CARTEA DE VIZITĂ A

GRECILOR ANTICI
 CUPRINS:
•AȘEZAREA GEOGRAFICĂ.
•RELIEFUL.
•CLIMĂ.
•POPOARE.
•OCUPAȚII.
•ALIMENTAȚIE.
•VESTIMENTAȚIE.
•LOCUINȚA.
•INVENȚII.
•REFERINȚE
 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ
Civilizația greacă s-a dezvoltat pe o arie
însemnată, cuprinzând Grecia propriu-zisă,
litoralul Mării Negre spre est, zonele de
coastă ale Asiei Mici, insulele din Marea Egee,
sudul Italiei, cea mai mare parte a Siciliei,
continuând spre vest, pe ambele maluri ale
Mediteranei până la Cyrene, în Libia si pâna la
Marsilia si la câteva așezări de pe coasta
spaniolă.
Din punct de vedere geografic, Grecia
Continentală poate fi împărțită în regiunile
din partea de nord, dominate de Munții Pind,
Munții Macedoniei, regiunile centrale, situate
la nord de Golful Corint, care constituie o
fâșie desparțitoare între nordul si sudul
greciei si regiunile sudice din Peninsula
Pelopones, care comunică cu restul Greciei
Continentale prin istmul Corint.
 RELIEFUL
RELIEFUL GRECIEI ESTE UN RELIEF PREDOMINANT MUNTOS ȘI DELUROS( 80%), FAPT CARE FACE
DIN GRECIA UNA DINTRE CELE MAI MUNTOASE ȚĂRI DIN EUROPA. PRINCIPALELE FORME
DE RELIEF SUNT
MUNȚII PINDULUI, MUNȚII TRACIEI, OLYMPUS, PELOPONEZUL SI CÂMPIILE THESSALIEI ȘI VOLOS. ÎN
PRINCIPAL GRUPELE MUNTOASE APARȚIN CUTARILOR ALPINE, DAR CUPRIND IN STRUCTURA LOR SI
FORMAȚIUNI MAI VECHI, PALEOZOICE , PRECUM CELE DIN TRACIA. CUTARILE ALPINE AU FOST INSO ȚITE
DESEORI DE SCUFUNDĂRI LOCALE CARE AU DAT NA ȘTERE LA BAZINELE MARILOR EGEE ȘI
IONICĂ.MUNȚII
PINDULUI OCUPĂ JUMATATEA OCCIDENTALĂ A ȚĂRII AVÂND ÎNAL ȚIMI DE PESTE 2000 M ÎN VÂRFUL
SMOLIKAS. SUNT PREZENTE FORME CARSTICE DEZVOLTATE PE CALCARE MEZOZOICE (JURASICE SI
CRETACICE), DAR ȘI TERȚIARE CU DESFĂȘURARE ÎN BENZI MERIDIENE, DEPRESIUNI CARE
CANTONEAZĂ  LACURI(L.KREMASTON) ALĂTURI DE UN RELIEF RUINIFORM LEGAT DE PREZENȚA
GRESIILOR ,
A MARMELOR GREZOASE MAI ALES ÎN NORD. SE TERMINĂ PRINTR-UN ȚĂRM DESTUL DE ARTICULAT CU
MULTE INSULE SI PENINSULE DESEORI CU FALEZE, DAR SI CU CAMPII LITORALE. CULMILE VESTICE
SUNT SEPARATE DE VĂI CARE URMĂRESC ACEEA ȘI DIREC ȚIE NORD-SUD, DOAR CÂTEVA AVÂND
CARACTER
TRANSVERSAL.
 CLIMĂ
CLIMA GRECIEI ESTE ÎN PRINCIPAL MEDITERANEANĂ CU IERNI BLÂNDE ȘI
UMEDE ȘI CU VERI USCATE ȘI CĂLDUROASE. ACEST TIP DE CLIMĂ ESTE
PREZENT ÎN TOATE ZONELE DE COASTĂ, INCLUSIV ÎN ATENA, ÎN CICLADE,
DODOCANEZE, CRETA ȘI PELOPONES, ÎN INSULELE IONICE ȘI ÎN UNELE PĂRȚI
DIN GRECIA CONTINENTALĂ CENTRALĂ. MUNȚII PINDULUI AFECTEAZĂ
PUTERNIC CLIMA DIN ȚARĂ, ZONELE DE LA VEST DE MUNȚI FIIND
