Sunteți pe pagina 1din 15

RESURSELE FINANCIARE

PUBLICE
CURS 4
LECT. UNIV. DR. MERAL KAGITCI
DEPARTAMENTUL DE FINANȚE
Conţinutul resurselor financiare publice
 
Resursele financiare sunt elemente ale avuţiei oricărei ţări, alături de resursele materiale, umane, informaţionale.
Resursele financiare ale unei ţări reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare, într-o anumită perioadă de timp,
pentru realizarea obiectivelor economice, sociale, politice şi de altă natură.
Resursele financiare ale societăţii cuprind:
resursele financiare publice
Resursele financiare publice se referă la mijloacele băneşti mobilizate la dispoziţia administraţiei de stat (centrale şi
locale), la resursele necesare protecţiei şi asigurărilor sociale de stat, precum şi la mijloacele băneşti mobilizate la
dispoziţia instituţiilor şi autorităţilor publice cu caracter autonom.
resursele financiare private
Resursele financiare private reprezintă mijloacele băneşti care se formează şi se utilizează la nivelul agenţilor economici şi
a populaţiei.
Caracteristici ale resurselor financiare publice:

• Majoritatea resurselor financiare publice sunt resurse bugetare (ale bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurărilor sociale de stat). Pe lângă aceste resurse bugetare, resursele financiare
publice mai cuprind resursele fondurilor speciale (de exemplu, FNUASS), resursele întreprinderilor
publice şi resursele extrabugetare.

• Resursele financiare publice sunt destinate acoperirii cheltuielilor publice. Resursele cresc de la o
perioadă la alta (ca urmare a unor factori economici, monetari, sociali, demografici şi financiari), dar
într-un ritm mai lent decât cheltuielile publice. De aceea, în legea finanţelor publice, nivelul
cheltuielilor este maxim, iar nivelul veniturilor este minim.

• Resursele financiare publice au caracter limitat, iar de aici apare problema alocării lor eficiente.

• Resursele financiare publice reprezintă atât un mijloc de acoperire a nevoilor publice, cât şi un
instrument de influenţare a activităţii economico-sociale (pârghie economică)
Clasificarea resurselor financiare publice

Criteriu clasificare Tipuri de resurse financiare publice


După conţinutul economic 1. Prelevările cu caracter obligatoriu
2. Resursele de trezorerie
3. Resursele provenite din împrumuturi publice
4. Venituri din capital
5. Donaţii
6. Fonduri externe nerambursabile
7. Emisiunea monetară fără acoperire

După periodicitate 1. Resurse financiare publice ordinare


(ritmicitatea încasării lor) 2. Resurse financiare publice extraordinare

În funcţie de provenienţă 1. Resurse financiare publice interne


2. Resurse financiare publice externe
 
 Prelevările cu caracter obligatoriu pot fi fiscale (impozitele, taxele şi contribuţiile) sau nefiscale (acele prelevări pe care
statul le încasează de la unităţile proprietate publică: prelevările din venitul regiilor autonome, sumele provenite din
privatizare, valorificarea rezervelor de stat).

 Resursele de trezorerie sunt destinate acoperirii temporare a deficitului curent al bugetului de stat şi al bugetului
asigurărilor sociale, pentru acoperirea golurilor de casă înregistrate la bugetele locale şi a deficitelor temporare ale
bugetelor fondurilor speciale.

 Resursele provenite din împrumuturi publice se gestionează tot prin intermediul trezoreriei publice, iar împrumuturile
interne şi externe reprezintă un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare publice şi de acoperire a deficitului
bugetar.

 Veniturile din capital provin din valorificarea unor proprietăţi sau valori mobiliare (acţiuni/obligaţiuni) deţinute de stat.
 
 Donaţiile primite de instituţiile sau autorităţile publice din partea unor persoane fizice sau juridice.
 
 Fondurile externe nerambursabile reprezintă resursele primite, cu titlu nerambursabil, din partea altor state sau
organisme internaţionale (UE).
• Emisiunea monetară fără acoperire, ca modalitate de finanţare a deficitului bugetar, nu este recomandabilă din cauza
efectelor negative pe termen mediu şi lung (inflaţie).
• Resursele financiare publice ordinare sunt acele resurse la care statul apelează în mod obişnuit (curent), în condiţii
considerate normale şi care se încasează la buget cu o anumită regularitate. (de exemplu, prelevările cu caracter
obligatoriu)
 
• Resursele financiare publice extraordinare sunt cele la care statul recurge atunci când resursele curente nu sunt
suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice. (de exemplu, împrumutuile de stat şi de trezorerie, emisiunea
bănească fără acoperire)
 
• Resursele financiare publice interne cuprind prelevările cu caracter obligatoriu, resursele trezoreriei, împrumuturile de
stat interne, emisiunea bănească fără acoperire.
 
