UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA 2 CHIRURGIE

BOALA STOMACULUI
OPERAT (BSO)
Şeful catedrei:
d.h.ş.m.,
prof. Univ., Om Emerit
V. Hotineanu
Executor:
Asistent univ.
D. Gorea
 NOŢIUNE
 Boala stomacului operat, altfel suferinţele
stomacului operat, este un concept asociativ
care cuprinde un şir de stări patologice, ce
survin în perioada postoperatorie tardivă după
operaţiile aplicate stomacului cu ţel de a
întrerupe lanţul patogenic de ulcerogeneză.

În acest concept nu sunt incluse complicaţiile precoce

postoperatorii şi stările patologice care pot surveni după
intervenţii non-patogenice aplicate zonei
gastroduodenale (suturarea ulcerului,
gastroenteroanastomoza).
 ISTORIC
 Încă la începutul sec. XX apar lucrări cu
descrieri separate ale sindroamelor
stomacului operat
 Reunirea sindroamelor le face
E. L. Berezov, 1955, numind-o boala
stomacului operat.
 MOTIVAŢIE
 Ulcerele gastrice şi duodenale au o morbiditate
generală semnificativă, afectând până la 10 % din
populaţie.
 Tratamentul medical şi cura socio-balneară
asigurau efect pozitiv la 70 % din pacienţi, 30 %
din pacienţi erau supuşi tratamentului chirurgical.
 Medicaţia contemporană cu H2 blocatori,
inhibitori ai pompei protonice şi terapia de
eradicare a redus numărul operaţilor la 3 – 10 %
 În urma intervenţiilor 10 – 25 % din ulceroşii
operaţimarchează stări patologice mai severe
celor preoperatorii.
 MOTIVAŢIE
 În condiţiile aplicării mai rare a intervenţiilor pentru ulcere
gastrice şi duodenale, alegerea momentului şi tipului de
operaţie, tehnicii impecabile, cât şi a cunoştinţelor privind
complicaţiile posibile postoperatorii, devine un imperativ al
pedagociei medicale chirurgicale.
 BSO duce la scăderea sau pierderea totală a capacităţii de
muncă, sau chiar poate exercita pericol pentru viaţă.
 Datorită faptului că rămân încă multe pete albe în
conceperea ulceregenezei, profilaxiei BSO şi tratamentului
adecvat fiecare chirurg este obligat să fie bine informat de
această patologie.
 Profilul acestor pacienţi este chirurgical, astfel toate
celelalte categorii de medici sânt obligaţi să îndrepte
suspecţii de BSO la chirurg.
 SCOPUL
 De iniţiat studentul în probleme de teorie şi practică,
inclusiv:
 Anatomie, fiziologie
 Aspectele etiopatogenice ale formelor BSO, în
dependenţă de tipul intervenţiei aplicate primar.
 metode de investigaţii, diagnostic, tratament
 Lucrul cu pacientul – culegerea acuzelor, anamnezei,
datelor obiective, formarea diagnosticului preyumptiv,
placului de investigaţii, interpretarea datelor
investigaţiilor efectuate, diagnostic clinic, formarea
programului de tratament pacientului concret.
 rezolvarea testelor la temă;
 rezolvarea problemelor de situaţie.
 SARCINILE STUDENTULUI
 Pregătirea către lecţia practică:
- Studiează materialul teoretic literatura recomandată ce
cuprinde:
- Anatomie, fiziologie, etiopatogenie, clasificare, metode de
investigaţii, diagnostic, tratament
- literatura recomandată:
o V. Hotineanu “Chirurgie – curs selectiv”, CEP, Chişinău, 2002.
o M. I. Kuzin, „Afecţiuni chirurgicale”, traducere, „Lumina”, Chişinău,
1994;
o A. Spânu, “Chirurgie”, “Lumina”, 1999;
- Efectuează lucrul pe acasă dat de profesor în ziua
precedentă:
o Desenează în caiet anatomia stomacului, duodenului
o Desenează schematic semnele radiologice ale stomaculiu normal
şi în bolile stomacului operat (sindromul ansei aferente, fistula
gastrojejunocolică, dumping sindrom, sindromul stomacului mic
etc)
o Desenează schematic operaţiile Bilroth I, BilrothII, Balfour, Roux,
VT + piloroplastii, VSP.
 SARCINILE STUDENTULUI
 La lecţia practică:
- Răspunde la întrebările teoretice cuprinzînd elemente de
anatomie, fiziologie, etiopatogenie, metode de investigaţii,
diagnostic, tratament
- Examinează pacienţi cu BSO
- Formează diagnosticul prezumptiv
- Formează planul de investigaţii
- Citeşte şi apreciază rezultatele examenlor paraclinice
- Formează diagnosticul clinic
- Propune tratamentul pacientului cu specificarea conduitei
preoperatorii, procedeului operator, conduitei postooperatorii
- Participă la realizarea investigaţiilor FEGDS, Radioscopie
esofagiană
- Participă la introducerea tubului de lavaj gastric,
pansamente, completarea fişelor de indicaţii şi de observaţie
- Rezolvă teste, probleme de situaţii
 SARCINILE PROFESORULUI
 Pregătirea către lecţia practică:
- Alege 1-2-3 pacienţi cu BSO, în lipsa lor pacienţi
operaţi pentru ulcere, face cunoştinţă cu datele