CONSIDERABIL MAI UMEDE ÎN MEDIE (DIN CAUZA EXPUNERII MAI MARI LA
VÂNTURILE DE VEST CARE ADUC UMEZEALĂ) DECÂT CELE AFLATE LA EST DE
MUNȚI (DIN CAUZA UNUI EFECT DE UMBRĂ PLUVIOMETRICĂ.
ZONELE MONTANE DIN GRECIA DE NORD-VEST (PĂRȚI DIN EPIR, GRECIA
CENTRALĂ, TESALIA, MACEDONIA DE VEST) CA ȘI ÎN ZONELE CENTRALE
MUNTOASE ALE PELOPONESULUI – INCLUSIV PĂRȚI DIN
REGIUNILE AHEEA, ARCADIA ȘI LACONIA – PREZINTĂ O CLIMĂ ALPINĂ CU
ZĂPEZI ABUNDENTE. ZONELE INTERIOARE ALE GRECIEI NORDICE, DIN
MACEDONIA CENTRALĂ ȘI DIN MACEDONIA DE EST ȘI TRACIA PREZINTĂ
O TEMPERATE CLIMATE CU IERNI RECI ȘI UMEDE ȘI CU VERI CALDE ȘI USCATE
MARCATE DE FURTUNI FRECVENTE. ZĂPADA CADE ANUAL ÎN MUNȚI ȘI ÎN
NORDUL ȚĂRII, APĂRÂND ÎNSĂ UNEORI ȘI ÎN ZONELE MAI JOASE, CUM AR FI
ATENA.
 POPOARE
CRETANII ȘI ELENII(ULTIMII NUMIȚI GRECI DE CĂTRE ROMANI)S-AU AȘEZAT ÎN
VALURI SUCCESIVE ÎN BAZINUL MĂRII MEDITERANE ȘI ÎN PENINSULA
BALCANICĂ.
CIVILIZAȚIA CRETANĂ, APĂRUTĂ IN BAZINUL MĂRII EGEENE, IN MILENIUL III Î. HR., A
CONSTITUIT BAZA CIVILIZAȚIEI GRECEȘTI ȘI PRIN INTERMEDIUL ACESTEIA, ORIGINEA
CIVILIZAȚIEI EUROPENE DE MAI TÂRZIU ȘI DE ASTĂZI. CENTRUL ACESTEIA A FOST ÎN
INSULA CRETA, CEA MAI MARE INSULĂ SUDICĂ DIN MEDITERANĂ. CIVILIZAȚIA CRETANĂ,
NUMITĂ ȘI MINOICA SAU MINOIANA, A FOST UNA DINTRE CELE MAI AVANSATE DIN
PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, POLITIC, SOCIAL ȘI CULTURAL DIN ACEA PERIOADĂ
ISTORICĂ, CÂND MAJORITATEA POPULAȚIILOR DE PE CONTINENTUL EUROPEAN SE AFLAU
ÎNCA ÎN EPOCA NEOLITICĂ.
Din Antichitate până în primul sfert al secolului al XX-lea Grecii erau răspândiți
în peninsula greacă, pe coastele mărilor Egee și Neagră, în special cele
ale Anatoliei, Pontului și Asiei Mici, la Constantinopol și Alexandria Egipteană,
regiuni care coincideau cu aria coloniilor grecești antice și cu întinderea, până
în secolul al VII-lea, a Împărăției romane de Răsărit, ulterior denumită
„Bizantină”, de cultură majoritar greacă. După secolul al XV-lea, aproape toți
Grecii au devenit supuși ai Turcilor, iar după războiul Greco-Turc (1919-1922),
populația greacă din Turcia a fost fie măcelărită, fie turcizată și islamizată, fie
strămutată[10], astfel încât Grecii au ajuns aproape în totalitate în interiorul
granițelor Greciei de astăzi. 
 POPOARE
• PRIMII AU FOST IONIENII,ORIGINARI DIN ANATOLIA.EI S-AU AȘEZAT
ÎN GRECIA ÎNCEPÂND DIN 1950 Î.HR.,SUPUNÂND VECHII LOCUITORI
AI REGIUNII,CUNOSCUȚI SUB DENUMIREA DE PELASGI.IONIENII AU
OCUPAT TOATĂ GRECIA CONTINENTALĂ SI PELOPONESUL.

