TEHNICI DE MASURARE SI

CONTROL DIMENSIONAL

Capitolul III Toleranţe şi ajustaje

3.1. Dimensiuni
3.2. Toleranţe
3.3. Abateri

2011/2012 1/16
 Dimensiuni
În procesul de fabricaţie putem vorbi de mai multe
tipuri de dimensiuni:
 dimensiuni de funcţionare – care au rol important în
funcţionarea ansamblului din care piesa face parte.
dimensiuni de asamblare – necesare asamblării a două
sau mai multor piese care trebuie să funcţioneze
cuplate. dimensiuni auxiliare (intermediare) de execuţie
– necesare pentru fiecare operaţie intermediară a
piesei finite, dar care nu au nici o importanţă din
momentul în care piesa intră în exploatare;
 dimensiuni libere – care nu influenţează funcţionarea
piesei şi nici a ansamblului din care face parte.

2011/2012 2/16
 Standardul internaţional ISO 286-1 furnizează
mai multe definiţii si reguli generale privind
dimensiunile. Acest standard defineşte
dimensiunea ca fiind:
"Un număr ce exprimă, cu ajutorul unei
unităţi adoptate, valoarea numerică a
unei dimensiuni liniare”

2011/2012 3/16
 Conceptul de dimensiune după ISO/WD
14405.

DIMENSIUNE

Dimensiune Dimensiune de Dimensiune Dimensiune

locală calcul statistică globală

Dimensiune Dimensiune Dimensiune Dimensiune de Aria Dimensiunea Dimensiunea

locală locală de calcul a calcul a secţiunii maximă minimă
definită de definită de o ariei circumferinţei medii înscrisă circumscrisă
două puncte sferă cilindrice cilindrice

Dimensiune Dimensiune Dimensiune

minimă maximă medie

2011/2012 4/16
 Dimensiunile pieselor determinate fie prin
calcule de rezistenţă, fie din date
experimentale, fie din considerente de ordin
constructiv, sunt denumite dimensiuni nominale
şi sunt notate cu N.
Dimensiunile executate diferă de cele
nominale, acestea putând fi cunoscute prin
măsurarea piesei. Aceste dimensiuni se numesc
dimensiuni efective şi se notează cu E.

2011/2012 5/16
 Dimensiunea efectivă descrie mărimea unei
caracteristici geometrice obţinute prin măsurare.

Analizând dimensiunile şi mărimile pe desene, se

pot imagina patru grupuri de dimensiuni şi mărimi
liniare:
– Dimensiuni exterioare
– Dimensiuni interioare
– Trepte (degajări)
– Distanţe

2011/2012 6/16
 Diferenţa algebrică dintre dimensiunea efectivă
E a unei piese şi dimensiunea nominală N se numeşte
abatere efectivă şi se notează cu A:
A = E - N
Datorită faptului că execuţia unei dimensiuni la
valoarea ei nominală este imposibilă se impune
necesitatea acceptării pentru piesele executate, a
abaterilor,a diferenţelor faţă de valoarea
nominală.Se impune stabilirea unor dimensiuni limită,
a unei dimensiuni maxime şi a uneia minime, între
care trebuie să se încadreze valoarea efectivă a
dimensiunii respective. Dacă una dintre cele două
limite este depăşită, piesa respectivă se consideră
neutilizabilă, rebutată.
2011/2012 7/16
 Condiţia impusă unei piese pentru a fi declarată utilizabilă
este, deci, ca dimensiunile ei efective E să se găsească între
limitele anterior stabilite: dimensiunea minimă, Dmin (dmin) şi
dimensiunea maximă Dmax (dmax).
Prin convenţie, pentru notarea specificaţiilor legate de
alezaje, se folosesc majuscule, iar pentru arbori litere mici.
Deci:
Dmin = diametrul minim al alezajului;
Dmax = diametrul maxim al alezajului;
dmin = diametrul minim al arborelui;
dmax = diametrul maxim al arborelui.
Astfel condiţia menţionată mai sus se poate scrie:
Dmax > E > Dmin
2011/2012 dmax > e > dmin 8/16
 3.2. Toleranţe