clinice şi paraclinice ale lor, interveţia preconiizată
sau efectuată, evoluţia postoperatorie
- Pregăteşte materiale didactice (scheme,
radiograme, filme, sliduri, sonde etc.). Pregăteşte
aparatajul de prezentare a filmelor, slidelor.
- Împreună cu medicii endoscopişti şi radiologi
corelează timpul pentru asistenţă la manipulaţii
- Pregăteşte teste, întrebări, probleme de situaţii
- În caz de realizare a sistemului de vizionare în timp
real a operaţiilor – corelează timpul efectuării lor
 SARCINILE PROFESORULUI
 La lecţia practică:
- Efectuează controlul frecvenţei studenţilor, formei lor
- Apreciează cunoştinţele primare la temă ajutând
studentul cu scheme, alte materiale didactice
- Ghidează curaţia pacienţilor pentru efectuarea ei
calitativă şi de fiecare student în parte
- La discuţia pacienţilor înrolează toţi studenţii să-şi
expună ideile, totodată ghidează ca ideile expuse să nu se
abată de la aprecierea corectă a cazului propriu zis,
mizând atât pe lucrul individual al studentului cât şi pe
posibilitatea de a conlucra în echipă.
- Conduce grupa în cabinetele de investigaţii paraclinice
- Apreciază cunoştinţele finale prin rezolvarea problemelor
de situaţii şi a testelor
- La finele lecţiei practice va nota fiecare student, va
anunţa notele şi le va introfuce în catalogul catedrei
 FINALITĂŢI PRECONIZATE
Studentul tebuie să ştie:
 Noţiunea de ulcer. Concepţia contemporană a ulcerogenezei;
 Momentele anatomice, fiziologice şi fiziopatologice a secreţiei
gastrice, metodele de investigaţie a secreţiei gastrice şi căile
contemporane de suprimare a ei;
 Indicaţiile operatorii, tipurile de intervenţii aplicate actual în
tratamentul ulcerelor
 Analiza posibilelor cauze de apariţie a ulcerului peptic recidivant;
 Concepţia contemporană a patogenezei fiecărei suferinţe a stomacului
operat;
 Clasificaţia BSO
 Manifestările clinice în fiecare caz aparte;
 Metodele de diagnostic;
 Tratamentul: conservator,
 Indicaţiile la reintervenţii, tipurile de reintervenţii;
 Pronosticul maladiei;
 Validarea capacităţii de muncă.
 FINALITĂŢI PRECONIZATE
Studentul tebuie să posede:
 Culegerea acuzelor apreciind caracteristicele lor în dependenţă
de alimentare, efort fizic sau psihic etc.
 Culegerea anamnezei până şi după operaţie
 Examenul obiectiv a pacienţilor
 Formarea diagnosticului prezumptiv
 Formarea planului de investigaţii paraclinice
 Citirea şi interpretarea clinică a rezultatelor examenelor de
laborator şi paraclinice
 Formarea diagnosticului clinic cu caracteristica detaliată a BSO
(sindrom, gradul, stadiul, asocierea mai multor suferinţe)
 Formarea programului de tratament (conservator – chirurgical
– postoperator)
 Asistenţa la FEGDS, introducerea sondei în stomac,
 Asistenţa în efectuarea probei cu glucoză, pH-metrie
 Aaprecierea stării plagii, eliminările pe tuburile de drenaj,
 Completarea fişei de indicaţii
 PROGRAM
 Anatomia, histologia şi fiziologia stomacului şi duodenului.
Fazele secreţiei gastrice. Metode de examinare şi
importanţa lor în stabilirea indicilor şi tipurilor de
intervenţii chirurgicale.
 BSO şi sindromul postvagotomie. Noţiune. Clasificare.
Concepţii contemporane a patogeniei sindromului
postvagotomie şi BSO. Complicaţii precoce şi tardive.
 Ulcerul peptic recidivant al anastomozei. Fistula
gastrocolică. Etiopatogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul
pozitiv şi diferenţial. Tratamentul chirurgical.
 Dumping sindrom. Definiţie. Clasificare. Simptomatologie.
Diagnosticul pozitiv. Tratamentul medical şi chirurgical.
 Sindromul ansei aferente. Definiţie. Clasificare.
Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul
medical şi chirurgical.
 PROGRAM
 Gastritele şi esofagitele postoperatorii de reflux.
Stenozele gurii de anastomoză. Definiţie. Clasificare.
Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul
medical şi chirurgical.
 Tulburările bilio-hepato-pancreatice. Sindroamele
dismetabolice şi de denutriţie. Neoplasmul primitiv al
bontului gastric restant.
 Sindromul postvagotomie funcţinal: reflux
gastroesofagian, reflux gastrită biliară, atonia
gastrică, astenia agastrală. Etiopatogenie.
Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul
medical şi chirurgical.
 Sindromul postvagotomie organic: ulcerul recidivant,
disfagia tardivă, litiaza biliară, diareea. Etiopatogenie.
Simptomatologie. Diagnosticul pozitiv. Tratamentul
medical şi chirurgical.
 Etapa I
8.00 – 8.30 – în sala de studii