• AHEII,ORIGINARI DIN STEPELE DE LA NORDUL MĂRII NEGRE SAU

SPAȚIUL CARPATO-DANUBIAN,AU COBORÂT ÎN GRECIA AȘEZÂNDU-
SE ÎN PELOPONE,DE UNDE I-AU IZGONIT PE IONIENI ÎN 1580 Î.HR.

TOT DINSPRE NORD AU VENIT ȘI EOLIENII,CARE AU OCUPAT

TESALIA ȘI BEOȚIA,IZGONINDU-I LA RÂNDUL LOR PE IONIENI.DATA
AȘEZĂRII LOR NU ESTE ÎNCĂ STABILITĂ CU EXACTICITATE.

DORIENII,INDO-EUROPENI ORIGINARI DIN ZONA CARPATO-

DANUBIANĂ,AU VENIT ÎN GRECIA LA SFÂRȘITUL MILENIULUI AL II-
LEA Î.HR.EI VOR OCUPA ATÂT GRECIA,CÂT ȘI COASTELE ASIEI
MICI.ODATĂ CU AȘEZAREA DORIENILOR SE POATE VORBI DE
FORMARE POPORULUI ANTIC ELEN (GREC).
 OCUPAȚII
• OCUPAȚIILE PRINCIPALE ALE GRECILOR AU FOST:CULTIVAREA
MĂSLINELOR,VIȚEI-DE-VIE,A CEREALELOR(ORZ ȘI SECARĂ)PRECUM ȘI
CREȘTEREA ANIMALELOR(OI,CAPRE,MĂGARI) DE ASEMENEA, AU DEVENIT
MEŞTEŞUGARI PRICEPUŢI ÎN PRELUCRAREA LUTULUI, A PIETREI ȘI A
METALELOR.

• DACĂ DRUMURILE PE USCAT ERAU MAI GREU DE STRĂBĂTUT,MAREA ERA

DESTUL DE PRIELNICĂ PENTRU A COMUNICA ÎNTRE UN ȚĂRM GRECESC ȘI
ALTUL.

• GRECII AU DEVENIT CONDUCĂTORI DE CORABIE ȘI NEGUSTORI PRICEPUȚI.EI

DUCEAU ÎN LUMEA LARGĂ VASE DIN LUT FRUMOS PICTATE CU MOTIVE
RELIGIOASE,ȚESĂTURI,VIN ȘI ULEI DE MĂSLINE,ADUCEAU ÎN SCHIMB
GRÂNE,BRONZ,AUR,FILDEȘ,MIRODENII.
 ALIMENTAȚIE
• GRECII CONSUMAU PRODUSE CARE PUTEAU FI CULTIVATE CU UŞURINŢĂ PE PĂMÂNTUL STÂNCOS
AL GRECIEI. DIETA GRECILOR SE BAZA FOARTE MULT PE CONSUMUL DE FRUCTE, LEGUME, PEŞTE,
PÂINE, VIN ŞI ULEI DE MĂSLINE. ULEIUL NU ERA CONSUMAT LA PRĂJIT, PENTRU CĂ MÂNCAREA
ERA PREPARATĂ PRIN FIERBERE SAU LA GRĂTAR. PÂINEA SE PREPARA DIN ORZ, PENTRU CĂ
GRÂUL ERA IMPORTAT, ÎNSĂ NU AVEA UN GUST FOARTE BUN. POATE ŞI DE ACEEA PÂINEA DIN ORZ
ERA CONSUMATĂ LA SUPE, TERCI ŞI MÂNCĂRURI SCĂZUTE.

• LEGUMELE CONSUMATE ERAU: SPARANGHEL, ANGHINARE, VARZĂ, MORCOVI, CASTRAVEŢI,

USTUROI, PRAZ, DOVLECEI, RIDICHI, NAPI, ŢELINĂ SĂLBATICĂ, FASOLE, LINTE, MAZĂRE, IAR
FRUCTELE: MERE, PORTOCALE, ROŞCOVE, SMOCHINE, STRUGURI, JUJUBE, PERE, PRUNE, RODII,
GUTUI.

