OPORTUNITATILE DE

AFACERI SI
INTREPRINZATORUL
Cei mai multi NU vad o oportunitate pentru ca e

imbracata in haine de lucru si arata a... munca!

(Thomas Edison)

Opportunity is missed by most poeple because it is dressed in overalls

and looks like work!
Oportunitatea (O) antreprenoriala :
= o situatie in care o persoana poate crea un nou cadru „mijloace-
rezultate”(m-r) pentru recombinarea resurselor, despre care
intreprinzatorul crede ca ii va aduce profit (S.Shane).

= o dorită stare viitoare, diferită de cea prezentă şi concomitent o

credinţă a unei persoane (întreprinzătorul) că este posibilă realizarea
sa cu succes. (H.Stevenson)

= necesitate şi/sau cerere potenţială de un produs sau serviciu, într-un

anumit context, care prin identificare, luare în considerare şi
satisfacere printr-un proces economic de către o persoană sau grup
de persoane, poate genera profit în viitor. (O. Nicolescu)

= o idee care se bazează pe ceea ce au nevoie sau vor clienții și sunt

dispuși să cumpere suficient de frecvent și la un preț suficient pentru
a susține afacerea.
 ETAPELE PROCESULUI ANTREPRENORIAL:

A. EXISTENTA OPORTUNITATII (O)

 determinata de: schimbari tehnologice, politice,legislative, demografice
 Factori favorizanti (Schumpeter; Kirzner)
B. DESCOPERIREA OPORTUNITATII
 procesul descoperirii: limite ale preturilor, decizii antreprenoriale
 cine descopera: acces la informatii, recunoasterea oportunitatii
C. DECIZIA DE EXPLOATARE A OPORTUNITATII
 factori individuali: psihologici, nepsihologici
 factori de mediu: industrie, mediul macro.
D. ACHIZITIONAREA RESURSELOR
 probleme: asimetria informatiilor, incertitudinea
 solutii: autofinantare, contractarea, mijloace pre si post-investitionale, legaturi sociale,
comportament, semnalizare.
E. STABILIREA STRATEGIEI ANTREPRENORIALE
 avantaje comparative: pastrarea secretului, bariere
 proces: unelte de abordare a asimetriei si incertitudinii informatiilor.
F. PROCESUL DE ORGANIZARE
- crearea organizatiei: proiectare, planificare, mod, decizii.
G. OBTINEREA PERFORMANTEI

EXISTENTA DESCOPERIREA DECIZIA DE ACHIZITIONAREA STABILIREA PROCESUL DE OBTINEREA

OPORTUNITATII OPORTUNITATII EXPLOATARE A RESURSELOR STRATEGIEI ORGANIZARE PERFORMANTEI
OPORTUNITATII ANTREPRENORIALE
 a. Paradigma oportunitatii (O) de afaceri
“Antreprenoriatul = procesul de creare sau sesizare a unei
oportunităti si urmărirea acesteia, indiferent de resursele efectiv
disponibile”. (Jeffry A. Timmons, 1994)

Două acceptiuni:
– Viziunea obiectivă oportunitatea există în mod obiectiv iar
întreprinzătorul are sensibilitatea necesară pentru a o percepe;

– Viziunea constructivistă: oportunitatea este creatia întreprinzătorului

care are abilitatea de a combina diferite elemente ale realitătii obiective
într-o manieră nouă si utilă.

• Demersul antreprenorial = un proces constând din identificare,

evaluare si exploatare a O, în care accentul cade fie pe
oportunitate (causal process), fie pe întreprinzător (effectuation
process).
b.Paradigma inovării (J.Schumpeter; P.Drucker)
• Inovatia este instrumentul specific al întreprinzătorilor, mijlocul
prin care ei exploatează schimbarea ca pe o ocazie pentru
diferite afaceri sau diferite servicii.

