Managementul financiar

Planificarea fluxurilor de numerar (FN)/ Cash Flow

• previziunea şi monitorizarea FN sunt de importanţă

crucială pentru IMM, constituind una din cauzele majore
ale colapsului lor;

• fluctuaţiile FN sunt mai ample şi mai intens resimţite in

IMM-uri, faţă de cele dintr-o firmă mare (mai puţin
vulnerabilă);

• amplitudinea fluctuaţiilor depinde de variabile, a căror

evoluţie este uneori greu de estimat: timpul de plată
(decalat sau nu faţă de cel iniţial stabilit), sezonalitatea
vânzărilor, situaţii neprevăzute, etc.
Factori generatori de crize de lichiditate:

1. endogeni:
• managementul general şi fin. necorespunzător concretizat în
necorelări ale fluxurilor financiare de intrare şi de ieşire;
• structura sortimentală neadecvată cererii;
• supra-dimensionarea stocurilor, rezultând blocări de fonduri;

2. exogeni:
• întârzierile de plată ale clienţilor;
• întârzieri în transferurile de bani din sistemul bancar;
• plăţi neoficiale şi neincluse în contabilitate;
• impozitele şi taxele ridicate (unele plătibile înainte de încasarea
efectivă a sumelor);
 Planificarea fluxului de numerar - permite:

• cunoaşterea permanentă de către Iz a situaţiei fin.;

• estimarea încasărilor şi plăţilor, aferente perioadei următoare de timp;

• stabilirea, dacă este cazul, a destinaţiilor celor mai profitabile, pentru

excedente probabile de numerar, din următoarea perioadă de timp;

• determinarea deficitului de numerar pentru perioada următoare şi

contractarea din timp a creditelor necesare;

• evaluarea capacităţii investiţionale a firmei, în vederea modernizării

acesteia;

• dezvoltarea unei baze de date şi informaţii, care să reflecte situaţia fin. în

raporturile cu diferiţi parteneri (bănci, furnizori, etc.).
Planificarea fluxului de numerar – se face in functie de:

• disponibilul bănesc al firmei, în casă şi în bănci, la începutul

perioadei de referinţă (soldul iniţial);

• încasările în numerar estimat a fi obţinute, din activitatea de

exploatare şi din alte activităţi, în perioada de referinţă;

• plăţile ce se estimează că vor fi făcute în perioada de referinţă,

pentru mărfuri, salarii, chirii, dobânzi, taxe, impozite, etc.;

• disponibilul bănesc la sfârşitul perioadei de referinţă, respectiv

excedentul sau deficitul de numerar (sold final);

• numerarul rezultat din însumarea soldului final cu cel iniţial.

 Un mg. corespunzător al FN presupune:

• alegerea cu grijă a acelor furnizori care onorează prompt comenzile

făcute, permiţând desfăşurarea activităţii firmei cu stocuri minime;

• organizarea colectării operative a contra-valorii mărfurilor vândute,

asigurând o perioadă minimă de recuperare a creanţelor, pentru a evita
riscul crizei de lichiditate;

• accelerarea şi simplificarea operaţiilor de efectuare a plăţilor şi

încasărilor, concomitent cu proiectarea unui sistem informaţional simplu
şi eficient aferent fluxului de numerar;

• comprimarea la minim a duratei ciclului cumpărare - plată - vânzare -

încasare.

• urmarirea atenta atat a situatiei debitorilor cat şi pe cea a cheltuielilor

făcute; problemele legate de FN nu au drept cauză doar întârzierile la
plată, ci adesea şi declinul vânzărilor.
 Bilantul contabil (BC)

• exprima valoric, echilibrul dintre bunurile ec. şi

sursele lor de finanţare, la un moment dat.

