GEORGE ERDELI

fl-.Itill
tr_V3l
EDrruRA uvrvnnsrranA
Bucureqti,2009
 fD

3Ce
:!-li

Capitolul3

DINAMICA POPULATIEI

3.1. COMPONENTELE DINAMICE POPULATIEI

Popula|ia reprezintl totalitatea indivizilor care triiesc pe un anumit teritoriu

sau areal geografic, considerali in ansamblu, indiferent de caracteristicile sau particula-
ritdlile acestora legate de rasi, etnie, gen sau varsti.
Numdrul total al populaJiei unei 1[ri sau regiuni constituie rezultatul a doud
componente, ce aclioneazl sinergie.
O componentd o reprezinta mi;carea naturald, respectiv evolulia in timp a
naqterilor qi deceselor; astfel, daci nagterile sunt mai numeroase decAt decesele,
numlrul populaliei va creqte qi invers. Aceastd relalip simpla este insd modificatd de
cea de-a doua componenti, respectiv nr igcarea migratoric; cind numdrul imigranJilor
este mai mare decit cel al emigranlilor, populalia prezintd o evolulie ascendent6 in
timp ce intr-o situalie invers6, numdrul acesteia se reduce. Cu alte cuvinte, modificlrile
care apar in numirul populaliei totale reprezintd rezultatul a patru elemente: pe de o
parte, na$terile gi imigranlii, care duc la cresterea numdrului populaJiei, iar pe de altd
parte, decesele gi emigranlii, care duc la scdderea numdrului acesteia (Fig. 1i).
Acest lucru Doate fi exprimat $i sub forma:

Ap:(N-M)+(I-E)
ln cafe:
Dp = dinamica numirului populaliei;
N = num[rul na;terilorl
M = numdrul deceda,tilor;
I = numirul imigrantilor;
E : numdrul emigranlilor.

in func1ie de modul in care aclioneaz6 cele doui componente mai sus menlionate,
de rolul pe care iljoacl fiecare dintre ele, existd populaliimobile qi populalii imobile
in cazul populaliil or mobile, modificirile care apar ln numirul total sunt determinate
atit de miqcarea naturald; cat qi de cea migratorie, in timp ce la populal|le imobile,
acestea sunt rezultatul acliunii unei singure componente
- miqcarea naturald, cea de-a
doua fiind nesemnificativd, migralia desfa;urAndu-se in situ (China, Cuba, R.p.D.
Coreeani, Rusia, Bulgaria, Albania, Polonia, Romlnia etc, in perioada comunist6).

Nagteri lmigranti

Decese
Fig. 11. Componentete dinamicii populafiei.

Daci migratia poate fi consideratd o componenti importanti la nivel

micro-teritorial (unit6|i administrativ-teritoriale, state, regiuni geografice), la nivel
macro-teritorial (continente), rolui acesteia este lns6 mai pulin semnificativ; la nivelui
populatiei mondiale, aceasta nici nu este luatd ln calcul, pentru c6 toate deplas[rile au
loc ln cadrul limitelor aceluiagi areal. Din aceastl cauz6, migcarea naturald este
perceputi ca fiind componenta cea mai importanti a dinamicii populaliei.

3.2. MI$CAREA NATURALA

Mipcarea naturaltr reprezintd totalitatea modificdrilor ce apar ln numirul qi

structura populaliei, ca urmare a nagterilor qi deceselor, cdsdtoriilor gi divo4urilor.
fie o politicd de limitare a acestora _ a ntinatalista sar drmpotrivd, una nea
tua, care nu
intervine nici intr-un fel in evolutia normall a natalititii.
Politica pronatalisti are in vedere o crestere a numdrului
nasterilor, iar pe termen
cleqterg a numlrului populatiei. in Romdnia, politica
lune g pronatalistd, aplicati
incep'nd cu 1966, din ratiuni economice, a determinai men,tinerea
artiticiald a unui
nivelinalt de natalitate; schimbarea brusci de orientare, dupd
lig9, a cond,s la scdderea
accentuatd a natalitelii, de la L6o/oo la crca 10%o in piezer.rt.

,.d:i'ili;Til::Hiffi iilfi1Til::r:T:ffi:lfr';tH:iffi1:?'Jn:;
aplicatd de China din rariuni economice incepAnd cu anul
1962.
Existd insi de multe ori decalaje importante
intre nivelul real al natalitdlii
modul in care acesta este perceput de autoritA,ti. Astfel, nivelul Ei
natalitAlii este considerat
scizut in Bolivia si lrak, unde este de fapt ridicat gi de asemenea
este apreciat ca fiind
crescut in Thailanda gi coreea de Sud, unde acesta este
in realitate redus.
Lamrjlocul anului r 990, pe grob, 55 de
_^ - lrri doreau sd-si reducE. mverul nataliteli,
19 {ari intentionau sd ridice nivelul acesteia, in timp ce mai mult
de 100 de leri se
declarau satisficute de nivelul actual al natalitdlii sau au avut
o atitudine neutrd in
aceastd problemd..
?lanningul familial reprezintd un element esenlial pentru
toate politicile ce au
in vedere limitarea numirului de nasteri; atitudinea ofici;ld asupra
acestei chestiuni
nu este sau nu ar trebui sd fie dictati numai de ratiuni demografice,
ci trebuie sd
respecte libertatea populaliei de a alege. Din aceasti cauzd., deEi
aceste servicii existi
peste tot, ele au un stah.rt diferit.

3. 2. 1. I. 3. Factorii socio-culturali

Rolul lor este deosebit de important in explicarea diferenleior care

exlsta pe
plan mondial in nivelul natalitdqii; intre acestia,
statu l femeii in socretate, precum ,l
traditiile religioase au putemice implicalii demografice.

3.2.1.1.3.1. Statutul femeii in socierate

Acesta este destul de greu de apreciat,

linand cont ci acesta nu este ind.ependent
de nivelul general de dezvoltare. Gradul de instruire;i educalie al femeii este
un
element esenJial; acesta condilioneaza adoptarea misurilor
contraceptive, precum qi
eficacitatea folosirii 1or. Existi intoldeauna o corelatie intre ridicarea
nivelului de
instruire gi sciderea natalitd{ii (Fig. 12)
Locul sau rolul femeii in cadrul familiei qi societilii are de asemenea o importanfd
deo^sebitd: in statele subdezvoltate, ignoranla qi
anumiie mentalitdti fac ca rolul femeii
sd fie redus in.viaia societdfii, aceasta
fiind implicati doar in aciivitdii casnice si in
ngrtjnea copiilor; in opozilie, in statele dezvoltate,
nivelul ridicat de qcolarizare,
mdependenta economicd, participarea activi a
femeii la viaia societi(ii au ca efect
reducerea numerului de nasteri_
 74
CEOGRAFIA
TIEI MO
Rata attsbetlzirii temeilo, _ .198S
Rat! crgterli
t9_ 80 60 40 r980 _
2000
20 Ot 34s

Atganistan

Mati

Sudan

pakisian

Rep. Oominicand

Jameica

Si Lanka

Cotulhbia

Thailanda

Fig. 12. Alfabetizarea ferneilor

si cregterea demografici (dupi
ntondial sur le
developpeuent hun ni,r, p.N.U.O.,
f bS6.

