
pentru succesul în afaceri, îmbunătăţirea
performanţelor organizaţiei şi atingerea
excelenţei
concluzii:

- Realizarea inovării în cadrul organizaţiilor nu


este accidentală, inovarea este un proces care
poate fi condus.
-Managementul inovării reprezintă abordarea
modernă a inovării, princare se asigură
realizarea unor fluxuri de inovare continue.
- Realizarea managementului inovării
presupune procese, structuri, resurseşi
metode specifice, care definesc sistemul
de management al inovării.
-Managementul inovării presupune ca
organizaţia să reia mereu următorul ciclu
de acţiuni (mecanismul PDCA):
- să stabilească direcţia în care trebuie să
meargă, adică să traseze ostrategie clară;
- să implementeze structuri adecvate,
procese şi proceduri pentru cercetare-
dezvoltare-inovare;
-să ducă la îndeplinire strategia stabilită,
prin iniţierea proiectelor deschimbare şi
asigurarea resurselor necesare pentru
inovare;
- să monitorizeze activităţile, să măsoare şi
să îmbunătăţeascăcontinuu performanţele
din inovare.
- Inovarea este despre viitorul firmei; strategia
este instrumentul demanagement prin care se
realizează ghidarea firmei, obiectivele
şimijloacele generale de dezvoltare.
-Elaborarea strategiei de inovare este un
proces complex, mai puţinformalizat. Punctul
de plecare îl constituie strategia generală
aorganizaţiei.
-Metodologia de elaborare a strategiei de
inovare presupune: stabilireaobiectivelor, a
ariilor de focalizare a eforturilor de cercetare-
dezvoltareinovareşi a portofoliului de
proiecte.
- Metodele şi instrumentele utilizate la
elaborarea strategiei de inovareinclud: analiza
SWOT, roadmap, softuri pentru
managementulportofoliului de proiecte etc.
Utilizarea
- tehnicilor managementului
proiectelor ocupă un loc importantîn
abordarea modernă a proiectelor de inovare,
asigurând creştereacalităţii soluţiilor,
optimizarea folosirii resurselor şi reducerea
riscurilor.
-Finanţarea inovării se face atât din surse
proprii, cât şi din surse atrase(credite, fonduri
naţionale şi europene, fonduri de risc şi
businessangels).
-Alegerea surselor de finanţare a
proiectelor de schimbare este o decizie
strategică a firmei.
-Accentul pe susţinerea efortului de
inovare al organizaţiilor de către stat,prin
structuri şi mecanisme specifice, se
înscrie printre caracteristicileeconomiei
moderne.
Valorificarea rezultatelor din inovare

În orice organizaţie există produse,


materiale, procese şi know-how care
potgenera avantaje competitive prin
protecţia conferită de brevete, prin
recunoaşterea extinsă a brandului sau
prin reguli şi proceduri interne
Exploatarea corespunzătoare a acestor
drepturi reprezintă o secvenţă
importantă a oricărui proces de inovare,
prin care se asigură valorificarea
rezultatelor din cercetare dezvoltare prin
introducerea pe piaţă
Valorificarea proprietăţii intelectuale poate genera
avantaje economice şi sociale importante pentru cei
care le-au creat şi pentru societate
.
Comercializarea brevetelor şia altor elemente de
proprietate intelectuală pe care o organizaţie le deţine
are, pe lângă efectele economice directe, alte avantaje
strategice: pătrunderea pe o nouă piaţă, introducerea
unor standarde care întăresc poziţia firmei pe piaţă,
dezvoltarea relaţiilor cu partenerii şi reputaţiei firmei
etc.
Valorificarea în exterior a proprietăţii
intelectuale se poate face pe diversecăi: poate
implica acorduri de licenţiere, parteneriate
pentru introducerea pe piaţăa unor tehnologii
noi sau înfiinţarea unor întreprinderi mixte
(joint-venture)
Contractul de licenţă
este un acord prin care titularul unui drept
deproprietate industrială (licenţiarul) transmite
unei terţe persoane (licenţiatul) dreptul său
exclusiv de exploatare, contra unei prestaţii
echivalente şi în anumite condiţii.
Prin licenţiere nu se înstrăinează dreptul de
proprietate, ci doar dreptul folosirii lui,
licenţiarul păstrându-şi dreptulde a exploata şi
de a urmări folosirea ilegală a elementelor de
proprietate care fac obiectul contractului.
Organizaţiile de tip “join venture”
(în traducere, asociere la risc)
Sunt create prin asocierea a două sau mai
multe organizaţii. Acestea pot fi considerate
un mijloc convenabil de exploatare a
proprietăţii intelectuale,cu investiţii reduse
Denumirea de “spin-off ” este asociată
companiilor create pentruexploatarea
rezultatelor din cercetare ale unei
universităţi sau institut de cercetare.
Procesele de inovare reprezintă
componentele sistemelor de management al
inovării care determină în mod direct
rezultatele din inovare.
Materializările proceselor de inovare sunt diverse,
în funcţie de forma şi obiectivele inovării.
Activităţile de pe acest lanţ pot fi divizate după
obiectivul lor în trei domenii interdependente:
concepţie, dezvoltare şi implementare
Standardul CEN/TS 16555-1 evidenţiază ca procese
distincte al cicluluide inovare, protecţia şi valorificarea
proprietăţii intelectuale.
-Eficienţa procesului de inovare, exprimată în termeni
de calitate, duratăşi costuri, a crescut considerabil în
ultimele decenii, în special prinfolosirea calculatorului
şi a tehnicilor specifice managementuluiproiectelor.
Realizarea proceselor de inovare presupune legătura
cu alte organizaţii,materializată prin procese de
transfer de tehnologie.
-Sintagma “transfer de tehnologie” defineşte fluxul
de cunoştinţe întrediverse organizaţii.
- Transferul de tehnologii se referă, în principal, la
rezultatele activităţii decreaţie, care reprezintă
elemente de proprietate intelectuală.
-Protecţia proprietăţii intelectuale este de
competenţa unor organeguvernamentale de
specialitate şi are la bază legi specifice cu
caracternaţional, armonizate cu legile
europene şi internaţionale.
-Alegerea modului de protecţie a proprietăţii
intelectuale este o deciziestrategică
importantă a oricărei firme, subordonată
valorificării cât maibune a rezultatelor din
creaţia proprie şi evitării contrafacerilor.
-Contrafacerea este un delict care constă în
folosirea ilegală a elementelorce fac obiectul
drepturilor de proprietate intelectuală.
-Exploatarea inteligentă a drepturilor de
proprietate industrială poateconstitui un
important factor de succes pentru orice
organizaţie, inclusivpentru IMM-uri.