• MICUL DEJUN SE LUA DUPĂ RĂSĂRITUL SOARELUI ŞI CONSTA DIN PÂINE ÎNMUIATĂ ÎN VIN, ULEI DE
MĂSLINE, FRUCTE PROASPETE SAU USCATE. LA PRÂNZ SE CONSUMA IARĂŞI PÂINE ÎNMUIATĂ ÎN
VIN, ALĂTURI DE CÂTEVA MĂSLINE, CURMALE, BRÂNZĂ ŞI PEŞTE USCAT. CINA ERA MASA
PRINCIPALĂ A ZILEI ŞI AVEA LOC DUPĂ ASFINŢITUL SOARELUI. LA CINĂ SE SERVEAU APERITIVE
(FRUCTE DE MARE, CUM AR FI: SCOICI, SALATE, LEGUME GĂTITE ŞI FRUCTE PROASPETE), PEŞTE
PROASPĂT ŞI UNEORI PRĂJITURI CU MIERE.
 VESTIMENTAȚIE
• HAINELE – TUNICA, MANTIA, HLAMIDA – NU ERAU CONFECŢIONATE ŞI AJUSTATE
PRIN CUSĂTURI ŞI TĂIETURI DUPĂ FORMA CORPULUI, CI CONSTAU DINTR-O
BUCATĂ DREPTUNGHIULARĂ DE STOFĂ, CARE SE PURTA DRAPATĂ, LĂSATĂ SĂ
CADĂ LIBER PE CORP, PRINSĂ DOAR LA MIJLOC CU O CENTURĂ, PE UMĂR CU O
AGRAFĂ SAU CU UN NOD, ŞI DOAR CU CÂTEVA PUNCTE CUSUTE. TUNICA, SCURTĂ
PÂNĂ LA GENUNCHI, LEGATĂ LA MIJLOC CU UN CORDON, FIXATĂ PE UMĂRUL
STÂNG CU O FIBULĂ, LĂSÂND LIBERĂ PARTEA DREAPTĂ A BUSTULUI, ERA
VEŞMÂNTUL CEL MAI OBIŞNUIT, PURTAT CHIAR ŞI DE SCLAVI  SAU DE MATELOŢI. O
VARIANTĂ ERA TUNICA PRINSĂ CU CÂTE O AGRAFĂ PE AMÂNDOI UMERII ŞI CU
MULTE PLIURI LA MIJLOC. UNEORI PUTEA AVEA – DUPĂ MODEL PERSAN – ŞI
MÂNECI LUNGI, CUSUTE. SE MAI PURTA, APOI, ŞI ÎN EPOCA CLASICĂ VECHEA
TUNICĂ IONIANĂ, LUNGĂ PÂNĂ LA GLEZNE; O PURTAU PREOŢII ŞI, ÎN GENERAL,
ERA O HAINĂ DE CEREMONII. TUNICA SE PURTA DIRECT PE CORP (LENJERIE
INTIMĂ NU EXISTA) ŞI NU SE SCOTEA NICI NOAPTEA.

• PESTE TUNICĂ SE PURTA DREPT MANTA (HIMATION) O BUCATĂ

DREPTUNGHIULARĂ DE STOFĂ (PE CARE CEI ELEGANŢI O AVEAU CU DUNGI ÎN
CULORI), NEFIXATĂ CU NIMIC, ÎNFĂŞURATĂ LIBER ÎN JURUL CORPULUI, CU MULTĂ
ELEGANŢĂ ŞI LĂSÂND LIBERTATEA MIŞCĂRILOR. CUM TINERII SPARTANI PURTAU
ACEASTĂ MANTA FĂRĂ TUNICĂ, DIRECT PE CORP, MULŢI ATENIENI – PROBABIL CEI
MAI SĂRACI – ÎI IMITAU. MANTAUA SOLDAŢILOR ŞI A CĂLĂREŢILOR, DE CULOARE
PURPURIE – HLAMIDA – ERA MAI SCURTĂ ŞI PRINSĂ PE UMĂR CU O AGRAFĂ.
 LOCUINȚA

•GRECII ANTICI LOCUIAU FOARTE APROAPE UNII DE CEILALŢI, CASELE FIIND

ALINIATE LA STRADĂ.
•CASELE ÎN GRECIA ANTICĂ ERAU CONSTRUITE DIN DOUĂ SAU TREI CAMERE ÎN
JURUL UNEI CURŢI INTERIOARE ÎN AER LIBER. CONSTRUCŢIA UNEI CASE SE
REALIZA DIN PIATRĂ, PIETRIŞ, LEMN SAU UN FEL DE CĂRĂMIDĂ. CASELE MAI MARI
AVEAU
. BUCĂTĂRIE, O CAMERĂ PENTRU BAIE, O CAMERĂ UNDE BĂRBAŢII LUAU
CINA ŞI O CAMERĂ UNDE STĂTEAU FEMEILE.
•CASELE ÎNSTĂRITE AVEAU APĂ POTABILĂ DE LA IZVOARE, CARE ERA ADUSĂ PRIN
APEDUCTE ŞI CONDUCTE DE PĂMÂNT. ÎNSĂ, DE OBICEI, FEMEILE ERAU CELE CARE
CĂRAU APĂ DE LA FÂNTÂNA DIN CURTE ÎN VASE PE CARE LE ŢINEAU DEASUPRA
CAPULUI. MAI ERA ŞI FÂNTÂNA PUBLICĂ DIN CETATE, UNDE ERA APĂ POTABILĂ.
 INVENȚII
CEASUL CU ALARMĂ – SECOLUL AL III-LEA ÎNAINTEA EREI NOASTRE

