Sunteți pe pagina 1din 30

TURISMUL ÎN PARCURI

NATIONALE SI REZERVATII
Cuprins

 Turismul şi crearea de zone protejate


 Parcurile naţionale şi alte rezervaţii –
destinaţii turistice de mare
atractivitate
 1. America de Nord
 2. Europa
 3. Asia
 4. Africa
 5. America Latină
Cateva definitii - UICN
 Parc Naţional (Categoria II)
 Arie protejată administrată în principal pentru
protecţia ecosistemului şi pentru recreere.
 Monument Natural (Categoria III)
 Arie protejată administrată în principal pentru
conservarea trăsăturilor naturale specifice
 Parc natural
 Teritoriu de o frumuseţe aparte, care grupează o
serie de atracţii turistice, respectiv fenomene
naturale originale, elemente de etnografie şi folclor,
care servesc recreerii populaţiei, fără a se prejudicia
echilibrul natural.
 Rezervaţie a Biosferei
 Arie protejată care îmbină conservarea, reprezentând
ecosistemele majore ale globului şi dezvoltarea
durabilă, servind ca model de dezvoltare pentru medii
particulare. Rezervaţiile biosferei formează o reţea
mondială pentru cercetarea şi monitorizarea
ecologică şi reprezintă zone pentru conştientizare,
educaţie şi instruire în domeniul mediului.
 Sit al Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural
 Arie de o valoare universală deosebită, cu un rol
important în conservarea diversităţii biologice a
planetei, a cărei protecţie trebuie să fie în atenţia şi
responsabilitatea comunităţii internaţionale.
 Zonă Ramsar
 Zonă umedă de importanţă internaţională, în special
ca habitat al păsărilor de apă.
I. Turismul şi crearea de zone
protejate