3.2.1.1.3.2. Religia

Lomportamentul demografic al populaliei

a fost gi este de religie,
rnarile religii av6ld intotdeauia
o atitudine pronatalist6. Cu
\ q cet
vs' brd-
populatiei la recoinanddrile aulor. - ' de adeziune al
esre mai ridicata atat natalitatea
.u',.u i.ru,oi;;;:BJj,.J51"ii,.::j: lli;jjl3,:;
mrre dc nq.r-.;
ffi;::,lT*i1L:t ::r:f"*:.'
.r i" ;;ii;
gloase, precum ,,mormonii,, in
;'"J{;; relativ
extrem fiind
r,_.:+^_^^ - , ., ^
linritarea S.U care refuztr
naqterilor, intr-o [ard in care acest
fenonlen este aproaDe
populaJiei fasd de fenomenut
."^^,^?"li:il.:
asocierea
r"ligi";:1;;;f
. , face ca
religie-natalitate sd nu mai fie valabill,
unde pracica religioasi este incd puternicd, ii tf".
ir'""rm state catolice,
ciuda pozifiei dogmatice conservatd ""r^, ."
"j'ir"lf,".
de ierarhia catoljcd.

3.2.1.1.3.3. Climatul psihologic general

economicl prezentA sau trecutd duce

_ .Si,u1!iu la emiterea unor
funclie de caracterut acestora, se vorbegte
asupra
1itl"1Tllt."*,
a,emogmJt:, .in.
materializat printr-un
de optinxism
numdr mare de naqter.i sau, dimootri.,
demograJic, respecriv un numd.."a* o" nufi"J iffi;- .;;" j;::: de pesim isnt
 15

il:ff :js::i i:"ilil1 j?Hl.f; ,1iff ili,'il,.,jiiTi:,::ij:i:il1J',.iu,ui di'

3. 2. 1. 1.4. Vdrsta popltlal,ei

Acest factor biologic trebuie luatde

asemenea in considerare
nivelul natalitilii, deoarece c6nd se analizeazd
s:f
l: .1"
procreare. Statele care au o populalie _"3",t ;;;ilH:*"tiat la procesul de
tanard nu,n".".r?*'"il ,rnplicit gi un numdr
ceinsrarele cu un.r".,iu"r".",ir[. ui.hrci,
;j;cilffT;1e;fJimp nivetut naralirdrii

3.2.1.2. Varialii sptqiale ale

natatitdlii
La nivel mondial, in perioada
2005 _ 20i0, dupd statistica
rate a natalit'lii de 2l%o, numa.rul-meotu O.N.U., pe baza unei
unuur a" nu!L;;;;.;:"
134 de
"or.*,rnativ
fiirfiH;ffill'?iij?ii,!,i"'ii^Y*ooro-'"'ii'"''oi"ii"ot'rru,""nd".,taJ
numdrur de naEteri;;Gffi :,:"ffi:],:iiilI#.",::iJli':iffrTi
nasreri-este ii:o r".*i'r""s"ii;#:il ;fii*l;'l*;
-""_"-y::lt]i:"estor
nasren care s_au in_regishat in al r38 de milioane de
in 1dr'e. mai pulin o;;il ;"il#$;:l_',lii'li*llti:l;:l#il :;:lr,#
num.rul de nagteri pe an, se remarca
Nigeria cu 6 milioane, pakistan cu
Inaiu., _liio'#:;ffi"
zb a" t8 de
milioane,
5,2 _itioun" qii;;;;;i".;,J;.,""milioane. Locul
ffiLf"ff fffi 1"]lil;iii:r::"r*;ffi "";i".,,illi-America,ieNora,
iltr#',n:1ffi ffi4;*f
' 'J ;*,,',"":*,:r1r{}!!'t]if;:Jirl';trlTla:
wuu ln uermania qi Marea
1milion in Japonia. Britanie si nu depdgeste
Analiza valorilor ratei nata]:llS]]
continenre gi mari regiunr geogratice
care exista le
de asemenea discrepantele arati
in nivelul r"ilr,iiiri, i"i"
cele mai pulin dezvoltate. rrrire dezvortate si
Continentul i"i.gi.ir"?ru'"." In"i mare rata a
natalitdtii de 36%0, urmat de
Asia "f.t*
p*"inta cu | 7%o. Europa
""u',ui.lffi.# ;T,fi #fii:fi:ilf
.ijfi XAmerica
_.. Peteri,ratasenerai6anataiitdliilfgil:;ravalo'rlh* 7%ogi53o/oo(Fig.t3);
Pule cu valori sub l5%o sunt considerate
ca av6nd o natolitat" foarte
racparte din categoria sratelor redusd; acestea
astatic.
dezvoltate $i ,r"a;in,;,;; ;;;tinlntut .u,oprun ,ou
farile cu valori ce dcpdsesc 302" ,"nt
ndrcate, acestea facAnd o nutoritate foarte
partelin c "oJl",rr5iu"]u,ina
putin dezvoltare
ln general pe .onti".ni.ir
''ai 9i fiind situate
"rrri""]T:::i?i**'*
Rata generali a natalititii repr.ezintd totuqi
c.mparabilitate corectd un indicator brut, care nu permite
intre nivelurrt" otins" in aii".ii;;;i""; o
Ioarte dependenr
de structura oe grupe .e
.**, .:l
acesta riind
"arrii i"'*",'ai""u"#u .uurr, in ulrima
Penoadi, se utilizeazn un indice ci
,i
japJoirit#;::";T:::1?"ff '::#:^"f
'..:"".ii ::*!:t;;iT[*H:ff :,
 77
Tabel 6. Statele cu valorile cele mai mari
li cele mai mici ale nataliti{ii (2009)
Nr. Tdri cu cea mai redusd
crt. rate a naralitd(ii
%"
liri cu cea mai ridicatd %o
ratd a naralitAtii
I Monaco
7 Niger 53
2. Gennania
8 Uganda
3. Japonia
9 Angola 46
Austria
9 Burkina Faso 46
5. Bosnia Qi Hetegovina
9 Somalia 45
Sursa: 2009 _ World poputation Data
Sheet, poputation *"*."***Ji Uilii
3.2.2. Fertilitatea

