INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI CREDIT

1. Cambia
2. Biletul la ordin
 1. Cambia

Definire

Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi

instrumente de plată care constată obligaţia asumată de către
debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată, beneficiarului
sau la ordinul acestuia o sumă de bani determinată.
Părţi implicate

1. Trăgătorul - persoana care emite înscrisul de valoare. Aceasta

poate fi un producător, un prestator de servicii, un vânzător local
sau un exportator.

2. Trasul - persoana care are obligaţia să plătească cambia emisă

de trăgător. Aceasta poate fi un cumpărător local, beneficiar de
servicii sau un importator.

3. Beneficiarul - orice persoană posesoare a cambiei. Aceasta

poate fi însuşi trăgătorul în calitate de furnizor de marfă şi / sau
servicii, banca trăgătorului în calitate de creditor al acestuia sau
orice terţ căruia i se transmite cambia la ordin sau o primeşte prin
gir.
Emiterea şi forma cambiei

Cambia cuprinde cuprinde următoarele elemente:

1. Denumirea de cambie trecută în textul titlului şi exprimată în
limba în care este redactat înscrisul. Lipsa denumirii de cambie
atrage nulitatea titlului.
2. Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată de bani;
3. Numele trasului cel care devine debitor cambial din momentul
acceptării cambiei ;
4. Data scadenţei;
5 Locul unde trebuie făcută plata;
6. Beneficiarul, cel ce urmează să încaseze banii, poate fi chiar
trăgătorul. De obicei exportatorul indică la beneficiar numele băncii
unde are contul;
7. Data şi a locului emiterii. Dacă nu este indicat locul, se consideră
domiciliul trăgătorului;
8. Semnătura celui care emite cambia (trăgător).
Excepţii:
• în situaţia în care indicarea scadenţei nu se face în mod expres pe
titlu, cambia se consideră ca fiind plătibilă la vedere

• în situaţia în care locul de emitere nu este indicat expres pe titlu se

va considera ca loc al emiterii locul indicat lângă numele
trăgătorului

• în situaţia în care indicarea locului de plată nu se face în mod

expres pe titlu, se consideră ca loc de plată a cambiei locul indicat
lângă numele trasului, prezumat a fi în acelaşi timp şi loc al
domiciliului trasului
Mecanismul cambial

1. Firma X din Viena cumpără mărfuri pe credit la data de 3.02.2010 de

la firma Y din Berlin. Valoarea mărfurilor este 200 000 euro.
2. Trăgătorul trage ordinul de plată în favoarea firmei Z faţă de care are
o datorie în sumă egală.
3. Firma Z la rândul ei are o datorie faţă de firma T, de aceeaşi valoare,
200 000 euro şi îi transmite prin gir cambia.
4. Firma T la rândul ei o andosează la ordinul firmei V.
5. Firma V doreşte să obţină suma înscrisă pe titlu înainte de scadenţă
pentru aceasta o va sconta la o bancă comercială.
6. Banca comercială rescontează cambia la Banca Centrală.
7. Banca A garantează efectuarea plăţii în favoarea firmei X.
Acceptare cambiei

• este actul prin care trasul se obligă să plătească, la scadenţă, suma

arătată în cambie, posesorului legitim al titlului
• acceptarea se dă pe faţa cambie
• acceptantul poate restrânge acceptarea la o sumă mai mică decât cea
prevăzută în cambie
• obligaţia trasului de a plăti cambia asumată prin acceptare este valabilă şi
în situaţia în care trăgătorul este declarat în stare de faliment, chiar dacă
acceptantul nu a cunoscut acest lucru în momentul acceptării. In cazul în
care cambia este acceptată şi, la data scadenţei, posesorul întâmpină un
refuz de plată, posesorul, chiar dacă este trăgător poate recurge la o
acţiune cambială directă.
• dacă la prezentarea tratei pentru acceptare trasul refuză să plătească,
acest refuz se constată printr-un protest de neacceptare
Transmiterea prin gir (andosare)