 aprecierea cunoştinţelor fundamentale ale

studentului la tema dată conform
întrebărilor expuse mai sus, date pentru
lucrul de acasă.
ANATOMIE
Zonele de localizare a glandelor
mucoasei gastrice
Vascularizarea stomacului,
duodenului
Trunchiurile nervului Vag
 FIZIOLOGIE
 Funcţia secretorie
 Funcţia motorie (stocare, amestecare,
propulsarea himului alimentar)
 Funcţia endocrină
 Funcţia metabolică (Factor Kastle)
 Funcţia de protecţie contra invaziei
bacteriene
 Fazele secreţiei gastrice acide
Faza Iniţiator Calea Mediator în celula
parietală

Cefalică Lipoglicemia Vagală Acetilcolina,

(neuroreflec- alimentară gastrina
toric
vagală)

Gastrică Distensie Vagală şi reflexe Gastrin

(hormonală) Aminoacizi şi locale. Stimulare
peptide luminale directa a cell-G

Intestinală Distensia Hormonal Entero-oxintin

intestin subţire. Stimulare directă Gastrin
Absorbţia a cell-G
aminoacizilor
 Schema sintezei HCl
Acetylcolina Omeprazol

Gastrocepina M1 – R; M2-R –
M1 - R
Atropina Ca2+ rec. acetylcolinei
Ganglion
intramural
GR – rec. gastrinei
Acetylcolina BCC
CC H2-R – rec. histaminei
PP, H+ - pompa protonică
CC – canal Ca2+
Acetylcolina
BCC – blocatori ai canalelor
H+ Ca2+ (verapamil, nifedipin)
PP
Celulă-G

Gastrina
Celulă
parietală HCO3+
Gastrina OH-
Proglumid

Celulă
histamin
produc.
Antiacidele
Cimetidina
 Clasificarea BSO
 Afecţiuni organice:
 Ulcerul peptic recidivant;
 Ulcerul peptic al jejunului;
 Fistula gastro – jejuno – colică.
 Sindroamele postgastrorezecţionale:
 Sindromul stomacului mic;
 Dumping sindrom precoce;
 Dumping sindrom tardiv (hipoglicemic);
 Gastrita alcalină de reflux jejuno-, duodeno – gastric şi
esofagita de reflux;
 Sindromul acut al ansei aferente;
 Sindromul cronic al ansei aferente.
 Sindroamele postvagotomice:
 Disfagia;
 Gastrostaza;
 Duodenostaza;
 Diarea.
 Sindroamele malabsorbţiei intestinale.
 METODE DE EXPLORARE
A SECREŢIEI GASTRICE
 secreţia „bazală” – până la 5 mmol/h;
 secreţia stimulată – 16 – 25 mmol/h.
 Debitul HCl (mmol/h =
volum de suc gastric (ml) HCl liber (UT)
1000
• Testul Key,
• Hollander
 pH-METRIA GASTRICĂ
(Linnar 1972)