 Tot mai mulţi turişti sunt atraşi de zonele


naturale, virgine, de programele ecoturistice
care sunt acum mai mult în atenţia
touroperatorilor
 Eforturile internaţionale pentru protejarea
naturii au fost intensificate în ultimele decenii,
atât în ceea ce priveşte ocrotirea propriu-zisă a
ecosistemelor, cât şi în direcţia educării
turiştilor
 Parcurile nationale – un imens potential turistic
 Politicii conservării “clasice” a naturii,
adică a protecţiei ei împotriva influenţelor
negative ale omului, i s-a adăugat
protecţia naturii în folosul omului.
 Relaţia între cerinţele menţinerii
echilibrului mediului natural şi cele de
practicare a turismului este rezolvată, în
fiecare ţară, prin crearea unor organisme
speciale, menite să organizeze activitatea
în ariile protejate, activitate vizând atât
gestionarea acestora cât şi practicarea
turismului.
 cele mai de succes pachete turistice combină un
număr diferit de motivatii: sportive şi
recreaţionale, observarea vieţii sălbatice,
cunoaşterea tradiţiilor locale, vizitarea siturilor
istorice, activităţile nautice, fotografierea sau
pictarea scenelor spectaculoase (peisaje,
activităţi), gastronomia, şi multe altele.
 orice utilizare a unor resurse trebuie să se facă
în condiţiile unei valorificări superioare, în care,
fără a se distruge resursa sau posibilităţile ei de
regenerare, ceea ce se valorifică trebuie
exploatat la cel mai înalt nivel posibil,
realizându-se astfel o eficienţă cultural-
educativă, socială şi economică maximă
Cateva reglementari:
 frecvenţa circulaţiei turistice:
 divizarea teritoriului ariilor protejate în funcţie de
valoarea şi concentrarea resurselor naturale, fragilitatea
şi sensibilitatea lor, capacitatea de suport ecologic;
 ghidarea fluxurilor turistice numai pe potecile şi
drumurile special amenajate;
 limitarea numărului de vizitatori pe an sau sezon, a
orelor de vizitare în funcţie de capacitatea de suport
pentru fiecare areal.
 primirea şi sensibilizarea publicului vizitator:
 cunoaşterea categoriilor de turişti şi a motivaţiilor pentru
care preferă vizitarea unor areale protejate;
 realizarea unor structuri de primire în scop recreativ şi
educativ concepute în funcţie de specificul ariei protejate
şi de cerinţele turiştilor;
 organizarea unor moduri de primire diferenţiate în funcţie
de segmentele de turişti;
 informaţiile oferite turiştilor să se refere nu numai la
caracteristicile arealelor protejate, dar să includă şi
II. Parcurile naţionale şi alte
rezervaţii – destinaţii turistice de
mare atractivitate
 Ariile naturale protejate, prin valenţele lor estetice,
recreative, educaţionale, ştiinţifice, se constituie ca
destinaţii turistice deosebit de atractive, unele cu
caracter de unicat pe plan internaţional.
 Dotările turistice cuprind în general echipamente de
cazare diverse (terenuri de campare, corturi, cabane,
refugii, vile, hoteluri, tabere de tineret, sate de vacanţă
etc.), unităţi de alimentaţie, instalaţii sportive, trasee de
plimbare, de călărie, poteci, centre de informare,
muzee sau săli de expoziţii ş.a. - concepute in relatie
cu capacitatea de suport ecologic
 Specialiştii consideră că activităţile recreaţionale ce pot fi
dezvoltate în interiorul ariilor protejate sunt:
 studierea naturii, florei şi faunei;
 fotografierea, pictura peisajelor;
 drumeţii montane;
 alpinism;
 speologie;
 practicarea scufundărilor;
 plimbări pe jos sau, iarna, cu schiurile;
 ciclism şi canotaj;
 vizite la obiective culturale, istorice şi etnografice;
 cunoaşterea şi învăţarea unor meşteşuguri tradiţionale;
 vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate;
 vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare,
ştiinţifice despre zonele protejate în cadrul centrelor de primire a
turiştilor
STATELE UNITE ALE AMERICII
 1872 – crearea primului parc, Yellowstone
 1916 – crearea National Park Service
 Accesul în parcuri se face pe bază de taxe şi
permise anuale: “Golden Eagle Pass” - general
valabil, “Golden Age Passports” pentru cetăţeni
sau rezidenţi americani de peste 62 ani şi
“Golden Acces Passport”- pentru invalizi şi
handicapaţi.
 Pe teritoriul parcurilor sunt interzise activităţile
economice, cu excepţia exploatării turistice.
 fiecare parc sau monument este deservit
de “rangeri”; aceştia sunt, în general,
naturalişti, istorici, arheologi sau etnografi
cu studii superioare şi lor le revine sarcina
de protecţie, îndrumare şi informare a
vizitatorilor.
 sunt peste 340 de parcuri naţionale sau