• Intreprinzătorul veghează asupra ocaziilor de a genera

inovatii si creează conditiile (organizare) valorificării acestora
în speranta unei recompense (valoare nouă, suplimentară).
Abordari privind oportunitatile:

- existenta oportunitatilor necesita doar accesul diferentiat la

informatia existenta (Kirzner); oamenii utilizeaza informatia pe
care o detin in scopul formarii credintelor referitoare la utilizarea
eficienta a resurselor; din cauza lipsei de acuratete in luarea
deciziei, oamenii comit erori, care pot conduce la crearea
surplusurilor sau a minusurilor; prin solutionarea problemelor create
de acestea, oamenii pot obtine resurse, le pot recombina si pot
vinde rezultatul recombinarii in speranta obtinerii profitului.

- pune accentul pe informatiile noi (Schumpeter), generate de

schimbarile din mediu (tehnologice, politice, legislative,
macroeconomice si sociale), informatii pe care intreprinzatorii le pot
utiliza pentru a identifica noi forme, mai valoroase, de combinare a
resurselor.

Practic, ambele tipuri de oportunitati sunt prezente in economie, chiar

daca au efecte diferite.
OPORTUNITATI (O) IN
VIZIUNEA LUI:

SCHUMPETER KIRZNER

Oportunitatea (O) rezulta din O rezulta din echilibru

dezechilibru
O necesita informatie noua O nu necesita informatie noua

O este foarte inovativa O este mai putin inovativa

O este rara O este comuna, frecventa

O implica proces de creatie O se limiteaza la identificare

 SURSE DE OPORTUNITAŢI (I)
 schimbările tehnologice – favorizează alocarea diferita a resurselor,
in forme potenţial mai productive (exp./Internetul); studiile au
demonstrat că industriile mai legate de evoluţia ştiinţei oferă mai
multe O.
 Schimbarile economice

 schimbările politice si legislative – fac posibila realocarea

resurselor in scopuri noi si mai eficiente, sau care să permită
redistribuirea bunăstării către noi categorii sociale; aceasta sursa de O
nu are un efect direct asupra performantei firmelor infiintate;

 efectele schimbărilor politice sunt vizibile indirect, în general, prin

creşterea nr. de firme nou create;

 gradul de reglementare (legi, regulamente etc.) potrivit, determină de

obicei o creştere a nr. de firme nou înfiinţate, dar în exces conduce la un
efect invers; uneori intervenţiile legislative constituie O deoarece
furnizează resurse (care cresc cererea) sau subventii (ce permit accesul
la resurse a unor noi categorii de consumatori); apariţia unor legi noi
creează O (exp. legislaţia privind protejarea mediului);
 SURSE DE OPORTUNITAŢI (II)
 schimbările sociale si demografice: permit transferul de informaţii (intre
oameni) privind modul în care au fost, sunt sau ar putea fi alocate resursele;
creeaza potentialul pentru economiile de scara, necesare manifestarii unor
oportunitati; genereaza cerere suplimentara.

3 categorii de forte, pot sa se manifeste ca surse de O:

 urbanizarea – faciliteaza:
 transferul de inf. (datorita densitatii mari a populatiei);
 ofera, in mai mare masura, exemple (modele) de IZ care pot fi observati si
de la care se poate invata;
 creeaza conditii pentru manifestarea economiilor de scala (populatie mare);
gradul de urbanizare este direct proportional cu nr. de firme infiintate;
(are un efect (+) asupra performantei firmelor infiintate (datorita economiilor de scara si a unui nr.
mai mare de O din care se poate alege; creste astfel probabilitatea de a alege O mai profitabile);
 dinamica populatiei – respectiv prin:
dimensiune – daca e mare, duce la economie de scara;
 crestere populatiei - printr-o cerere in crestere, ce conduce la cresterea O;
 mobilitate – prin miscare, oamenii transporta informatiile in legatura cu
afacerile de succes, dintr-un loc in altul;
 infrastructura educationala – pentru ca institutiile educative deruleaza
cercetari care genereaza noi informatii, deci noi O;
FORME IMBRACATE DE OPORTUNITAŢI

 noi produse si servicii

 noi piete (geografice)

 noi materii prime

 noi metode de productie

 noi forme de organizare

 B. DESCOPERIREA OPORTUNITATILOR (O) – Teorii

T. neoclasică (a echilibrului) – o persoana poate identifica toate

O, iar spiritul antreprenorial este consecința atributelor sale (cap.de
asumare a riscului);
T. psihologică - prezența anumitor caracteristici individuale (dorința
de realizare, asumarea de responsabilități și riscuri, abilitatea
gestionării ef. a timpului, etc.) explică orientarea sau nu către
antreprenoriat.