• transmiterea cambiei prin gir sau andosarea se face printr-o dispozitie

scrisă pe cambie de către beneficiarul acesteia, către tras, care
urmează să plătească suma aratată în titlu la ordinul persoanei pe care o
indica beneficiarul, la locul si data mentionată în cambie
• girul transmite toate drepturile izvorate din cambie, fara a mai fi necesara
notificarea debitorului cambial, inclusive garantiile reale care au fost
constituite pentru asigurarea platii cambiei
• daca un gir mentioneaza mai multi giratari, cumulativ, exercitarea
drepturilor cambiale, inclusive a dreptului de a transmite titlul printr-un
nou gir, apartine tututor, in comun, prin consens
• daca mai multi giratari sunt indicate alternativ, giratarul posesor al
cambiei poate exercita singur aceste drepturi
• fiecare gir sporeste valoarea obligatiei cambiale
• girantul se poate sustrage obligatiei de garantie mentionand formula “fara
garantie”, “fara regres” sau “fara obligo”
• primul girant este tragatorul, iar fiecare dintre girantii urmatori trebuie sa
figureze ca giratari in girul precedent
• dacă in sirul de giruri apare un gir in alb, semnatarul girului urmator este
considerat ca giratar al girului in alb
• în cazul in care in care in sirul giratarilor se interpune girul unui incapabil,
sirul se intrerupe, deoarece acest gir si toate cele care urmeaza sunt nule
• legitimitatea calitatii de posesor al cambiei se face prin mentionarea
numelui ca giratar in ultimul gir inscris pe dosul cambiei. Daca ultimul gir
este in alb, posesorul este titular al cambiei. Trasul nu are calitatea sa
verifice realitatea girurilor, ci numai identitatea posesorului.
Avalul cambial

• tragatorul, dacă nu este sigur de tras, poate apela la o garantie,

denumita aval, din partea unui terţ, prin mentionarea pe faţa sau pe
dosul cambiei a uneia din formulele: “pentru aval”, “pentru garantie”
sau “avalizat”, urmate de semnatura avalistului si de dată
• garantul este avalist, iar debitorul garantat este avalizat
• avalul poate fi acordat si numai pentru o parte din suma inscrisa pe
cambie
• avalul acordat printr-un inscris separate de cambie nu produce efecte
cambiale
• plătind cambia, avalistul dobândeste drepturile izvorate din ea contra
avalizatului, ca şi impotriva celor care sunt obligaţi faţă de avalizat, in
temeiul cambiei; totodata, el poate cere predarea cambiei cu protestul si
un cont de intoarcere achitat.
Plata cambiei

• scadenţa este termenul la care cambia este exigibilă şi trebuie

plătită. Scadenţa trebuie să fie unică, titlul cu scadenţe succesive
fiind nul. Scadenţa poate fi: la vedere, la un anumit termen de la
vedere, la un anume termen de la data emiterii sau la o dată fixă
• cambia la vedere este plătibilă la prezentare în termen de un an de
la data sa. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranţi. Trăgătorul poate stipula că
o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată
înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare
curge de la această dată.
• trasul care plăteşte are dreptul sa pretinda de la beneficiar trata cu
mentiunea „achitat”, semnata de acesta
• dacă trasul vrea sa faca o plată parţială, beneficiarul nu poate
refuza plata, fiind obligat sa mentioneze pe trata suma primită si să
dea chitanta trasului
• refuzul de plată al trasului transformă obligaţia de garanţie a
tragatorului, girantului si avalistului in obligaţie de plată
• posesorul cambiei poate acţiona, în cazul nerespectarii obligaţiei de
plată, prin două tipuri de acţiuni cambiale: extrajudiciară si judiciară
• acţiunea cambială cea mai frcventă este regresul
Regresul

• acţiunea cambială contra celorlalţi obligaţi cambiali, alţii decât

acceptantul şi avalistul său, este o acţiune cambială de regres.
• pentru a se putea exercita regresul este necesar să fie îndeplinite
următoarele două condiţii obligatorii:
- constatarea refuzului de plată din partea trasului printr-un act de protest
- introducerea acţiunii în termen
• posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranţilor,
trăgătorului şi a celortalti obligaţi:
a) la scadenţă, dacă plata nu a avut loc
b) înainte de scadenţă în următoarele condiţii:
- dacă acceptarea a fost refuzată total sau în parte
- în caz de faliment al trasului
Prescripţia

• modul de stingere a dreptului la acţiune în sens material, prin

neexercitarea acelui drept în intervalul de timp stabilit de lege
- acţiunea in justiţie, rezultând din cambie, contra trasului care a
acceptat cambia, se prescrie în termen de trei ani de la data
scadenţei
- acţiunea beneficiarului impotriva celorlalţi semnatari se
prescrie în termen de un an de la data protestului adresat in timp util
sau de la scadenţă în cazul unei cambia cu clauza “fără protest”
- acţiunea unui andosator contra altuia sau împotriva tragătorului
se prescrie în termen de şase luni de la data cand aceştia au plătit
sau au fost actionaţi in justiţie. Actele de întreruperte a curgerii
termenului de prescriptie nu au efect decât in privinţa celui care le-a
efectuat.
Scontarea cambiei