rezervaţii naturale similare, monumente
naţionale sau zone naţionale de recreere.
Caracteristici ale modului de organizare a
parcurilor americane:
 crearea şi semnalizarea vizibilă a limitelor parcurilor;
 existenţa unor centre de primire şi informaţii spaţioase şi foarte bine dotate;
 serviciile complexe ale acestor centre (informaţie, achitare taxă, instalaţii
sanitare etc.);
 prezenţa spaţiilor de parcare special amenajate (în medie de 80 de maşini
şi 9 autocare);
 prezenţa locurilor de campare şi de caravane, special amenajate
(aprovizionate cu apă potabilă, pubele de gunoi, mese de piatră, vetre
speciale pentru foc, achiziţionare lemn de foc);
 existenţa în cadrul parcului de fose septice, puncte apă potabilă, pubele de
gunoi;
 prezenţa unui număr suficient de paznici (rangeri) - ghizi, dotaţi cu mijloace
auto, radio portabil, ce asigură securitatea vizitatorilor şi a parcului;
 asigurarea nevoilor financiare din taxe, subvenţii ale primăriilor locale,
donaţii, amenzi consistente;
 acorduri încheiate cu armata federală aeriană şi terestră, pentru intervenţii
de urgenţă şi supraveghere a parcurilor în cazuri de necesităţi (avalanşe,
incendii).
Activităţi turistice in parcurile americane:
 expoziţii cu specii floristice, faunistice conservate;
 expoziţii de fotografii şi documente istorice legate de înfiinţarea
parcurilor;
 prezentarea de filme, diapozitive şi fotografii documentare;
 prezentarea de ghiduri, hărţi, pliante turistice;
 prezenţa potecilor tematice, de interes floristic, faunistic, istoric etc.;
 existenţa unor poteci pentru ciclism, echitaţie, pedestre;
 prezenţa unor platforme speciale pentru panorame generale;
 vizitarea de peşteri, grote;
 posibilitatea de practicare a schiului, pe pârtii naturale, a pescuitului
şi vânătorii;
 practicarea sporturilor nautice pe lacuri antropice;
 activitate în aer liber în aşezările rurale apropiate;
 activităţi în ateliere de artizanat şi în cercuri artistice;
 activităţi sportive în aer liber: tenis, deltaplan;
 vizitarea centrelor ştiinţifice şi cunoaşterea activităţii de cercetare a
parcului.
Destinatii:
 Everglades (o zonă umedă), Dry Tortugas şi Biscayne
(cu cel mai întins peisaj tropical original, 72.000 ha, cu
lacuri, dune de nisip, cordoane litorale, mlaştini cu
mangrove, paradis al păsărilor), din Florida;
 Mesa Verde, cu peisaje naturale spectaculoase şi
vestigii ale populaţiei indiene “Anasazi”, în apropierea
unui canion tăiat în deşert, intrat în Patrimoniul Universal
UNESCO;
 Joshua Tree, în sudul Californiei, la frontiera cu Mexicul,
cu peisaje frumoase, floră şi faună ocrotite;
 Hawaii Volcanoes, cu un Muzeu Vulcanologic, în
Arhipelagul Hawai;
 Glacier Bay, Katmai, Gates of the Arctic, Wrangler-
St. Elias din Alaska, cu funcţie predominant ştiinţifică,
adăpostind peisaje glaciare sau vulcanice.
Joshua Tree NP
 Parcul Naţional Great Smoky Mountains (Carolina de
Nord),
 Parcul Naţional Shenandoah (Virginia)
 Parcul Naţional Akkadia (Maine);
 Parcul Naţional Mammoth Cave (Peştera Mamutului,
statul Kentucky),
 Parcul Naţional Yellowstone (statele Montana, Idaho şi
Wyoming),
 Parcul Naţional Grand Teton Range (Wyoming),
 Parcul Naţional Glacier;
 Parcul Naţional Marele Canion (Arizona),
 Parcul Naţional Yosemite (California),
 Parcul Naţional Navajoland (statele Arizona, New
Mexico şi Utah).
 Parcul National Zion (Utah)
 Parcul National Bryce Canion (Utah)
Mesa Verde NP
Mesa Verde NP
Navajo NP
 PN Cascada Niagara – cascada leaga lacurile
Erie si Ontario; 51m inaltime si 323m latime in
zona americana, resp. 48m inaltime si 913m
latime in Canada; “Podul Curcubeului”, aerocar
(pe cablu, 549m lungime), vapoare care
traverseaza raul in fata cascadei, turn de
observare cu lift (86m inalt.), Skylon Tower
(243m), cu lifturi exter. De sticla, restaurante,
sala dans, cinema pe o platforma rotitoare,
muzeu
 Mount Rushmore National Memorial– sculpturi
in granit, 20-50m, repr. presedintii americani
Washington, Jefferson, Lincoln, Roosvelt
Canada
 1885 - Parcul Regina Victoria Cascada Niagara
 Fundy, pe ţărmul foarte articulat al Atlanticului, cu
cele mai puternice maree din lume (16 m);
 Prinţul Eduard, pe insula cu acelaşi nume,
recunoscută prin pitorescul dunelor, ciudăţenia
turbăriilor şi mlaştinilor, frumuseţea falezelor;
 Insula Sf. Laurenţiu, un parc mic, aşezat la ieşirea
fluviului Sf. Laurenţiu din Lacul Ontario, în “regiunea
celor 1000 de insule”, un loc ideal pentru practicarea
sporturilor;