T. Austriacă - piața este formată din indivizi aflați în posesia unor

informații diferite, iar predispoziția și abilitatea oamenilor de a iniția o
acțiune depinde în mod preponderent de factori exogeni.

T. moderna/ actuala - startul în procesul de identificare a O de

afaceri este dat de cunoștințele și informațiile obținute prin educație și
experiența practică.

12
 ROLUL INDIVIZILOR IN DESCOPERIREA OPORTUNITATII
Procesul de descoperire a oportunitatii este unul cognitiv si este, de
regula, un act individual (care poate fi eventual, doar rafinat in
colectiv).
O persoana descopera o O, fie pentru ca are un acces mai bun la inf., fie
este capabil sa o recunoasca inaintea celorlalti (avand toti aceleasi
informatii).
 accesul la informatii este favorizat de 3 factori importanti:
 experienta de viata:
 postul detinut poate expune la informatii si cunostinte valoroase in grade diferite
 diversitatea experientelor (profesionale, de viata) – creste probabilitatea de a
descoperi O;
 cautarea de informatii – amplifica sansa de a indentifica o O;
 structura retelelor sociale – interactiunile reprezinta modalitati pretioase de
a culege inf.; prin legaturi sociale puternice, apartenenta la retele, pot creste
cantitatea si calitatea inf. receptionate, viteza cu care acestea sunt primite;

 recunoasterea oportunitatii este influentata de 2 factori:

 capacitatea de asimilare (a cunostintelor despre piata si a modului in care
poate fi servita) ajuta la identificarea mai buna a O.;
 procesele cognitive (inteligenta, creativitate, perceptie prioritara a O. si apoi
a riscului etc.).
Evaluarea oportunităţilor – criterii:

 Durata existenţei O;

 Mărimea pieţei;

 Protecţia faţă de concurenţi – patente, mărci etc.;

 Investiţia cerută;

 Gradul de risc;

 Originalitatea P/S;
Procesul de evaluare a O:

a. Informală – folosind una sau mai multe metode:

- acceptul spontan ( 10 prieteni, 20 persoane necunoscute);
- raportul 10/1 – acceptarea de către client a unui preț de 10 ori mai
mare decât costul de producție;
- testul similarității ( o piață mică nu va putea asimila 2 produse
asemănătoare);
- testul bancherului sfătuitor;
- pretestarea prototipului.

b. Formală cu ajutorul studiilor de:

– fezabilitate de marketing;
– fezabiltate tehnică;
– fezabilitatea factorului uman;
– fezabiltate financiară.
15
Tipuri de erori în evaluarea O:

 Subiectivism;
 Cercetarea superficială a pieţei;
 Neînţelegerea corespunzătoare a cerinţelor
pieţei;
 Estimări financiare, excesiv de optimiste;
 Ignorarea aspectelor legale.
 C. DECIZIA DE A EXPLOATA O. SI DIFERENTELE
INDIVIDUALE :
Evident, cu cat asteptarile IZ privind rez.demersului sau sunt mai mari cu
atat mai dispus sa exploateze o O!

Asteptarile sunt influentate de 3 cat. de factori:

 factori non-psihologici (educatie, experienta profesionala

(in cariera), varsta, pozitia sociala, costul de oportunitate);

 factorii psihologici (motivatie, autoevaluare si

autocunoastere);

 natura oportunitatii (O), a industriei (domeniului) si

mediului institutional.
FACTORII INDIVIDUALI (NON-PSIHOLOGICI) CARE INFLUENTEAZA
VALOAREA PERCEPUTA A O. ANTREPRENORIALE (I)

 Costul de oportunitate; cand costul de O. este mic sansa de a decide in

favoarea valorificarii O creste si invers; costul de O. redus se leaga, de regula,
de venituri reduse si/sau de situatia de somer.