Sfudiul fertilitdlii este o preocupare

relativ recentl pentru geograti, mult
aceasra fiind doar in atenria demograrifo. qt timp
,oliorogilo;-;;il#; ."..a arentre nu
numai datorite faptului ci reprezinti ul el:menlal.diTmismului
geogratic, ci qi penrm
cdnivelul acesteia este un bun indi al nentalitdlilor, exprimand in fapt
populaFilor fald de uiulu *od"_i'tutor atitudinea
Fertilitatea se refere numai lq
$-ea.plry q populqligl care parrrcipd direct la
r"p*d..":er,e,
l+ryt:1.
de procreare,
Jespectiv I; pop"rugiu f"_tri"a a. uai"A
consideratd intr'e I5 si 49 de ani.
raxurrio ua.rta i,t
'*'--ltrGasid se expiiiiid prin
rata fertilii'lii, indicator calculat prrn
numlrului total de nagteri la populagia ferninind de '" raportarea
v6rstJ;*il;.

in care:
f= rata ferrilitdtii;
N = numdrul total de naqrerr;
16r_or = populatia leminind de varstA
ferrild.

sintet ic
de fenilirare r/s./ este de asernenea lolosir
pentru a ariita ni\ elu I
"^*.,.Indiceleacesfa reflecrd numdrul rotal
de copiice reuin un"i fimer de vArsrd
I:Tttl:A[''i;
(lJ-49 de ani) si se exprimd fenild
sub forma unui ,ip"n airec, _
Rata feftilitdtii elimini diferenlele
,".i.
copii/femeie.
c.nsrdera'{ un
date ie stru"tura ;;;p"
de vArstd, fiind
indicaror murr mai semn;n.uuu a..ai
narhnatalitdfii ,utu n"liLf;i. 5" analizdnd
qi a ferriliratii, se poate observa
ojnatalitate iuegistreazd cu-m*;;;;;;;;;_,a",r,.,, rate identice
rate diferite ate re.tititegii, urmarl iif,remrse oirerite de
$regtere a^numerului populatier. "a
..".,.i1-Y"!i:.d" condifiile de mortalitate, o ratd de circa 2,1
"",uaeratd ca fiind copii/femeie este
necesard. Dentr
maireduseo.t,i;;;;ffi
,ff';i;##:,:Hl*,?ffi i"",::i::'1Hi""".,J:
 78
GEOGRAFIA POPULA

nundrului populaliei sau chiar un declin. Aceastd valoare

este va insd penhu
statele dezvoltate,
lindnd cont cA in aceste stut" ,nortufitut"a .riJ r redusd, deci
sansele de supravietuire sunt mult
mai mari. pentru subdez
care asrgurd inlocuirea generaliilor Jdrile nivelul minim
trebuie sd aibd o valoare mar mare, aici
mortalitatea fiind mult mai ridicara.
Analiza spaliald a ratei fetilitilii evidenfiazi,
.. -
diferen{ieri de la o regiune la aita, de la
ca gi in nataliralii, mari
un stat la altul.
. Factolii care influenleazi nivelul ferrilitilii nu sunt diferirr
^ de factorii care
se poare face qi in acest caz o coretuli"
:T:1.:j:?,1, int nivelul general
de dezvoltare":r"litatea;
(venituri, urbanizare) si nivelul i".tifitafil,
cele arabe, care au un venit foarre ridicat
i"rj state, precum
qi care prezinta ..,i1 "_,rte
i.rtil,
ridicaa, in ti.p ."
"ri"',,*,
scazutd, desi au un nivel de dezvoltare
;ili:::'i;:l,,llfinil::i:lT
"
ii de asemenea
rtate relativ
nodest. Aceste situalii ne detel afirmirn
sd
cd diferenlele intemalionale in ceea ce pnve;te
fertilitatea sunr mai mult
factorilor socio-cultuali decat factonlor
economici sau,"i_f"i'i de instruire a
femeii, vArsta la care are loc cdsdtoria, stabilitatea
nu a tel.-l.icilor
de limitare a nagterilor, religia sau locul
in considerare pentru explicarea nivelului
de rezidenli sunt ;;il" trebuie luate
fertilitetii.
Fertilitatea variazd ca intensitate si ?n
funclie de vdrsta mamer; poate fi
prccoce sau tardivS, concentrati in
timp sau extinzAndu_se pe toatd dur reproductivi.
, inldriledezvoltate,ferrilitatea;r,";".il;;;;;;;"';#";
larizare este
varsta de mariaj esre mai ridicatd, intrar""
:^e.s:l !1 tnqe, i" u", de asemenea
astfel, vamta la care apar copiii este situatd aproximativ
ino""Jf" jjri29 intre 30 si 34
oe anr-
In
ldrile subdezvoltate situalia este inversd, deoarece durata de larizare este
redusd sau lipse5le, v6rsta de mariaj este precoce-
nefiind controlata. urmare cop11l
apar foarte devreme ( l5- l9 ani). S_a demonstrat
de
intre precocitatea fertilitllii qi intensitatea acesteia, "ltf"l,
;;;;r;
cu cAt nagterile sr mar precoce,
cu arat descendenla este mai nunreroas6.
asemenea diferenliel.i marcante: China prezintd"az"f
in larifo, .uii", existl de
o fertilitate tardiva se inscrie in
hadilie ;i a fost intdritd de evolutia recente a
mentalitarilor, d.ar sr de
tmpuse de politica demografici antinataliste,
spre deosebire de stat" ate.r ii Cenhale,
Orientului Mijlociu gi Asiei de Sud ., di.ting p.in;-;;. precoce. Ca
"u."ani este
urmare, rata fertilitdlii Ia varsta de 15_19
nuii in China ( ), dar prezinti
valori de 218%o in Burkina Faso, 23g%o in Kenya,2:9%"
in Nieer.

