UG URI P O P UL A R E

MEȘTEȘ

R U BO GD AN - D AMIAN
A REALIZAT: BEJENA
ȚESUTUL – PUNTE ÎNTRE GENERAȚII
• UNUL DINTRE MEȘTEȘUGURILE DESPRE CARE VREAU SĂ VORBESC ESTE
ȚESĂTORIA MANUALĂ.

• DEȘI ARE O TRADIȚIE PUTERNIC ÎNRĂDĂCINATĂ ÎN ISTORIA ARTELOR POPULARE

ROMÂNEȘTI, ASTĂZI ȚESUTUL A DEVENIT APROAPE ISTORIE. 

• DEȘI ARE O TRADIȚIE PUTERNIC ÎNRĂDĂCINATĂ ÎN ISTORIA ARTELOR POPULARE

ROMÂNEȘTI, ASTĂZI ȚESUTUL A DEVENIT APROAPE ISTORIE. DACĂ ODINIOARĂ
RĂZBOAIELE VERTICALE ȘI ORIZONTALE ERAU NELIPSITE DIN CASELE
SĂTENILOR.

• ASTĂZI OAMENII ABIA ÎȘI MAI AMINTESC CUM ARATĂ, ÎN VREME CE UNII NU AU
AVUT ȘANSA DE A LE VEDEA VREODATĂ.
• ORICUM AR FI NUMIT, COVORUL TESUT, TRADITIONAL ROMANESC, A
UIMIT O LUME INTREAGA, IAR TEHNICA FOLOSITA A FOST INCLUSA
IN PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO. 
• CELE MAI VREDNICE LOCALNICE FORMAU ASA
NUMITELE ,,SEZATORI” IN ZILELE SCURTE DE IARNA, UNDE PUTEAU
POVESTI, CANTA SI LUCRA.
• NU EXISTA GOSPODARIE FARA CAMERA CU ZESTRE. AICI ERA
TINUTA LADA CEA TAINICA IN CARE ERAU PASTRATE HAINE,
LENJERII, PROSOAPE, COVOARE LUCRATE CU MIGALA SI PRICEPERE
DE CELE MAI ISCUSITE MAINI.
• ODATĂ CU DISPARIȚIA APROAPE COMPLETĂ A RĂZBOIULUI DE ȚESUT S-AU
PIERDUT ÎNDELETNICIREA STRĂBUNILOR ȘI COMOARA NEPREȚUITĂ A
LUCRURILOR OBȚINUTE DIN TRUDA ȘI MIGALA FEMEILOR CE STRUNEAU
LEMNUL ȘI FIRELE DE LÂNĂ.

/
/
*DOGĂRITUL – OBICEI DIN MOȘI STRĂMOȘI
• PRELUCRAREA LEMNULUI A FOST O INDELETNICIRE A STRAMOSILOR NOSTRI INCA
DIN CELE MAI VECHI TIMPURI.

• FIECE SAT ROMANESC AVEA TAMPLARII, DULGHERII, DRANITARII SI DOGARII SAI,

MESTERI POPULARI ISTRUITI DIN TATA-N FIU. 

• ASTAZI, REGIUNEA MARAMURESULUI INCA PASTREAZA TRADITIA SI PUTEM ADMIRA

MAIASTRELE PORTI SCULPTATE SI VECHILE BISERICI MANDRE DIN LEMN, CUM SI
REGIUNEA MOLDOVEI PASTREAZA.

• DACA UN TAMPLAR PRICEPUT SAU MAI PUTIN INVATAT SA SIMTA LEMNUL INCA
PUTEM INTALNI, CU DOGARII NU SE INTAMPLA ACELASI LUCRU.
• DIN CE IN CE MAI MICA DEVINE ACEASTA BREASLA A MESTESUGARILOR CARE ODINIOARA
CREEA BUTOAIE, PUTINI, GALETI. ESENTA LEMNULUI ESTE ALEASA IN FUNCTIE DE CE SE
PUNE IN BUTOI.

• PENTRU ALIMENTE, CUM AR FI MURATURILE POTRIVIT ESTE STEJARUL SAU FAGUL ALB.
DUDUL SI SALCAMUL SE IMPACA BINE CU LICHIDELE. DOAGELE SUNT CURBATE SI
CIOPLITE DOAR CU BARDA, LUCRAND USOR PE FIBRA LEMNULUI.

• DUPA CARE SE LASA IN APA, LI SE PRIND CERCURI METALICE SI SE FACE ETANSAREA CU

PAPURA.

• APARUT DIN NEVOIA DE A TRANSPORTA SI DEPOZITA LICHIDE. IN TRECUT, ACESTA ARTA DE A PRELUCRA
LEMNUL ERA BINE REPREZENTATA IN DOBROGEA DE NORD, DATORITA SPECIFICULUI VITICOL AL ZONEI.

CU TIMPUL, ODATA CU APARITIA VASELOR DIN STICLA SI DIN PLASTIC, DOGARITUL NU A MAI ADUS PROFIT
MESTESUGARILOR, IN PREZENT FIIND PRACTICAT DE UN NUMAR DIN CE IN CE MAI MIC DE PERSOANE
VARSTNICE.
*CONFECȚIONAREA MĂȘTILOR
• CONFECTIONATE DIN PIELE, BLANA, PANZA, COARNE SI DECORATE CU CIUCURI, MARGELE,
CLOPOTEI, MASTILE ALUNGA SPIRITELE SI DA CURAJ CELUI CE LE POARTA.

• JOCUL MASTILOR ESTE CUNOSCUT INCA DIN EPOCA PRECRESTINA, FIIND DE FOLOS IN
RITUALURI PAGANE.

• ASTAZI, IN SATELE ROMANESTI, LOCALNICII ISI PUN MASTI IN PERIOADA COLINDULUI DE

SARBATORILE DE IARNA, DE PAPARUDA, PENTRU A ALUNGA PLOAIA SAU LA VREUN ALT
EVENIMENT CE ADUCE VESELIE SAU TRISTETE.

• PRINTRE CELE MAI CUNOSCUTE SUNT CAPRA, URSUL.

• MASTILE POT LUA DIFERITE FORME DE ANIMALE, PERONAJE MITICE, REALE SI SUNT FOLOSITE IN
FUNCTIE DE CALENDARUL POPULAR.

• IN TARA VRANCEI SE CONFECTIONEAZA MASTI DIN LEMN, PENTRU CHIPARUS, OBICEI

PRECRESTIN PRACTICAT IN COMUNA NEREJU IN SERILE DE PRIVEGHI.

• UNIC IN LUME SI PASTRAT CU SFINTENIE.