INVENTAREA CEASULUI CU ALARMĂ ÎI ESTE ATRIBUITĂ INGINERULUI

GREC CTESIBIUS, CARE UTILIZA CEASURI ALCĂTUITE DINTR-O
CLEPSIDRĂ CU UN CADRAN ŞI UN AC INDICATOR CARE ARĂTA TIMPUL. LA
UN MOMENT DAT, I-A VENIT IDEEA DE A INVENTA UN SISTEM DE ALARMĂ
ŞI A OSCILAT ÎNTRE DOUĂ OPŢIUNI: ARUNCAREA UNOR PIETRICELE PE
UN GONG CARE PRODUCEA SUNETE LA UN TIMP PRESTABILIT SAU
ACTIVAREA UNOR TROMPETE.
MACARAUA – 515 ÎNAINTEA EREI NOASTRE

ESTE UNUL DINTRE CELE MAI BANALE UTILAJE PREZENTE ÎN ZILELE NOASTRE PE
ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII. MACARAUA, CĂCI DESPRE EA VORBIM, A FOST
INVENTATĂ ÎN GRECIA ANTICĂ, ÎN JURUL ANULUI 515 ÎNAINTEA EREI NOASTRE.
CONFECŢIONATĂ DIN LEMN ŞI DOTATĂ CU UN SCRIPETE, MACARAUA AVEA UN
DESIGN SEMNIFICATIV MAI SIMPLU DECÂT ÎN PREZENT, ÎNSĂ AJUTA MUNCITORII SĂ
LUCREZE MAI REPEDE ŞI MAI EFICIENT PE ŞANTIER PRIN TRANSPORTUL RAPID AL
UNOR MATERIALE.
 ÎNCĂLZIREA CENTRALIZATĂ – 350 ÎNAINTEA EREI NOASTRE
CHIAR DACĂ BENEFICIAU DE O CLIMĂ RELATIV BUNĂ COMPARATIV CU
POPOARELE DIN NORDUL EUROPEI, GRECII ANTICI AVEAU LA RÂNDUL LOR
NEVOIE DE ÎNCĂLZIRE. PRIN URMARE, NU ESTE DELOC SURPRINZĂTOR CĂ
ÎNŢELEPŢII VREMII S-AU GÂNDIT LA DIVERSE SOLUŢII, NU NEAPĂRAT PENTRU UZ
PERSONAL, CÂT MAI ALES PENTRU TEMPLE, ACOLO UNDE SE ADUNAU
NUMEROŞI LOCUITORI. APROXIMATIV ÎN ANUL 350 ÎNAINTEA EREI NOASTRE,
MARELE TEMPLU AL LUI EPHESUS PRIMEŞTE UN INEDIT SISTEM DE ÎNCĂLZIRE
CENTRALIZATĂ: CĂLDURA
ERA INTRODUSĂ PRINTR-O REŢEA DE CONDUCTE MONTATE SUB PODEA.
MOARA DE APĂ – 250 ÎNAINTEA EREI NOASTRE
GRECII AU REPREZENTAT ŞI PRIMA CIVILIZAŢIE
CARE A IDENTIFICAT ADEVĂRATA PUTERE A
APEI. ÎN JURUL ANULUI 250 ÎNAINTEA EREI
NOASTRE, GRECII AU INVENTAT MOARĂ CU APĂ,
UN DISPOZITIV ÎN FORMĂ DE ROATĂ SAU
TURBINĂ CU AJUTORUL CĂRUIA SE PUTEA
GENERA UN PROCES MECANIC PENTRU
PRODUCEREA DE MATERIALE TEXTILE.
 REFERINȚE

• HTTPS://WWW.GIZ.RO/STIINTA/TOP-10-INVENTII-DIN-GRECIA-ANTICA-37211/
• HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/NUME_ALE_GRECILOR
• HTTP://MOLDOVENII.MD/MD/SECTION/217
• HTTPS://ISTORIIREGASITE.WORDPRESS.COM/2011/10/30/IMBRACAMINTEA-IN-
GRECIA-ANTICA/
• HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/GEOGRAFIA_GRECIEI
• HTTPS://SITES.GOOGLE.COM/SITE/GEOAART/HOME/RELIEFUL-GRECIEI