• Resursele financiare publice externe cuprind împrumuturile de stat externe, fondurile externe nerambursabile.
Structura resurselor bugetului de stat pe exemplul României(conform Legii bugetului de stat pe anul 2020)
Indicator mil.lei %
VENITURI TOTAL, din care: 167.702,4 100%
I. Venituri curente 145.842,4 86,97%
1. Venituri fiscale 122.898,4 73,29%
 impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital 23.523,9 6,22%
 impozite şi taxe pe proprietate (taxe judiciare şi extrajudiciare de timbru)
563,4 7,46%
 impozite şi taxe pe bunuri şi servicii (TVA, accize, alte impozite şi taxe generale pe
bunurii şi servicii, taxe pentru utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării  
bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi) 97.427,6
 impozit pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale  
 alte impozite şi taxe fiscale  1.253,9
  129,6
2. Contribuţii de asigurări (de exemplu, contribuţiile angajatorilor reprezentând  
vărsăminte de la persoanele juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate) 10.438,6
   
3. Venituri nefiscale  
 venituri din proprietate (vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, 12.505,4
vărsăminte din veniturile nete ale BNR, venituri din concesiuni şi închirieri,
10.718,1
venituri din dividende)
 vânzări de bunuri şi servicii (venituri din prestări de servicii şi alte activităţi,  
venituri din taxe administrative, eliberări permise, amenzi penalităţi şi confiscări,  
diverse venituri) 1.787,3

II. Venituri din capital 326,1 0,19%


Venituri din valorificarea unor bunuri 326,1
III. Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăţilor efectuate și prefinanțări 21.533,9 12,84%
Analiza nivelului, structurii şi dinamicii veniturilor publice
Indicatori privind nivelul veniturilor publice
 
Volumul veniturilor publice, în expresie nominală şi reală (indicator exprimat în moneda naţională, nu
are putere de comparaţie internaţională)
  în expresie nominală:

  în expresie reală (elimină influenţa inflaţiei):

  Deflator PIB: ;
IPC = indicele preţurilor de consum
  Ponderea veniturilor publice în PIB :

  Volumul veniturilor publice ce revine în medie pe un locuitor (exprimate în USD, pentru comparabililate
internaţională):

 
N = număr locuitori
CS = curs de schimb
Indicatori privind structura veniturilor publice

 determinarea ponderii (greutăţii specifice) a fiecărei categorii de venituri publice în totalul acestora.
Indicatori privind dinamica veniturilor
publice
Creşterea nominală şi cea reală a veniturilor publice
 Modificarea absolută
- în expresie nominală

 
- în expresie reală

 

Modificarea
  relativă
 Indicele creşterii veniturilor publice
- expresie nominală

- expresie reală
   Creşterea relativă
- expresie nominală
 
%
 
 
- expresie reală
 
%

Modificarea
  ponderii veniturilor publice în PIB
 

Modificarea
  nivelului mediu al veniturilor publice pe locuitor
Modificarea
  structurii veniturilor publice
 

Indicatorul
  privind corespondenţa dintre creşterea veniturilor publice şi creşterea PIB
 
, dacă:
 
K > 1: creşterea veniturilor publice depăşeşte dinamica PIB
K < 1: creşterea veniturilor este mai mică decât dinamica PIB

 Elasticitatea veniturilor publice faţă de PIB:


= modificarea procentuală a veniturilor publice la modificarea cu 1% a PIB:
, dacă:
 
e > 1: la modificarea PIB cu 1%, veniturile publice cresc cu mai mult de 1%. Veniturile publice sunt elastice în raport cu PIB
e < 1: la modificarea PIB cu 1%, veniturile publice cresc cu mai puţin de 1%. Veniturile publice sunt inelastice în raport cu PIB
Conţinutul şi rolul impozitelor

• Impozitul reprezintă o prelevare obligatorie la dispoziția statului pentru acoperirea cheltuielilor


publice, din venitul și/sau averea persoanelor fizice și juridice, cu titlu definitiv și fără
contraprestație directă.

• Taxa reprezintă o plată efectuată, de către persoane fizice sau juridice, către anumite instituţii ale
statului, cu titlu definitiv și cu contraprestație, la cererea persoanelor respective.

• Contribuția reprezintă o prelevare obligatorie, din venitul persoanelor fizice sau juridice, la
dispoziția statului, cu titlu definitiv şi cu contraprestație (persoanele fizice sau juridice beneficiază
de servicii din partea instiţutiilor publice fără să le fi solicitat în mod expres).
 Elemente ale impozitului
 
• Obiectul impozitului
• Baza impozabilă (baza de calcul)
• Subiectul impozitului (contribuabilul)
• Plătitorul impozitului
• Suportatorul impozitului
• Unitatea de impunere
• Cota de impunere
• Asieta (modul de aşezare a impozitului)
• Termenele de plată
• Înlesnirile la plată
• Drepturile şi obligaţiile

S-ar putea să vă placă și