Secreţia bazală Reacţia Secreţia stimulată

< 1,5 Hiperacidă < 1,2

1,6 – 2,0 Normacidă 1,2 – 2,0

> 2,1 Hipoacidă 2,1 – 3,0

> 6,0 Anacidă 3,1 – 5,0

EXPLORAREA MOTILITĂŢII
GASTRICE ŞI DUODENALE
METODE DE EXPLORARE
FEGDS norma
 METODE DE EXPLORARE

Stenoză
GEA
GEA, ulcer
peptic
recidivant

Anastomozită eroziv-ulceroasă a GEA

Radiografia stomacului, duodenului
 Etapa II
8.30 – 9.00 în salonul bolnavilor
Examenul clinic al pacienţilor la tema
(2-3 bolnavi)
o Se va atrage atenţia la culegerea acuzelor pacienţilor,
corelarea lor cu alimentaţiafatori de stres
o Anamneza maladiei, tipul de operaţie efectuat
precedent, evoluţia în timp a semnelor clinice
o Se va atenţiona la posibilele asocieri de sindroame
(dumping sindrom, sindroame malabsorbtive etc.)
o Examenul obiectiv
 Etapa III
9.10 – 10.00 în salonul bolnavilor
 Prezentarea bolnavilor la temă (ca regulă 2 -3
bolnavi). Prezentarea pacientului este dirijată de
lector cu antrenarea în discuţie a tuturor
studenţilor, cu analiza posibilelor variante de
manifestare clinică a patologiei analizate. Etapa
se finalizează cu formularea diagnosticului
prezumtiv.
 Pe parcursul etapei studenţii vor efectua
examinări obiective (palpaţia, percuţia,
aprecierea plăgii postoperatorii, aprecierea
evacuatului din drenuri etc), iar lectorul îi va
corija şi aprecia.
 Etapa IV
10.00 – 10.45 – în sala de studii,
în cabinetul radiologic, endoscopic

 Întocmirea planului de investigaţii a

bolnavului. Argumentarea
diagnosticului clinic. Diagnosticul
diferenţiat.
 Etapele de diagnostic ale BSO
Explorarea secreţiei HCL;
pH-metria gastrică; Acuze
Titrarea HCl liber
Anamneza
FEGDS

Radioscopia stomac, Examen obiectiv

Irigoscopie

Proba cu glucoză Examen paraclinic

Teste hormonale

Teste biochimice
 Etapa V
11.00 – 11.30 - în sala de studii.
Tratamentul bolii analizate.
 Conservator;
Chirurgical;
Indicaţii pentru tratament
chirurgical;
Pregătire preoperatorie;
Anestezie;
Calea de abord
Tehnici operatorii cu demonstrarea
filmului didactic.
CAUZELE ULCERULUI PEPTIC
RECIDIVANT
Radioscopia Stomacului

Ulcer peptic
recidivant al GEA
 Rezecţie gastrică B-I
malrotaţie duodenală, duodenostază,
ulcer GDA
 Rezecţie Gastrică B-I
malrotaţie duodenală, duodenostază,
stomac rezecat incomplet, ulcer
Tratamentul chirurgical în ulcerul peptic
recidivant al:
A – gastroduodenoanastomozei;
B – rerezecţie Roux;
C – rerezecţie Balfour.
Ulcer peptic al GEA, în mucoasa antrală reziduală. Reconstrucţia GEA
B-II în GEA Roux.
Radioscopia Stomacului

Ulcer peptic
al jejunului
Tratamentul chirurgical al ulcerului peptic jejunal.
I – Reduodenizare.
II – Reduodenizare prin gastroduodenojejunoplastie.
 Etiopatogenie
Dumping - sindrom
Radioscopia Stomacului

Sindromul Dumping
 Dumping sindrom
Rezecţie gastrică B-II
Tratamentul chirurgical al
sindromului Dumping -
reduodenizare.
Tratamentul chirurgical al sindromului Dumping.
A – Gastrojejunoduodenoplastie cu segment jejunal
normoperistaltic.
B – Gastrojejunoduodenoplastie cu segment jejunal
izoperistaltic.
 Etiopatogenie
Sindromul hipoglicemic
Sindromul ansei aferente
Radioscopia Stomacului