3.2.2.1. Yarialii spaliate ale ratei

fertilitdtii
gise inregistreazd mari variagii ale mtei fertil
ldri
,Pe_regiuni fall de media
de 2,6 copii/femeie. Ca gi in carut natutitatii,
11,11^_1"^::*:t:ia
mai mari se inregistreazd intre cele doui grupe de e cele
(Tabel 7). 1.dri, de;,"";il", dezvoltate
Tabel 7' statere care inregistreazi cer mai redus sau cer
mai ridicat niver ar fertilitntii (200g)

Nr. crt. Statele cu valorile copii/femeie Statele cu valorile copii/femeie

cele mai ridicate
cele mai sc5zute
I Niger 1,4 Taiwan 1,0
2. Somalia
Coreea de Sud t,2 i

3. Uganda 6,7 Romdnia lil,

1,3
4. ,i
Angola o.o Portugalir 1,3
5. R. D. Congo
Slovacia
Sursa: 2009 - l,Vorld population Du1a,Sreel, population
n"t"r"n* B it-fli0i
Aproape toate statele Lumii a III-a prezintd
o fertilitate ridicatd sau fbarte ridicaii,
nivelul acesteia depdsind cu murt.5 copii/femei".
A;;;;";"hiliracterzeaza spaEri
intinse, in cadrul conrinenfului african ca si in pa.teu
Je iJ.li#u"" Asiei (Fig.
"
in statele dezvoltate, rata fertilitelii prezinta valori
_-. -
Nivetul minim al.ferrilitdlii de t,0 copiilfemei. ,"
reduse, cca. 1,7 copii/femeie.

media continentale este de 2,3 copii/iemeie. St"r.d

i;;;;;;;;;riasra, in timp ce
d";-;;;lnentul european se
cancteizeaza de asemenea prin valo^ri scazute ale fertilitaEii
11,5 copii/femeie), acestea
situAndu-se sub pragul de 2,1copii/femeie, deci
nu i"1".ri"" generaliilor.
Pe langd aceste doud categorii de state "r;g"iisd mai menliondm
este necesar o a treia
categorie, formatd din lirimai pu{in dezvoltut"
r".uiu"t.rizeazn pnntr.o tert'itate
foarte redusi, inferioa:d mediei mondiut" ugu "u.e
sau.Cuba (1,5 copii/femeie) din zona Caraibilo.,
.u_ runinu"Jo nilllf
,s .oplVf"rn"l"y
.u.u"t..Lutu Jn arsamblu pnntr_c
fertilitate ce depaseste 2,3 copii/femere.
La o anariz6, atentd a hertii, se observd ins6
numeroase contraste: astf.el, in
interiorul unor arii de fertilitaie reduse, state ca.acte.izate
p.intr_o ..dezvoltare
economicd slabd.,',conservi o fertilitate ridicati, cum
Haiti (3.5
copii/femeie) . "*. "urlt'rturuiri
., De asemenea
Itrve,",, anumite tenrorii, cum
in cadrul unor arii de fertilitate ridicatd, se constatA o situatie
L.sta Rica in America cenrrard,
sunt Hong^_fong, SingaporaT&;; ;;#iii;:;
se caracterizeazd printr-o
Tunisi" i" ani"" a""r.f.a
fi i.*.ii" o"**lMijlociu,
fertilitate
redusd.
Lontrastele care se inregistreaz6. in prezent
!- .
Iapt amploarea
in nivelul fertilitetii ilusfreazd de
decalajelor economice. ce au apdrut insd in cursul
istoriei contemporane
llcare separd diverse pdrti aie lumrr.
. Sfudiile de dernoerafie isroricd aratd
lxv-eluri reduse
ca slatele dezvoltate. care in prezent au
ashziin,Afiica
are feniiitaiii, inregistrau r" o*r,
r"r".i constatate
sau Asia. piocesul de.scedere a fertilitaiii "pr"pi'ut"" ""to.
ra .atediferite,
in tunclie de conditiile ,p""in." ri".!rii
*;;ifi
lent si a incepur
:ruluf a^mefialitdrilor. de procesu I de indusr rializare
iuiiii "ri"
strans tegat de
urscputul acestui rrOrnlru*'.i
L- _ Droces a avut loc in Franfa in secolul al XVll_lea avdnd
u4za
notive la
economice: micii propnetarr, pentru
a evita impdrlirea pdmdntului,
 preferau sd aibi un singur descendent.
in afara acestui caz, tanzrliaspre
redus de copu nu s-a produs familia
i"T-? :'.":ii:
ale secolului al XIX-Iea. Aceasta
decat incepand din ultimele decenii

Fran,ei _ rtaria $i
din Europa de Nord
d",il;:;fiTff :Hj;T,i1,.il,x;";?::1,11[l;:T#i:;;
-.'pr^-"-
;i
Nord-Vest _ Anglia qi Suedia.
O dati cu dezvoltarea cor
in sPecial cu construirea cdilor
procesul de scrdere a f"r,ili,ur::l:1ttil!r', ferate,
-. 'wrqutatll se extinde gi spre zonele
.ontin"nt rrui .oap"u pulin dezvoltate ale
In perioada premergdtoare primului
rdzboi mondial, aceasti scddere
se propagase
i'
s uA c;;;;;lrgentinu,
ffJff?:J::?'J'",1fri l*ffilr::::"":* '
ale Americii Latine si
Asiei de Est
aust aria,
caracterizate printr-o
.."u,"r" "ate $i sud-Est;
gi cu un rol important in
"..''
internalional, sunt de asemene;1:::^T-"1"*u come4ul
in a-cest proces (Brazilia, v"n"ru.iu,
singapore, H""s K""s, ;;.;l-':::::':

:i:
j"xrntlm,xlH[lllJT; jt."::ffi j
"tlj:l?1:::,i:l[?i
Tabel8. Sciderea fertilititii in
unele srate $i regiuni mai pufin
dezvoltatc
Nr.
Regiune/Stat t96s_1970 r990-1995
cn. 2005-2010
copii/femeie copii/femeie copii/ferneie
Asia de Est
1,9 1,|
China so lo 1,7
2. Asia de Sud
arighanistan
7.7 6,3 6,6
Bangladesh
6,8 ia )1
India
5.6
)'7
Nepal
6,1 49 2A
Thailanda s.9 2,1 IR
3. Africa
5,8 4,6
Egipt 6,2
2,8
Kenya RJ
5,7 4a
Nigeria
6,s
5-1
4. America Latini
2,8 '1 7
Brazilia
2,6 to
Guatemala
4A 41
Mexic
)e ))
Sursa: prelucrare dupa llorld population prosp""U rM
 GEOGRAFIA POP
TIEI MONDIATE

r.-r.""J$;il1#.t't'f,?::i:'"?gmtici' c.um ar n china si s-au angajat in

il,'.Y"91::,.o-*'ol'runisra,arricaTstS:::t*:';Jff :::*':" o scddere usoari

*Iili ;
a

ld:lp ill JJ"T:i de schimbdrile

$Jisa ci esre in pr;na.uor,1ie-si
incheiar, ".".:*:t,
s.;;iJ ;;il;'#:"fi;i, ilitdiii ince nu s_a
conhnua sA apari