• evidentiaza aceeaşi masă de active, dar privită

din două aspecte:
– sub aspectul componenţei, existenţei şi destinaţiei
activelor;
– sub aspectul drepturilor şi obligaţiilor asupra acestei
mase de active.
 Patrimoniul

în expresie valorică la un moment dat

prin echilibru dintre

bunuri economice surse de finanţare

precum şi

pierderea profitul

sau

Rezultatul activităţii
 Posturile de Activ (A)
sunt grupate în funcţie de modul de valorificare şi gradul de
lichiditate; sunt in ordine inversă lichidităţii activelor, începând
cu cele mai puţin lichide şi terminând cu mijloacele băneşti care
îmbracă forma de bani lichizi.

Elementele de activ cuprind bunurile economice sau mijloacele

de care dispune agentul ec.:
– Active imobilizate/ fixe (acele valori ec.de investiţie a căror perioadă de
utilitate şi lichiditate > 1 an); includ 3 grupe:
• imobilizări necorporale/ active intangibile (Ch:.de constit., C&D, Inv.&marci
etc.),
• imobilizări corporale/ active tangibile (terenuri şi mijloace fixe);
• imobilizări financiare/invest. fin./invest.de portofoliu (acţiuni, obligaţiuni),
creanţelor imobilizate şi altor imobilizări);
– Active circulante/ curente (per de rot.<1an) (stocuri, disponibil banesc, casa,
creante, alte active circulante şi titluri de plasament);
– Active de regularizare şi asimilate (= ch. înregistrate în avans şi cele de
repartizat asupra mai multor exerciţii fin).
 Posturile de Pasiv (P)

sunt grupate în funcţie de căile de formare a surselor de finanţare şi gradul lor

de exigibilitate.
Elementele de pasiv reprezintă sursele de fin. a bunurilor ec. sau dr.&oblig.ca
elem.patrim.cu val. (-).
• După modalitatea de finanţare, pasivul patrimonial se împarte în:
– Capitaluri proprii (capital individual sau social, rezultat curent, rezultat
reportat, prime de capital, diferenţe din reevaluare, rezerve, subvenţii pentru
investiţii şi provizioane reglementate);
– Datorii (datorii fin., credite de la bancă, împrum. din emisiunea de obligaţiuni,
datorii com., datorii fiscale, salariale şi sociale, datorii faţă de asociaţi şi creditori
diverşi);
– Provizioane (fonduri) pentru riscuri şi cheltuieli (pierderile probabile din
litigii, amenzi, penalizări, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte; cheltuielile
probabile legate de remedierea defectelor produselor şi serviciilor livrate prin
clauza de acordare a garanţiei; pierderi probabile din diferenţele nefavorabile de
curs valutar; cheltuielile cu reparaţiile capitale planificate ),
– Pasivele de regularizare şi asimilate (veniturile înregistrate în avans adică
venituri realizate în anul curent (încasarea anticipată de chirii, taxe, dobânzi etc.)
care sunt transferate asupra rezultatului anului următor).
Contul de Profit si Pierderi (CPP)/ I
= un tabel recapitulativ (centralizator) privind mărimea ch. şi venit.
clasificate în raport de diverse criterii (de regulă, natura sau
destinaţia lor).

Cheltuielile (după destinaţia lor): de exploatare; fin.;

extraordinare.
• Dupa felul res. utilizate:mat. prime, materiale şi mf.i,
lucrări şi serv. primite de la terţi, ch. cu pers., impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate, amortizări şi provizioane,
dobânzi plătite, sconturi de decontare acordate etc.).

Veniturile/V (după natura lor): de exploatare, fin.;

extraordinare.
• Dupa natura rezultatului: vânzări de produse, mf. şi
lucrări, V din prod. stocată şi nevândută, V din prod.
proprie de imobilizări, V din dobânzi şi dividende, V din
vânzarea mijl. fixe etc.).
CPP (II)

Venituri (V) de exploatare - indicatori: Vânzări de mărfuri + Prod.

vândută = Cifra de afaceri, Prod. stocată, Prod. imobilizată, care
însumate reprezintă Producţia exerciţiului; subvenţii de expl., alte V
din expl.
Ch. pentru expl. – ind.: costul mf. vândute; ch. mat. (materii prime şi
materii consumabile; combustibil, energie şi apă); impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate; cheltuieli cu personalul (salarii personal;
asigurări şi protecţie socială); alte cheltuieli de exploatare.
Rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea) din expl. se determină
prin compararea totalurilor V cu ch. din expl.