Sindromul
ansei aferente
Fistula gastro-jejuno-colică. Rezecţie triplă
 Etiopatogenie
Gastrita alcalină de reflux a bontului
gastric
 Etapa VI
11.30 – 11.50 în sala de studii
 – generalizarea cunoştinţelor căpătate prin
rezolvarea problemelor de situaţie,
testare în scris.
 Relatarea experienţei, concepţiei şi
succeselor catedrei pe tema dată.
 Tema pentru ziua următoare.
 TESTE
1. Care din suferinţele stomacului operat se soluţionează uneori prin gastrectomie
aproape totală?
A sindromul dumping precoce
B sindromul dumping tardiv
C gastropareza postchirurgicală
D gastrita alcalina de reflux
E diarea postvagotomica
2. Mai utilă operaţie pentru fistula gastro-transverso-jejunală este:
A rezecţie dublă
B rezecţie triplă
C operaţie în doi timpi
D operaţie în trei timpi
E toate sus numite (enumerate)
3. Frecvenţa ulcerului peptic postoperator este determinată în primul rând de:
A vârsta bolnavului
B vechimea bolii
C sediul si dimensiunile ulcerului
D complicaţii ale ulcerului existente la momentul operaţiei primare
E tipul operaţiei primare
 TESTE
4. După care din intervenţiile realizate cu ocazia ulcerului duodenal, apariţia ulcerului
peptic postoperator este cel mai puţin posibilă?
A gastroenteroanastomoză
B gastrectomie parţială
C vagotomie tronculară cu drenaj
D vagotomie tronculară cu antrectomie
E vagotomie supraselectivă
5. Pentru sindromul cronic al ansei aferente cel mai caracteristic semn clinic este:
A senzaţii de greutate în epigastriu şi sub rebordul costal, greţuri, vome
B pirozis
C anorexie
D constipaţii
E tahicardie
6. Care din intervenţiile menţionate se poate complică ulterior cu gastrita alcalină de
reflux ?
A vagotomie tronculară cu piloroplastie
B gastrectomia cu gastrojejunoanastomoză
C gastrectomia cu gastroduodenoanastomoză
D gastrojejunostomiă
E oricare din procedeele citate
 TESTE
7. Cauza cea mai frecventă pentru apariţia ulcerului peptic recidivant este:
A rezecţia economă a stomacului
B vagotomia incompletă
C rămăşiţa unui sector de ţesut a canalului piloric in bontul duodenal
D gastrinoma
E hiperparatireoidizm primar
8. Daca aveţi motive sa credeţi, că geneza ulceroasă în cazul dat este determinată de
gastrinom, cu care examen paraclinic începeţi explorarea?
A ultrasonografie, computertomografie
B angiografie selectivă
C testul cu secretina
D dozarea gastrinei serice
E testele secreţiei gastrice
9. Recidiva ulcerului peptic după intervenţiile cu intenţie curativă este cel mai frecvent
determinată de:
A defecte de tehnică chirurgicală
B hiperparatireodizm
C gastrinom
D infecţie cu Heliobacter pylori
E reflux duodeno-gastral
 TESTE
10. La 5 zile după o rezecţie Bilroth-II bolnavul prezintă subicter scleroconjunctival, febră,
dureri severe permanente în epigastriu şi hipocondrul drept, greţuri şi vărsături,
tahicardie, leucocitoză şi amilazemie. Local: abdomen mobil cu respiraţia, dureros şi
rigid in epigastriu şi hipocondrul drept unde palpator se depistează o formaţiune
tumorală. Examenul radiologic pe gol evidenţiază o zonă opacă rotunjită şi o ansă
dilatată conţinând aer. Tranzitul barietat - nesemnificativ. Examenul clinic repetat
arată alterarea stării generale. La ce complicaţie va gândiţi?
A gastropareza postchirurgicală
B dehiscenţa bontului duodenal
C obsctrucţie acută a ansei aferente
D obstrucţie la nivelul anastomozei gastrojejunale
E pancreatita acuta