3.2.3. Mortalitatea

uneipopulagii.
fi :n*:.:yff Titr.::tr{iiji:::i,rd*,:r.*ffi care reprezintd un
lle (oAo):

ln care:
m : rata mortalit5tii;
M = nunirul total de decese
Py = populalia medie

ffi ::H:
j#1,:,'::i#tiiri:::li;il"i;::xl#t,'ilt: ale nivelului
ulalii sau chiar

3.2.3.1. Factorii care detennind.

vafialia spaliald a
Facrorii care influenteaza monali{.area
sunt destul de dificil apreciat, aceEtia
rimp 9i spaliu. dar mar rmponanlr
lr:1il 1"
ractorrr genetici sau ecologici au un rol Iimitar.
sunr cei socio_ecc i, in timp ce

3.2.3.1.1. Nivelul general de demoltare

economicd

::"""'.,+;#{':f lxSit;i,iiLlll"J?l?:ffi L:":?:j;;

sd aibd un rol
populaliei, la imbunlteiirea alim de via{d ale
luptd impotriva
ffi trnlil jil :;*:::;T##j;ix$:ffiil,*:ff ::: au contribuit in

3.2.3.1 .1. Sisrenul dc ingrijire nrcdicald

se referd la
medical, la

cel mai siurplu

de lnnrir^.i ^-
 insd lipsiti
jl;. {L:;;ffld*:lT#:
fii:ki'i*ii*rt",ffi*"""lai,
de semnificafie, deoarece
ir.a[Ujl"o*," 1^ ,""r concenkate
ffiTililT[:ff:::f I i" nr]i", tilii*,u u*. r o. r ez Jin
"H:?.;T";;'"nr"'
3.2.3.1.3. Nivelul general
tle instntire a populu[iei

,.""0"y:":tl['f;,','#lltffii:'"-:,:::rlri de o buna igiena qi de utirizarea rnijroaceror

uoui *u.it n'oJ a" ,ir.{u?ii.i-' i'"**'or
categorii de poD,ilr,i"
a","*ira u'JoJLlJ"
precum $r a unui anumit alcool, renuntarea Ia tutun),
-"."n' ".."'"ilI1t:r:?nsumuluiJe
.i.J*i il#;il;ilffi.111;,1i,,11,'llilii.l;l?,:J.;
fiSl!- "o.'po'ta ""

3.2.3.j.4. Struchtra pe grrpe

de vdrstd;i se.re

.r*liroit$r"t**i#J:,.'?:Jffi
*u*,tTi,iitiilT:1ffi '{:,ffi .rri:,r;;rH,:;

mortalitiui, constat6ndu-se o
ifi"*l[Jk,.,Hiigr:i:iii#*ffi
s ;,"J
#,ffi H::#fr',ffi 11,i;:?T:i:'iff :::lT jliitJ jTJ,T'3f J'";
nt"i.ffi x*j:HTi$:*f litrf j:,i:iiilfihn,r,ff $i:,:Ji#
;::;f;;{;#ffiIiff :#"'::i.9,:'iff :.Tffi ::1,:n*::':"'}Jll: ji
Se apreciazd. cd, cu c6t niv,

OI ;}fl ?r#tffi f;tril#,ifi,,i,:,.q::qgi:?Hffi"#i,;,ji:h:,1:,f,

era de doi ani in secolul
este de 8 ani in prezenc.," *ur,l-t1111tfuti al Xvlfl-lea si
rarr' caracterizate printr-o putemicd
va afemeilor, se inreg;;;;ffi;:tt dir.riti""r"
tn pakistan.
rrak, ka;. ilil ;.:TiHffi?f'jj:"?Tjiiffi
":"ffi ::::l;**: __:
iillil:H:"lHgr:H tr,J*:,TI, u".ra"n,"('.#oi'i"," rou*","u, u""*.
a',"-'i"."*ii""iiff ,;'J;""f T.'J"jf ffi ::,fff i j:[l j".lJ,:[",1""?H,",":
la
la 3,2.3.2. Varialii spatiale ale
mo,tatitdlii
?lu Rata medie a mortalititii De
suntinse aestur
aJ;;;ruil1ilij"3i1.",T1!ili,ihil,,.""lf;,r."",r#' varia(ile
 84
GEOGRAFIA
TJEr MoNDI4IBi
Tabel 9. Statele care inregistreazd
cele mai mari cele mai mici
,i

Sursa: 2009 - World population Data Sheet, pop\)lation

n.f".or"" us,2009

::y:i1i: *Iff :i: :ffi: ; H :.i::ff :# ti ['j,::?.;

i
nu reflectd

ieitT{ iT:Hil.ruff ;f,ri*

li#,txj: r ;i
j*fn dezvoltate. Tdrile
statele mai pulin
j""aiil'ilili':"#i
subdezvortate este cu mult .n* ii din unele regiuni
Itale, aga cr,lm
cazul statelor din Africa sau a un este
,.nnfina-*,,r ^a-:^^- ----- .
jot ttut".din Asia de Sud (Fig. I
2%0, insd in cadrul
::x.fi"lJl",i3j,*.#,xT:T::ffi #:'.illJl:;ri#lx*l I

gi cele din Africa

modalitate mai scazutd decit media continr
.*.-l:1lreziite: respectiv 5-10%0,
il":it"::j::' *,1T:1 9"T'.:11.(Ale"r",
Vest (G,ineea, Muri, cou.tu
c.',*rn, 6i"i j ;i din Africa de
o. piialul iJrifrr",i.l;i,riJi, inalt al acesteia,
peste l5%0. de

,iver.scizut at morra{ta1ii generare,

S,Tl'lf.Tl::,f:::ly.:r.:r,.:yu l"
:nr*";
7%0,
;i'jfffii?:,'"",H:fl:ru: ffi;" ;' ffi :xlfi Tlf ixl.fl';Lfl:
i'f :"+::l:rl":\::^':::::l"T;i1y,'1;cudirerenf einsd?ntreregiuni
il#*g11:Fffi ,;H,4fi"5tT:..:rf,:,-:itj*"ffi f H##
turopa prezintd un nivel al mortalitelii
.. de I l%0, valoare se srtueaza peste
media imegistrara pe gtob (8%o)
a populatiei.
datori,e f, ptilp"j g.ffi;i": de imbdtrAnire

. s.e constate deci ci, nivelul rnortalitdlii generale inregistrea

reglunile dezvoltate la cele subde:zvoltate, varialii mari de la
iar in cadrul acestora,
r., .; ?_ ^^_-r _--- ,.,-... {dri.