Diferenţa dintre dimensiunea maximă şi

dimensiunea minimă a unei dimensiuni se numeşte
toleranţă si se notează cu TD pentru alezaje şi Td
pentru arbori:
TD = Dmax – Dmin în cazul alezajelor
Td = dmax – dmin în cazul arborilor

Având în vedere că valoarea Dmax (dmax) este

întotdeauna mai mare decât valoarea Dmin (dmin),
rezultă că toleranţa alezajului, TD, respectiv a
arborelui, Td, va fi un număr pozitiv.
2011/2012
TD (Td) > 0 9/16
Dimensiuni limită şi abateri pentru arbori şi alezaje

2011/2012 10/16
 Deoarece o toleranţă mai mare reprezintă o prelucrare mai puţin
precisă a dimensiunii respective, mai simplă, rezultă că preţul de
cost al prelucrării va fi mai scăzut decât în cazul unei dimensiuni
tolerate mai strâns. Micşorarea toleranţei unei dimensiuni duce la
aplicarea unor procedee de prelucrare mai precise, la utilizarea unor
mijloace de măsurare mai precise (deci mai scumpe), la adoptarea
unor condiţii restrictive care să ducă la obţinerea dimensiunii între
cele două limite Dmax (dmax) respectiv Dmin (dmin).
Toate aceste măsuri şi restricţii îngreunează procesul de
prelucrare, măresc timpul de execuţie ducând la scumpirea piesei
respective. Acestea sunt motivele pentru care proiectantul este
obligat să aleagă toleranţele maxime admise care asigură realizarea
rolului funcţional al piesei proiectate.
2011/2012 11/16
 3.3 Abateri
Abaterea superioară, ES (es), reprezintă
diferenţa algebrică dintre dimensiunea maximă şi
dimensiunea nominală.
ES = Dmax – N
es = dmax - N
Abaterea inferioară, EI (ei), reprezintă
diferenţa algebrică dintre dimensiunea minimă şi
dimensiunea nominală
EI = Dmin – N
ei = dmin - N

2011/2012 12/16
Reprezentarea grafică a toleranţele arborilor şi alezajelor

2011/2012 13/16
 Aşa cum se poate observa din figura, abaterile, spre
deosebire de toleranţe, pot avea şi valori negative (sub
linia zero).
Considerând relaţiile de mai sus, se pot exprima
toleranţele în funcţie de abateri astfel:
Ta = Dmax - Dmin = ES – EI
Ta = dmax – dmin = es –ei

După cum se observă în figura, zona cuprinsă

între liniile corespunzătoare dimensiunii maxime şi
minime este aşezată asimetric pe circumferinţa
alezajului respectiv arborelui, aceasta numindu-se câmp
de toleranţă.

2011/2012 14/16
 Exemplu.

Un disc de frânare se montează pe un arbore al cărui

diametru are dimensiunea nominală N = 20 mm. Pentru o montare
uşoară şi o funcţionare corectă diametrul alezajului discului de
frânare va trebui să aibă valori cuprinse între Dmin = 19,980 mm şi
Dmax = 20,010 mm. Se cere să se calculeze toate datele ce se vor
nota pe desenul de execuţie al discului de frânare referitoare la
alezajul acestuia.

Ø20
N

Arbore

Disc de frânare
2011/2012 15/16
 Rezolvare
Toleranţa alezajului este:
TD = Dmax – Dmin = 20,01 – 19,98 = 0,03 mm
TD = 0,03 = 30 µm
Abaterea superioară este:
ES = Dmax – N = 20,01 – 20 = 0,01 mm
ES = 0,01 = 10 µm
Abaterea inferioară este:
EI = Dmin – N = 19,98 – 20 = - 0,02 mm
EI = - 0,02 = - 20 µm
Cu valorile ES şi EI se poate calcula toleranţa TD utilizând
formula:
TD = ES –EI = 0,01 – (- 0,02) = 0,03 mm
TD = 30 µm
Astfel, dimensiunea tolerată a alezajului discului de frânare
va putea fi exprimată sub forma următoare:

2011/2012 16/16