11. Pentru astenia agastrală sânt caracteristice următoarele semne, excluzând:

A diareea
B iritabilitate
C anemie
D vome repetate
E somnolenţa
 TESTE
12. Pentru anemia agastrală sânt caracteristice, excluzând;
A slăbiciuni generale
B ameţeli, vertijuri
C eritropenie si hipohemoglobinemie
D paliditatea tegumentelor
E creştere în pondere
13. Din maladiile stomacului operat, care necesită intervenţie chirurgicală mai frecvent,
sunt:
A dumping-sindrom
B anemia agastrală
C ulcerul peptic al anastomozei
D sindromul acut al ansei aferente
E gastrita alcalină
14. Complicaţie precoce postoperatorie după intervenţie chirurgicală la stomac este:
A sindromul hipoglicemic
B hemoragie intraabdominală
C sindromul acut al ansei aferente funcţional
D anemia postgastrorezecţională
E gastrita alcalină de reflux
 TESTE
15. Complicaţii tardive postoperatorii sunt considerate următoarele, cu excepţia:
A gradului III al dumping-sindromului
B cancerului bontului gastric
C dehiscenţei suturilor anastomozei
D ulcerului peptic al jejunului
E pancreatitei postgastrorezecţionale
16. Doar complicaţie tardivă postoperatorie poate fi:
A hemoragia gastrică postoperatorie
B anastomozita postoperatorie
C ulcerul postgastrorezecţional duodenal
D dehiscenţa bontului duodenal
E dehiscenţa suturilor gastroenteroanastomozei
17. Care patologie nu este complicaţia bolii ulceroase şi nici a bolii stomacului operat:
A insuficienţa cardiei
B gastrita de reflux
C stenoza pilorică
D toate trei complicaţii
E numai A şi B
 TESTE
18. Boala stomacului operat este:
A ulcerul peptic al jejunului
B pancreatita acută postoperatorie
C ocluzia acută a ansei eferente prin strangulaţie cu bride
D numai B şi C
E toate trei complicaţii
19. Boala stomacului operat este:
A suferinţă ce apare în perioada postoperatorie tardivă după operaţiile la stomac
curative, etiopatogenice pentru boala ulceroasă
B patologiile ce se dezvoltă numai după rezecţiile gastrice
C patologiile organice şi funcţionale postvagotomice
D maladiile ce apar în urma intervenţiilor de drenare gastrică
E maladiile ce apar în urma operaţiilor pentru boala ulceroasă
20. Sindrom postvagotomic este:
A stenoza cicatricială a gastroenteroanastomozei
B fistula internă ligaturală
C diareea postvagotomică
D gastrita atrofică
E asocierea ulcerului peptic recidivant şi dumping – sindromului
 TESTE
21. Sindrom postgastrorezecţional funcţional este:
A cancerul de bont gastric
B sindromul ansei aferente cauzat de malrotaţia duodenală
C reflux – gastrita
D stenoza piloroduodenală după suturarea ulcerului duodenal perforat
E ulcerul peptic recidivant după vagotomie selectivă proximală
22. Diagnosticul prompt al dumping-sindromului poate fi stabilit în baza:
A manifestărilor clinice ale maladiei
B anamnezei
C datelor examenului radiologic cu masă baritată a tractului digestiv
D examinării funcţiei de secreţie a HCl de către stomac
E testului cu soluţie de glucoză de 50%
23. Semnul clinic principal a ulcerului peptic recidivant este:
A pirozisul
B dureri epigastrale
C greţuri şi vome
D apetit scăzut şi pierdere ponderală
E constipaţii
 TESTE
24. Principalul în diagnosticul ulcerului peptic recidivant va fi:
A aprecierea manifestărilor clinice
B anamneza
C examenul radiologic baritat al etajului superior al tractului digestiv
D examenul endoscopic
E studierea secreţiei gastrice
25. Operaţia de elecţie în sindromul Zolinger – Ellison este:
A rezecţia totală.subtotală a bontului gastric
B rerezecţie cu vagotomie tronculară
C vagotomie tronculară
D extirpare de bont gastric indiferent de faptul înlăturări gastrinomei
E înlăturarea gastrinomei depistate
26. Metoda de elecţie în diagnosticul sindromului stomacului mic este:
A FEGDS
B biopsia stomacului
C pH-metria gastrică
D examenul radiologic baritat
E toate cele enumerate
 TESTE
27. Frecvenţa bolii bolilor stomacului operat este cuprinsă în limitele:
A 3 – 5%
B 5 – 10%
C 10 – 25%
D 25 – 50%
E 50 – 75%
28. Disfagia în urma operaţiilor pentru ulcere gastrice şi duodenale are ca cauză:
A rezecţia înaltă a stomacului
B anastomozita
C gastrita alcalină de reflux
D denervarea esofagului
E vagotomia incompletă
29. Sindromul Dumping tardiv apare după masă peste:
A 30 min
B 1 oră
C 2 – 3 ore
D 3 – 4 ore
E peste 4 ore
 TESTE
30. Irigoscopia va preciza diagnosticul:
A diareei postvagotomice
B gastritei alcaline de reflux
C fistulei gastrojejunocolice
D A şi B
E tuturor patologiilor enumerate
31. Următoarele explorări sunt utile pentru a stabili cauza ulcerului peptic recidivant:
A esofagogastroduodenoscopia
B examenul biopsic
C dozarea gastrinemiei
D dozarea calciului seric
E testele de evaluare a secreţiei gastrice
32. Tratamentul ulcerului peptic postoperator cuprinde:
A antagonişti H2
B excluderea drogurilor cu efect toxic asupra mucoasei gastroenterice
C procedee endoscopice
D preparate antibacteriene
E reintervenţii
 TESTE
33. Cauze ale ulcerului peptic recidivant sunt considerate următoarele exceptând:
A rezecţia economă a stomacului
B gastroenteroanastomoza largă