:::,'?Til':al:xfl ':::i#lxn:*:;i;*lti*.,r;
datodt; faprului ci acesta nu etimina a;f"C"Liri"?;ffi:il;,
un indicator
lntre state,
In 2009, ruta morralitd{ii a fost, de grupe de vdrste.
acest frnf
fapt nrr
nu 1.6L,,:^ sd -^
trebuie ^x r---Y
ne ducd
exemplu,'1 0.2%o in Sili;;i; in India, ?nsd
l
sanitare este mai
:::::lI:::g11;;"###dffi:fi [,i:,",?Ji:tj"Tlx'l
popula{ie imbdtr6nitd, ?n tinp ce cd Suedia are o
t"at"
Pentru a elimina efectul virstei in";" " i"pJ"j"
ii.#l
. __
indicator corectat , respectiv speranla
apr.ecierea ;;l ;;; se foloseste un
de viatd la nastere sau
 3.2.4. Speranta de viati la nastere

Durata medie a vietii reprezintd numi.rul de ani pe care ii are de trdit o generalie
fictivd' presupunend cd num'rul totar de ani este impa4it egal intre supraviequitori,
iar conditiile de mortalitate observate vor r6mAne aceliaEi. penrtu exemplificare,
c6nd
intr-o lari acest indicator este de 70 de ani, aceasta inseamnd cd o persoand ndscutd
in
anul in care s-a fdcut calculul ar avea sansa s6 trAiascd in medie
i0 de ani, daci de_a
lungul vielii sale se vor menline condiliile de mortalitate din acel an.

3.2.4.LVariatii spaliale ale speranlei de viald Ia na;tere

Speranla medie de via,ti la nivel mondial este in prezent

de 6j.6 ani, dar
contrastele internationale sunt profunde, acestea reflectand, de fapt, decalajele
economice care existd intre statele dezvoltate si cele mai puEin dezvoltate, la poli
opugi regdsindu-se Leshoto cu 40 ani gi Italia cu 82.2 ani
G;bel 10).
Tabel 10. Statele cu cel mai redus $i cel mai ridicat nivel al sperantei de viata ta
nastere

Nr. State cu cel mai redus anl State cu cel mai ridicat ant
crt. nivel al spemnlei de viald vel al speranlei de viald
1. Leshoto 40 Iralia 82,2
2. Zimbabwe 41 Japonia 8 2,1
3. Liberia 4l Singapore 8 t,9
4. Zambia 43 Hong - Kong 8r,8
5. Mozambioue 43 Elvetia 8i.8
Sursa:2009 - lVorld Popuiution Dala S/reel, population Reference Bureau. US,2009

Din punct de vedere al speranlei de via,td la nastere, se disting trei categorii de

lan (Fig. l6).
a. Un $up al statelor subdezvoltate, cu o speranla de viatd sub 60 de ani sau
chiar sub 50 de ani;
b. Grupul statelor dezvoltate, cu o sperartd de viatd superioari valorii de 70 de
am;
c. Un grup intennediar, cu o sperante de viati cuprinsd intre 60 si 70 de ani.

. .La
scard mondiald, varialiile spatiale ale speran!eide viald constaiate in prezent
trebuie privite, ca si in cazul fertilitdlii, ca reprezentAnd
decalaje cronologice ale
proc-esului de recul al
monalitd;ii. proces ce a inceput in Europa Occidentald in secolul
alXVllt-lea $j se exrinde asr6zi lent in l"oare regiunile lumii.
Studiile de demografie istoricd aratd cd speranta de via(d in societdlile
.
prelndustriale de tip european
era de 30-35 de ani, aceasta datorandu-se in mare paxte
epldemiilor. Progresele care
s-au inregisrrat o datd cu revolu{ia stiinfificd qi industriald
au ficut ca, in interval de 100-200 de ani, speranfa de viatd sd se jubleze.
 speranlei de via!6 a,in_ceput in Suedia spre sfirEitul secolului al
--_,_-_9t"$9."u
f XjiJ;ll?jli ll::Hltt:rii i::trt l' tT;r{.e:i;i, omau, oun"'*.u,
Japonia, in partea J."p# ; ;:J:i:!il1il?':iil
Dupd primul rdzboi mondiat, jU ffiLXl"*. It
a inceput in

Taiwan) si din America LatinI (Brazilia,

,r"," eri""Gr";;il;,Singapore, India,
Cfrf f.l^"" *""rir"_?ecut
Cregteri u$oare ale sperantei d":iuti al mortalitltii.
inregishat Oupi
mondial si in state are Africii a" rvo.a, :3. doilea rizboi
Occidentald Ei Ecuatoriald, acest,proces
feeipj, ii"[;;f;;:i..
"J^a"_ut,,_p ce in Africa
se afl6 in prezent abia la inceput.
Progresul economic. al stiintelor
si al medicinii, in;;e;;; ai permis
ameliorarea
:llgj1t:r ge,viata ale popuialiei ,i .*ai"*""
vrchme, avdnd un rol deosebit de
*".;;ffi;: fdceau numeroase
de.viaf dAcestp."*,;;;;;Ti",f:|J"'in:':liilTif
subdezvoltare, unde cre$terile in ultimut ffi 'l;;l.f,"lillii
o""""niu-ui?liJ"o'##o"
ritm lent in ldrile dezvoltate, in caorul acestora r u, 5 ani qi un
inregistrandu_se chiar o stasnare.

3.2.5. Mortatitatea infantili

Mortalitatea infantili reflectd to ;alitatea
deceselor infantile ce se produc in cadrul
unei populalii. in statistica demo
intensitateadecesr-;ili;:;:s"'J#T::::x:*:;;Ttr:;;:::;::;:jii
exprimd numirul totat de decese in primul
acelagi an, redat in promile (%o):
* d" l;'i.;6doe nasculi vii, in
"i4a

rnt=(MiAi)x 1.000

in care:
mi = rata mortalitdlii infantile;
Mi : numdrul total de decedati sub 1 an:
N = numdrul totai de ndscuii vii.

Acesta reflectd gradul seneral de dezvoltare

social_economica sr este influentat
indeosebi de nivelul c-ondiriitr sanrtare.