 Statutul marital; in general, o persoana casatorita are o inclinatie sup. catre

valorif. O., chiar in conditiile unor recompense estimate mai mici, decat o
persoana necasatorita.

 Educatia – inseamna un stoc mai mare de inf. si competente, deprinderi

formate, superioare, ce favorizeaza sansele de reusita; evident, cu cat nivelul de
ed. este mai ridicat cu atat inclinatia catre valorif. O. creste; nivelul de educatie
ridicat influenteaza pozitiv si performanta firmei;
FACTORII INDIVIDUALI (NON-PSIHOLOGICI) CARE INFLUENTEAZA
VALOAREA PERCEPUTA A O. ANTREPRENORIALE (II)

 Experienta in cariera – permite dezv. cunostintelor si abilitatilor

necesare afacerii, reduce incertit. si ridica asteptarile IZ pentru
nivelul profitului;

 Varsta; se afla intr-o relatie nonlineara (curbilinie) cu disponib. de

expl. a O.; include efectul (+) al experientei (care creste odata cu
varsta) si cel (-) al costului de oportunitate si incertitudinii
recompenselor, care cresc simultan cu varsta;

 Pozitia sociala se refera la:

 statutul social; inalt amplifica disponib. de expl. a O.
 legaturile sociale; intensitatea lor este dir. proport. cu accesul
la res. si inf. (practici mg, ce este permis si ce nu, investitori
potriviti, furnizori de incredere etc), ceea ce faciliteaza expl. O.
 FACTORII PSIHOLOGICI SI DECIZIA DE EXPL. A O. (I):

a) aspecte de personalitate si motivatie:

 caracterul extravertit creste probabilitatea de expl. O.

 caracterul agreabil (prietenos, flexibil, increzator cooperant, tolerant) are

o inclinatie mai redusa catre expl. O.; IZ este, in general, o fire suspicioasa
si mai curand sceptica;

 nevoia de realizare (reusita)- intensa este corelata cu o probabilitate

ridicata de expl. a O.;

 asumarea riscului- o capacitate ridicata se coreleaza cu o disponibiltate
mai mare de exploatare a O.

 dorinta de a fi independent- mai mare, echivaleaza cu o probabilitate mai

mare de a exploata O.;
FACTORII PSIHOLOGICI SI DECIZIA DE EXPL. A O. (II):

b) Autoevaluarea
 perceptia privind controlul (locus of control), reflecta
convingerea unei persoane ca poate influenta mediul in care se afla; o
persoana care considera ca are capacitatea de a influenta mediul
(internal locus of control) va manifesta o disponibilitate superioara de
exploatare a O.;
 eficacitatea personala = abilitatea de a indeplini o anumita
sarcina; este dir.proport. cu disponib. de a expl. o O.;

c) Caracteristici cognitive includ:

 incredere ridicata in fortele proprii si in judecata personala-
favorizeaza luarea deciziilor in conditii de informatii limitate;
 reprezentativitate - reflecta vointa de a generaliza pornind de la
situatii, evenimente simple care nu sunt reprezentative;
 intuitie – sentimentul ca ceva este adevarat fara a avea suportul
informational necesar pentru a demonstra veridicitatea acestui
sentiment.

Primele doua categorii (a+b) sunt mai stabile in timp, in timp ce caracteristicile cognitive
variaza semnificativ in timp si au o puternica dimensiune situationala!
 DIFERENTE PRIVIND DOMENIILE (INDUSTRII) DE
ACTIVITATE ANTREPRENORIALA
Doua persoane cu aceleasi caracteristici individ. pot lua decizii
diferite, in functie de criteriul domeniilor de activitate
(industrie) si distributia geografica a industriilor respective.
Industria influenteaza sansele de supravietuire ale noii firme!