C evacuarea continue, rapidă a conţinutului gastric
D hiperplazia celulelor parietale
E reflux-gastrita
34. Enumeraţi operaţiile în urma cărora poate survine boala stomacului operat:
A suturarea ulcerului perforat
B rezecţia gastrică tip Bilroth I
C gastrojejunoanastomoza pe ansa „omega”
D vagotomia tronculară cu excizia ulcerului şi piloroplastie tip Djudd
E rezecţia gastrică cu aplicarea gastrojejunoanastomozei pe ansa „omega”
35. Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru sindromul Zollinger – Ellison:
A simptomul dominant este hipersecreţia acidului clorhidric
B se manifestă prin hipergastrinemie
C poate fi cauzat de tumoră de celule D pancreatice
D poate fi cauzat de hiperplazia celulelor G ale mucoasei antrale
E gastrinomul poate fi localizat în peretele duodenului
 TESTE
36. Hiperaparatiroidia primară se manifestă prin:
A hiperclorhidrie
B hiperacalciemie
C fosfaturie
D adenomatoză endocrină multiplă
E osteocondroză a coloanei vertebrale
37. Enumeraţi afirmaţiile ce definesc corect gastrina:
A este produsă de celule G din mucoasa antrului
B este produsă de celulele D ale aparatului insular pancreatic
C nivelul seric la om sănătos este de 50 – 200 pg
D nivelul seric la om sănătos este de 500 – 600 pg
E se apreciază prin testul de stimulare maximă Key
38. Semnele radiologice ale Dumping sindromului sânt:
A stomac cu forma de „pâlnie”
B refluxul duodeno-gastral
C pasajul grăbit pe intestinul subţire
D diaree peste 15 min de la administrarea masei baritate
E „prăbuşirea” masei baritate din stomac în jejun
 TESTE
39. Este caracteristic pentru gradul I al sindromului Dumping:
A intensificarea pulsului cu 10-15 bătăi pe min după administrarea glucidelor
B căderea TA cu 10-15 mm Hg
C ineficacitatea tratamentului conservator
D capacitate de muncă pierdută
E deficit de masă corporală 5 kg
40. Cauzele sindromului cronic al ansei aferente sânt:
A stenoza ansei aferente
B gastrostaza postoperatorie
C denervarea duodenului
D maladsorbţia intestinală
E stenoza ansei eferente
41. Sindromului acut al ansei aferente este caracteristic:
A stenoza gastroduodenoanastomozei
B prezintă pericol pentru viaţa pacientului
C apare în urma invaginatului ansei aferente
D apare în urma cudurii ansei aferente
E apare în urma denervării duodenului
 TESTE
42. Enumeraţi operaţiile utile în sindromul acut al ansei aferente:
A reduodenizare
B rerezecţie cu refacerea GEA pe ansa în „Y” a la Roux
C jejunoduodenostomie
D reversiunea segmentului jejunal
E desinvaginarea ansei aferente
43. Enumeraţi sindroamele postvagotomice:
A gastrostaza
B sindromul Dumping tardiv
C duodenostaza
D sindromul cronic al ansei aferente
E sindromul Dumping precoce
44. Enumeraţi tipurile de maladsorbţie posoperatorie:
A gastrogenă
B enterogenă
C pancreatogenă
D hepatogenă
E endocrină
 TESTE
45. Enumeraţi semnele clinice ale maladsorbţiei:
A caşexie
B anemie
C hiperhidroza tegumentelor
D hirsutism
E steatoree
46. Enumeraţi factorii favorizanţi pentru instalarea diareei postvagotomice:
A secreţie minoră de HCl
B disbacterioza
C hipergastinemia
D dereglările de motilitate intestinală
E dereglări de metabolism al acizilor graşi
47. Enumeraţi cauzele recidivelor ulceroase după vagotomie:
A secţionarea incompletă a ramurilor gastrice ale nervilor vagi
B rezecţia economă gastrică
C drenajul gastric neadecvat
D hipercalciemia
E hipergastrinemia
 TESTE
48. Enumeraţi cauzele de bază ale ulcerului peptic recidivant după rezecţia gastrică Bilroth II
A anastomozita
B rezecţia gastrică economă
C mucoasa antrală reziduală deasupra bontului duodenal
D gastrita alcalină de reflux
E maladsorbţia
49. Enumeraţi operaţiile inutile în caz de recidivă ulceroasă cauzată de mucoasă antrală
reziduală deasupra bontului duodenal:
A micşorarea dimensiunilor gastroenteroanastomozei
B reduodenizare
C rezecţia porţiunii antrale deasupra duodenului
D reduodenizare prin gastrojejunoduodenoplastie
E reconstrucţia anastomozei din Bilroth II în Bilroth I
50. Enumeraţi operaţiile utile în tratamentul sindromului Dumping:
A reversiunea segmentului jejunal
B miotomia
C miometrectomia
D vagotomia
E rerezecţie subtotală
 Teste (răspunsuri)
TEMA: „Boala stomacului operat” limba: română
Nr. TEST Răspuns cs; cc Sursa, pag.
1 C cs A 339-340; D 297
2 B cs A 331; D 288
3 E cs A 329; D 284
4 D cs A 329; D 284
5 A cs A 338; D 295
6 E cs A 336; D 294
7 A cs A 329; D 284
8 E cs A 327
9 A cs A 329; D 284
10 C cs A 338; D 297
11 D cs A 341; D 298
12 E cs A 341; D 298
13 C cs A 330; D 285
14 B cs D 300
15 C cs D 283-284;304
16 C cs A 329; D 284; 299
 Teste (răspunsuri)
17 A cs A 319;329; D 256; 283-284
18 A cs A 330; D 286; 309-310
19 A cs D 283
20 C cs A 340; D 297
21 C cs A 336; D 294
22 E cs A 333; D 291
23 B cs A 329; D 285
24 D cs A 330; D 285
25 D cs A 328
26 D cs D 297
27 C cs D 283
28 D cs D 297
29 C cs A 334; D 292
30 C cs A 330; D 288
31 ABCDE cc A 329-330; D 284-285
32 ABCDE cc A 330; D 285-286
33 BC cc A 329-330; D 284-285
34 BDE cc A 329-330; D 284-285
35 ABCDE cc A 326-327
36 ABCD cc A 326
 Teste (răspunsuri)