3.2.5.1. Variayii spaliale ale ratei nofialitdlii infantile

infantite la nivel mondial este in prezent de 46Zoo,

rrrrc .:i:1,ITi]itatji
,"," diferen{ele
varorue mlnrme sl maxime sunt insd foarte mari: Singapore 2.3%o
180%o (Tabel I 1). si Angola
Analiza ylei mortalitilii infantile_pe mari regiuni
^__ , $i state evidenliazl, ca qi in
via95 la naqtere, decalaje importlnt. int." ia.ii" o""uolrate
L_afllsneyntel*A.e gi cele
subdezvolrate (Fig. l7).
*t: este sc6zurd, cu valori ce nu depdsesc
*"" 1tT,j.51"';ri,:;
ca tn buropa de Nord qiT?ni1'*fiiinfantile
,rJ7oo,
de Vest, S.U.A., Canada, Australia si Japonia.
 90
GEOCRAFIA POPULATIEI MOND]ALE

Tabel I l. Statele cu cea mai redusi qi

cea mai ridicati rati a mortalititii ilfa[tile
Nr. ldri cu cea mai redusd ratd oA.
cn. a mortaliG!ij infanrrle Tari cu cea mai ridicati mta %o
a mortalitetii infantile
l. Slngapore 2.3 Angola i80
2. Suedia 2.'1 Sierra Leole I54
3, Japonia 2.7 Afghanistan i5l
4. Islanda
Libera i38
5. Franta 3.3 Niger
Sursa: Date prelucrate dupl www.statistiq
lt6
ues_ mo txl iales.com

In ldrile subdezvoltate, valorile acesteia

diferen{iindu-se mult de la o
sunt mult mai ridicate, ele
srup^d^de
ldri fu uftu, in eAi"u Clnt ula qi d" V"rt p"rt"
120%o gi in Africa de Est pest-e
i00zoo.'S" up.."iuri.ai,
un copil din l5
dispare in prirna lund de via1a, t din "i#'gri
7 in prim,ian d" ,i"fuliii" o f" prirnii 5 ani de

infantile
este de circa 4l %o.in Asia, dar qi
^ .^_=
o Y1i.-"n"ir6!ii
lard la alta sunt destul de mari: statele din America de ira,
arcr diferenlele de la
ratd a morralitd{ii infantile JU,"ru au o
sitr:aid ",
suU,""ai" i"."giri."ia"p.lrJt.' "*ceptii,
lntre mortaliratea infanti16 gi speran{a
a. uiufa fu nu.[r"?ii.ta o str6ns6 legiturd,
viafd este ridi"uta, i'o.tuiitui.u^i^iilntiri]it"
"'"'" :i*,:T:llfade
r_ocalrzarea zonelor cu o mortalitate ,i tnu".r.
infantili ridicatA _ decr "ouo.ata
cu o intArziere in
ameliorarea serviciilor sanitare _.este
seinnificativi p.nt. uliior; pe de o parte,
este pulin probabtra in
Illl::::i""..'r:ri,"r
datorta laptului ca un nrare numAr de na.steri "ont"*tur"unli,r.i"riiiii ,ni""te a copiilor,
sunt datorui" g.-;;ii J" l rfocui clecedatii
lar,irstdmicd, iar pe de alte parte,.mta de,cre$tere.a "
si rimand stasnantd rn,rt t;.p,
poprl.ti"i p"r;" ;j;;;;;;;d;i
::H::: ;T":j:ffiin in'contextur general de
"r,iu.

3.2.6. Sporul natural (bilanrul natura!)

Diferen{ere careexistd in'e niverur aatalitiiii gi cer ar moftalitd{ii

sunt redate de spo rul natural sal rata cregterii unei popurarii
naturaie. a"art" .r" oi1in" prin diferen{a
dintre rata natalitdlii $i rata morraliti{ii:

In cale:
S = sporul natural;
n = rata natalitdlii; m = rata mortalitilii.
un star care prezintd o rat6. a nataritdlii de 22%o
si o rat6 a mortaritd
rii de r2%o,
de exemplu, va avea o mta a cresrerii natur;le
Drocente.
de t't;
."" a"'iZ, A*a in
" "xprimdrn
 L'!\^rYuvn f \rr UL/1 t tEl
9l
Sqolul n3tulal poate fi pozitiv, c6nd numirul
_ niscu{ilor esre mal mare decat
numirul decedalilot insd poare fi qi negativ, a""i ,i".r,rr'i"t"rita1ii
este mai redus
decitnivelul mortalitilii - in acest caz preferindu_se insd termenul
de dgfi cit ndfi#al
oi cel de declin demografc _ sau ,,0" cAnd valorile ratei ,r* .gale cu cele
ale ratei monalitdtii. ""irfi'taiii

3.2.7, Tipuri de evolufie demografici. Legea tranzifiei

demogralice
Anali24 natalitdtii qi a mortalitdlii la nivel
mondial arati ci varialiile spaliale ale
acestor doui. componente pot fi interpretate
""
dif;;'i*
;procesul de evolulie
demografici.
Majoritatea statelor au cunoscutmari schirnbdri
demografice in cursul perioadei
contemporne, acesteaproducAndu-se in secolul al XIX-tea
qfin prima parte asecolului
XX in ldrile industia|izate, iar dupl 1940 qi i" grif" _ui prti"iezvoltate.

."n"fff:'il[:;:ffii:1"" i ait i o'i t, caracterizat prin

ll*-T*^"'^1"]:9]"o"'
modern, caracteA"",iliji.-'j'j:,.'ffff:,irilii]',l"rji,li1;f
demogranc
deci o cre;tere lentd.
ff,?T
Aceasti constatare, fdcutd asupra unui numlr
mare de ldri avansate, a dat nastere
unei teorii de evolufie, cunoscuti sub denumirea de ..t"o"ii
irorr|1i"i a"mografce,,.
Ea se regeseEtein studiile demografului francez Albert
LanOry ltSOl;, gi ate lui Warren
Thompson (1929), insd a fost fundamentatd de cltre
Francis irlotest"in 11945) inaintea
celui de-al doilea rdzboi mondial.
Conform acestei teorii, in func1ie de evolulia natalitafii,
a mortalit.d{ii gi a creqterii
pot distinge mai mulre perioade
l:ju.1l-:,."
(Fig.
distincte de evolulre demograficd
18).

Explozia

>3% i 1-21"
laza 2 faza 3

, 'eg,in _ frrneitztTtA
u- DEMocRAFlcr
'^ -----\ re9tm
.iemogafic -"'f denagtafb
tadlional

slat6 cu
economie procesulde sraro
state in care incput
agrare houstflatrzare industr,atizatg

Fig. t 8. Legea tranzi(iei demogra{ice.