• în cazul în care posesorul unei cambii doreşte obţinerea sumei înscrisă

pe titlu înainte de scadenţă el o poate sconta (vinde) la o bancă
• prin scontare se obţine valoarea nominală a cambiei minus dobânda
pentru suma plătită calculată din momentul scontării până la data
scadenţei la care se adaugă şi anumite cheltuieli legate de încasarea
cambiei la scadenţă
• ca în cazul oricărui girant, banca are drept de regres împotriva
vânzătorului cambiei, dacă trasul nu plăteşte la scadenţă
• forfetarea consta in vinderea cambiei, indiferent de scadenţă, unor
instituţii specializate care, spre deosebire de băncile comerciale la
scadenţă, preiau riscurile de neplată de către debitor. Taxa de
forfetare este superioara celei de scont, iar operatiunea presupune si
transmiterea documentelor care sa asigure încasarea fără dificultaţi a
cambiei (diferite autorizaţii).
Exemplu:
Posesorul unei cambii ce are o valoarea nominală de 1000000
USD şi scadenţa peste 180 de zile doreşte să o încaseze înainte de
scadenţă. Pentru aceasta el se poate adresa unei bănci comerciale
care o va sconta. Dacă taxa scontului practicată de bancă este de
10%/an valoarea reală (ce va obţine posesorul cambiei în urma
sconării) va fi:

Scont = 50 000 USD

Valoare reală = 950 000 USD
Rescontarea cambiei

• băncile comerciale revând titlurile obţinute prin scontare Băncii

Centrale
• rescontarea se face prin plata taxei de rescont sau taxă oficială a
scontului, taxa ce constituie baza de la care Băncile comerciale
pleacă în stabilirea taxei scontului şi care este cu câteva procente
peste taxa rescontului
 Exemplu:

Dacă Banca Centrală practică o taxă a rescontului de 8%/an

profitul băncii comerciale în urma operaţiunii de scontare va fi egal
cu diferenţa dintre scont şi rescont:

Rescont = = 40 000 USD

Profit bancă comercială = 10 000 USD

Obs: Termenele legale sau convenţionale se calculează începând cu

ziua următoare zilei din care ele încep să curgă
 3.2 CAMBIA utilizată în cadrul Băncii Transilvania

LEGENDA:
 ZONA 1-de obicei se aplică
menţiunea “la ordin”/“la termen”  ZONA 5-data emiterii cambiei
 ZONA 1A-seria cambiei  ZONA 6-se completează dacă se avalizează
 ZONA 2-datele de indentificare ale trasului  ZONA 7-se completează dacă se girează
 ZONA 3-contul beneficiarului  ZONA 8-spaţiul care trebuie să ramână liber;
 ZONA 4-locul în care se dă acceptarea nu se va complete nimic
 2. Biletul la ordin

Definire
Biletul la ordin este un înscris, prin care o persoană denumită
emitent, se obligă să plătească unei alte persoane, denumită
beneficiar, sau la ordinul acesteia o sumă de bani la scadenţă
sau la prezentare.

Părţi implicate

1. emitentul care este debitorul, importatorul

2. beneficiarul care este creditorul, exportatorul
Elementele B.O.

Biletul la ordin cuprinde:

1. denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată
în limba întrebuinţată prin redactarea acestui titlu;
2. promisiunea necondiţionată de a plătii o sumă determinată;
3. indicarea scadenţei;
4. indicarea locului unde plata trebuie făcută;
5. numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
6. indicarea datei şi a locului emiterii;
7. semnătura emitentului.
AVALIZAREA SPECIFICATIA Specificatia “BILET SUMA in litere si cifre si DATA si LOCUL
si GIRAREA PLATII LA ORDIN”” VALUTA platii EMITERII

NUMELE si CONTUL NUMELE si CONTUL SCADENTA si SEMNATURA

TRAGATORULUI BENEFICIARULUI LOCUL PLATII EMITENTULUI
Caracteristicile BO

- biletului la ordin i se aplică toate dispoziţiile privitoare la scadenţa

cambiei => B.O. plătibil la un anumit timp de la vedere trebuie
prezentat emitentului spre avizare pentru a da posibilitatea
curgerii termenului de un an de la data emiterii titlului
- termenul de plată va curge în acest caz de la data vizei pusă de
emitent
- viza pusă de emitent presupune înscrierea semnăturii acestuia pe
faţa titlului sub menţiunea VĂZUT cu ocazia prezentării titlului de
către beneficiar la emitent
- dacă emitentul refuză să pună viza, posesorul va dresa protest de
nedatare şi în acest caz termenul va curge de la data protestului
Procedura de executare silită a B.O. şi cambiei

• pe baza cambiei ajunsă la scadenţă şi neplătită de debitorul

cambial, posesorul acesteia poate cere judecătoriei, investirea
ei cu formulă executorie
• judecătoria, verificând existenţa elementelor formale ale
cambiei şi ajungerea ei la scadenţă, printr-o încheiere de
investire, va dispune aplicarea formulei executorii pe titlu.
Încheierea de investire nu este supusă apelului
• odată ce cambia a fost investită cu formulă executorie,
posesorul ei va putea proceda la îndeplinirea formalităţilor de
executare, pe toată perioada de timp cât dreptul său nu a fost
prescris
Mecanismul cambial