V fin. - ind: titluri şi creanţe imobilizate; titluri de plasament; diferenţe de

curs valutar; venituri din dobânzi şi comisioane; alte V fin.;
Ch. Fin. - ind: creanţe imobilizate; titluri de plasament; diferenţe de curs
valutar; dobânzi; alte ch. fin.
V şi ch. din expl.împreună cu V şi ch. fin. se iau în calcul şi pentru
stabilirea rezultatului curent al exerciţiului financiar.

V extraordinare şi ch. extraordinare conţin ch. din calamităţi naturale şi

alte evenimente extraordinare.
Asigurarea echilibrului financiar al unei IMM (I)

= determinarea resurselor fin. de care aceasta dispune şi

identificarea de noi surse până la nivelul necesarului,
stabilit astfel încât procurarea celorlalte categorii de
resurse (umane şi materiale) să fie posibilă pentru
desfăşurarea normală a activităţii.

Echilibrul economico-fin. al unei IMM este:

• o expresie a corelaţiilor dintre lichiditatea activelor şi
exigibilitatea capitalurilor care au asigurat finanţarea lor;

• constituie o premisă dar şi o consecinţă a desfăşurării

normale a activităţii întreprinderii, în conformitate cu
obiectul său de activitate.
 Asigurarea echilibrului financiar al unei IMM (II)

• Condiţii esenţiale:
• asigurarea echilibrului dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment,
pentru menţinerea solvabilităţii pe termen scurt;
• acoperirea mijloacelor de finanţare a activelor mobilizate, îndeosebi
utilizând capitaluri permanente şi nu prin datorii pe termen scurt.

FONDUL DE RULMENT = Capitaluri permanente - Active imobilizate

FONDUL DE RULMENT = Active circulante - Datorii pe termen scurt

NEVOIA DE FOND DE RULMENT= Stocuri + Creanţe - Obligaţii nefinanciare

TREZORERIA = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment

 Principalii indicatori economico-financiari
ce trebuie urmăriţi de întreprinzător
A. Indicatori de lichiditate
• Lichiditatea globală = Active circulante / Datorii curente
• Lichiditatea redusă (intermediară) = (Active circulante - Stocuri) / Datorii curente
• Lichiditatea imediată = Trezoreria / Datorii pe termen scurt
• Perioada de recuperare a creanţelor = (Debitori + Facturi neîncasate) / Cifra de afaceriX365
• Perioada de rambursare a datoriilor = (Obligaţii de plată / Cifră de afaceri)X 365
• Rata de acoperire a creditelor = (Profit net + Amortizare - Dividendele plătite) / (Ratele de capital
scadente + Dobânzile aferente)

B. Indicatori de solvabilitate
• Solvabilitatea patrimonială = Capital propriu / Total pasive
• Indicele de solvabilitate generală = Total active / Capitaluri străine

C. Indicatorii rotaţiilor şi duratelor

• Numărul de rotaţii = Fluxul de rotaţie al perioadei / Stocul mediu al perioadei
• Durata unei rotaţii (zile) = Număr de zile ale perioadei X (Stocul mediu / Fluxul de rotaţie al perioadei)
• Durata creditului acordat clienţilor (zile) = Număr de zile ale perioadei X (Clienţi + Efecte de primit) /
Vânzările perioadei
• Durata creditului acordat de furnizori (zile) = Număr de zile ale perioadei X (Furnizori + Efecte de primit) /
Cumpărările perioadei
• Durata unei rotaţii = 365 (sau altă perioadă) / Număr de rotaţii
• Rotaţia stocurilor = [Cifra de afaceri / (Total stocuri - Facturi neîncasate)] X 365
• Rotaţia activelor fixe = Vânzări nete / Active fixe
• Rotaţia activelor = Vânzări nete / Total active

D. Indicatori privind profitabilitatea

• Rata profitului