37 ABC cc A 328
38 ACDE cc A 333-334; D 291
39 ABE cc A 334; D 291
40 ACE cc A 337; D 296
41 BCD cc A 338; D 297
42 BC cc A 339; D 297
43 AC cc A 339-340; D 284
44 ABCDE cc A 341; D 298
45 ABE cc A 341; D 298
46 ABDE cc A 340; D 297
47 AC cc A 331
48 BC cc D 286
49 ABDE cc D 292
50 ABD cc A 335-336; D 292-294
 LITERATURA
Angelescu N., „Tratat de chirurgie”, Bucureşti, 2002;
Hotineanu V., „Chirurgie curs selectiv”, Chişinău, 2002;
Becker H. D., Caspary W. F., „Postgastrectomy and postvagotomy syndromes”,
Springer – Verlag, Berlin Heidelberg, 1980;
Bâtcă P., Oprea A., „Urgenţe chirurgicale abdominale”, Editura ARC, Chişinău, 1998;
Ravitch M. M., Steichen F. M., Werter R., „Current Practice of Surgical Stapling”,
Lea – Febiger, Philadelphia – London, 1991;
Schwartz S., Shires G., Spencer F.,
„Principles of Surgery”, Sixth Edition, New York, 1994;
Spânu A., „Chirurgie”, Chişinău, 2000;
Крылов А. А., Земляной А. Г., Михайлович В. А., Иванов А. И.,
«Неотложная гастроэнтерология», Медицина, 1988;
Панцырев Ю. М., Гримберг А. А.,
«Ваготомия при осложненных дуоденальных язвах», Москва, Медицина, 1979;
Панцырев Ю. М., «Болезнь оперированного желудка»,
Кузин М. И., «Хирургические болезни», Москва, Медицина,1995;
Шалимов А. А., Саенко В. П., «Хирургия пищеварительного тракта».