 Glacier, în Munţii Stâncoşi, cu numeroase
cascade, circa 100 gheţari la peste 3500 m
altitudine;
 Yoho, Kootenay, Mount Revelstoke, tot în
Munţii Stâncoşi;
 Banff, cel mai vechi şi unul din cele mai mari, cu
izvoare termale, gheţari, staţiuni pentru sporturi
de iarnă;
 Jasper (Alberta), cu piscuri semeţe, gheţari şi
izvoare termale;
 Pacific Rim, care adăposteşte cel mai frumos
ţărm pacific cu plaje, cu faună bogată, aflat pe
coasta vestică a insulei Vancouver etc.
America de Sud
 Chile – PN Robinson Crusoe din Insula Juan
Fernandez;
 Brazilia – PN Amazonia (“Infernul verde”); protejeaza
padurea tropicala “iguapo”, cu palmieri, liane, orhidee
(peste 40.000 specii), 6700 specii pasari, 20.000 specii
pesti, 6000 specii reptile
 rez. Matto Grosso, salbatica si neexplorata
 PN Iguazu, cu celebra cascada, lata de 2km si
inalta de 70m, care se continua pe 2,5km cu o
salba de 300 cascade mici; are cel mai mare
debit de pe glob
EUROPA
 Parcurile Naţionale Tatra şi Niedere Tatra din
Slovacia
 Parcul Naţional Plitvice din Croaţia, cu lacuri,
cascade, numeroase peşteri şi bune dotări
turistice (inclusiv un hotel de 5 stele),
 Parcul Naţional Hohe Tauern din zona Tirolului
austriac
 Parcurile Naţionale Abruzzo şi Gran Paradiso
din arealul alpin al Italiei
 Parcul Naţional Ordesa din Pirinei (de fapt parc
regional, la graniţa franco-spaniolă)
ASIA
 Langtang, Makalu-Barun (în apropierea
vârfului Everest), Sagarmatha, toate din
Nepal.
 Japonia - trei categorii principale: parcuri
naţionale (28 de areale cu o suprafaţă
totală de 2.056.566 ha), cvasi-parcuri
naţionale (55 de areale cu o suprafaţă
totală de 1.343.273 ha) şi parcuri naturale
regionale;
 China - Padurea de piatra de la Shilin
Australia si Noua Zeelanda
 Australia – 12% din teritoriu, AP; peisaje
(aride), eucalipti (400 specii), acacii (300
specii), ursul Koala, tigrul de Tasmania,
cainele Dingo, cangurul (230 mamifere
marsupiale), ornitorincul, pasarea-lira,
lebada neagra, vulturul alb, pasarea Emu
 Noua Zeelanda – 23% AP; ghetari si
lacuri glaciare, fiorduri, pesteri, geyzere,
lacuri vulcanice, peisaje vulcanice si
carstice; pasarea Kiwi
AFRICA
 Zair – PN Salonga (3,6 mil ha), PN
Garamba (rinoceri albi), PN Upemba (1,5
mil ha)
 Etiopia – PN Sabata (maimute; arbori de
cafea)
 Kenya – PN Tsavo (elefanti, antilope), PN
Nairobi (lei, girafe, antilope), PN Nakuru
(400 specii pasari), Lacul Rudolf (rez.
crocodili); muntele Kenya (5149m, cu
ghetari), lacul Victoria
 Tanzania – M Kilimanjaro (5898m), lacul
Malawi, Lacul Tanganyika; PN Serengeti (cea
mai bogata fauna din lume, peste 1 mil indivizi
– lei, leoparzi, bivoli, rinoceri, zebre), PN
Ngorongoro (cratere vulcanice; animale mici si
pasari specifice Africii); circa 10 “game
reserves”
 Zambia – PN Cascada Victoria (“Fumul
urlator”), PN Kafue (2,2 mil ha)
 Africa de Sud – PN Krueger (1,8 mil ha;
antilope), PN Mountain Zebra, PN Addo
Elephant (160 elefanti, protejati de cautatorii de
fildes).

S-ar putea să vă placă și