Exista legatura intre nivelul de expl. a O. si cele 4

dimensiuni ale cunoasterii intr-o industrie:
 intensitatea cercetarii si dezvoltarii (C&D)
 localizarea inovatiilor;
 dimensiunea entitatilor inovatoare;
 gradul de incertitudine al industriei (domeniului) - este invers
proportional cu decizia de expl. A O.
 Business Ideas-Opportunities
 Scribble - The pen features two ends — one with a nib and one with a scanner. Users
can press the scanner against any surface to capture its color, which is then translated into an
RGB value.

 Repurpose backpack – are made from 100% recycled material from old
plastic bags then attached a small solar panel to the top of each bag that’s capable of capturing
the sun’s energy while students walk to school.

 Ambulance Drones - o deliver a drone equipped with a compact

defibrillator, medication and CPR aids, as well as other essential supplies, in around
one minute after assistance is requested via a companion app. Once it lands, the
drone’s built in intercom enables paramedics to direct a member of the public in
offering aid.

http://www.springwise.com/top-10-business-ideas-opportunities-2015/
 Idei de Afaceri “Verzi”
pentru intreprinzatori setati mental “eco”,
pionieri ai schimbarii si cresterii
 Organic catering;
 Eco-friendly beauty saloon;
 Organic or recycled fashion;
 Green apps developer;
 Eco-consulting;
 Recycling pick-up;
 Up-cycled furniture;
 Bios Urn.
Idei de afaceri… ciudate:
 Pet Rock;
 Reserve a Spot in
Heaven;
 Sympathy Food
Delivery;
 A Cheese Sculpting
Business;
 The Anger Room;
 Rent a Chicken.
100 cei mai INOVATORI europeni, din Zona Centrala si de Est (13 din ROMÂNIA) 2016,
ale căror povești inspiră, sunt pline de creativitate și implicare socială :

 Andrei Dunca – fondator LiveRail: Andrei a fondat LiveRail, o platformă de monetizare a

reclamelor video online, cumpărată în 2014 de Facebook cu 500 de milioane de dolari.
 Dumitru Popescu – CEO și fondator ARCA Space Corporation: a dezvoltat ArcaBoard, o
mașină electrică zburătoare, lansată în decembrie 2015.
 Andras Lenard, Attila Bustya – co-fondatori Spider Drone Security: compania oferă
servicii de monitorizare și securitate cu ajutorul dronelor.
 Raul Popa – co-fondator și CEO TypingDNA, un start-up care dezvoltă tehnologii de
securitate cibernetică bazate pe tiparul de utilizare a tastaturii de către fiecare persoană.
 Dan Nechita – consilier al primului-ministru al României, responsabil de proiectul
IThub.gov.ro, o platformă dezvoltată, în scopul creșterii calității serviciilor publice cu ajutorul
tehnologiei
 Mihai Raneti, Claudia Dehelean, Adina Brutaru, Kacper Gogol (PL) – fondatori
Clepsisoft CyberFog –este o companie de „ethical hacking”, care ajută protecția unei
organizații prin crearea a mii de computere și servicii false, ascunzând astfel echipamentele
reale de potențiale atacuri.
 Andrei Avădănei – CEO Bit Sentinel Security, unul dintre cei mai importanți experți în
securitate cibernetică și IT din România.
 Roxana Rugină – fondator fundația Simplon România; oferă tinerilor cursuri de programare
și pregătire pentru a deveni dezvoltatori de software.
 Andreea Hanganu – co-fondator Institute for Digital Government (IDG), obiectivul principal:
modernizarea instituțiilor publice din România prin dezvoltarea comunicării digitale.
 Radu Puchiu – pentru eforturile constante de a aduce administrația din România mai
aproape de oameni, cu ajutorul lumii digitale și tehnologiei – parteneriate, internship-uri, etc.
MINI –Proiecte (10 puncte)
 Recuperarea hartiei din ASE;

 Economisirea curentului electric din cladirile

ASE;

 Produse si servicii inovative pentru seniori/

pensionari (SAP)

 Flashmob/ ASE