 92 GEOGMFIA POPULATIEI MONDIALE

Prima perioadd se caftcterizeazd printr_un regim demogrurtc

tuadilional (A),
in care se evidentiazd rate ridicate ale natalitalii qi mortaritaliiin
aceste condilii rata
cregterii naturale este aproape nuld sau foarte scdzut6. Acest tip
de evolulie
caracterizeazd, statele cu o economie bazatl pe agriculturd,
insd nu se mar intaheste
astdzi, nici chiar la rnicile grupuri umane izolate din Amazonia,
din Aftica E"uato.iata
sau din zona muntoasd a Asiei de Sud-Est. Tehnicile de
luptd. impotnva maladiilor au
patruns aproape peste tot in lume, chiar gi in
ldrile africane sau asiatice cele mai
defavorizate, campaniile de vaccindri ducAnd la ridicarea nivelulur
speranlel de viali.
perioadi este parioad.a de tranzi,tie (B) care se caracterizeaz|.
. . 1 9oru p|1n
schimbdri rapide gi prin puternice dezechilibre demografice. In cadrul
acesteia se
disting trei faze diferite:
Faza I satincepltul tranziliei, in care mortalitatea incepe sd scadd lent
in timp
ce nivelul nataliteJii se menline ridicat sau mai crcste, ca umare
a ameliordrii stdrii de
sdndtate a femeii; cu aceastE fazd incepe cresterea demografici.
Faza 2 sau mijlocul tranzitiei, in care mortalitatea continud sd scadd
in timp ce
natalitatea rimdne ridicatd, urmAnd ca apoi aceasta sI scad6 lent. in timpul
acestei
faze, cregterea populariei este foarte putemicd, datorite ecartului drntre
rata natalitd{ii
sl cea a mortalitatii care trece printr-un maxim la un moment dat. Acest
fenomen de
accelerare a cresterii numerului populaliei, ca urmare a scSderii bruste a
mortalitdtii
gi amenlinerii natalitdJii la un nivel ridicat, poartd de'urairea de
exploiie demografici
sau baby-boorn.
Faza 3 sau sfhrsitul tranziliei cand mortalitatea este in scAdere, natalitatea de
asemenea se reduce rapid, dar decalajul intre cele doud componnte
se menline ridicat,
rar crestrea populatiei este mai lentd. Aceastb perioadi de evolulie caracterizeaz|
statele in care a inceput procesul de industrializare.
Ultima perioadd este caracterizati p rintr;un rcgim demograf.c modern (C) in
care atat rata mortaliti{ii, cat si rata natalitdtii sunt reduse, ecartul dintre cele doud
componente fiind de asemenea redus. Din acest moment natalitatea iffegistreazd
cateva
fluctualii dupd care incepe sd se stabilizeze, mortalitatea este aproape egald cu
natalitatea sau chiar o depdqeste; in aceste condilii cregterea populaliei este
foarte
redusi, nuld. sau se inregistreaza declinul natural. Regimul demografic modem
caracterveazd. statele avansate, unde procesul de indust'ializare a luat sfhrsit.
Astdzi statele lumii se afld in diverse faze ale evoluliei demografice, iar conform
teoriei tranziliei demografice, rezultb cd punctul cuhninant al cresterii demografice a
a1'ut loc la date diferite: in perioada 1960-1970 pentru statele din America Latina
si
din Asia OrientalA, intre anii 1970 Ei 1980 pentru statele din Africa de Nord gi Asia de
Sud in timp ce in unele state ale Africii occidentale sau centrale. aceasta nu s-a
produs ?nc6, deci cresterea dernograficd incd nu a atins punctul maxim (Fig.
l9).
In prezent, rata de crestere naturald anual6, la nivel mondial este de 1,2%, fa\Ft
de aceastd medie se inregistreazd insd varialii spatiale insemnate, ce dispune la poii
opuEi Niger, cu o rate de creqtere d,e 3.9Yo si Ucraina cu o ratd negativd de _0-5%o.
in ftrnclie de rata cresterii anuale se pot evidenlia 5 stadii de ev'olulie demograficd
 -9

6
s

1850 1900 1950

rtate dezvottate i850 1900 1950
slate subdezvoltate
Fig. 19. Diferenfieri in eyolulia demografici
a statetor
(dupd pahik J. Mc Bride, Human Geo'graphy, l99l).

a. Stagnare relativd sau depopulare. in acest

stadiu rata creqterii naturale anuale
inregistreazi valod negarive ,uu i0.,Ei
"urur"ri""ure
iit"ieirn europa de Vest,
Grmania, Ausrria ;i cele din Europa de Est _ Ucrania (_0. jy.),
S"rUiu tO.5%), Rusia
(0.3%) qi Romdnia (-0.1%).
b.crestere demograficd lentd, Reflectd oratd a creqterii
natuale anuale cu varori
cuprinse intre 0,1% qi I%. Acest tip de evolulie inglobeazd
un ansamblu vast de state,
din America de Nord (Canada, S.U.A.) din Europa (Norvegia,
Suedia, Marea Britanie),
Asia (Singarope, Thailanda, China) dar din America
9i d-e dud (Argentina, Brazilia,
Chile, Uruguay).
c. Tranziyie demograficd avansatd. in acest stadiu, rata
.
se situeazi. intre valorile de 1,1% qi2%cuprinzand
cre$terii naturale anuale
state ale Asiei de Sud (Cambodgia,
Myanmar, Vietnam), ca qi state ale Americii Latine (M"*i",
t*r, Coturnbia) sau ale
Africii de Nord (Tunisia, Algeria).
d' Tranzilie demografcd. tard.ivd. Aceastd categorie caracteizeazd
statere care
au o rata a cresterii nafurale anuale cuprinsi. intre
2o/o Ei 3yo frind. mai eterogend. si
incluzdnd state ale Americii Latine (Belize, Guatemala,
Nicaragua, Honduras), ale
Asiei de Sud (Afghanistan) sau de Sud _ Vest (Oman,
Arabia Saudil), cdt gi n*"rour"
state din Afi:ica.
e. CreStere explozltd. Este un stadiu de evolulie
cu o ratd a crestenl naturale
anuale ce depdEegte 3%.in aceasti categorie se rnai regdsesc inprezent state africane
precum Niger, Uganda, T anzani...
GEoGRAFIA POPULATIEI ygl9trE DINAMIC.

Nr.
crt.

I I
2. (
3.

4.
5. I

Sursa: 200

Stur
aceasta fi:
numai da1
cdnivelul
populaliil
Fer
PSgesuh
de procre

lb0 --Eit
num[ru1t

lra
tb!
inc

N=
D
rfl5

Ind
fertilite,ti
t 1 \-AO A,

Ra
consideri
harta nat
de natali
creqtere
ln
consider
mai redr
 DINAMlC
GEOGRAFIA POPULATIEI NIONDIALE
preferau I

modema
ale secohl
Franlei -
din Eurol
Ot
procesul
contrnenl
Intr
in toati E
Noua Ze(
caracteri;
internall,
Singapol
Ei de des,
referitoar

Nr,
crt.

1
Icl
2.
l
E
bo !
i
3.
I
I
I
\
4.
!
I
I
T

Sursa: pr
oa

lt

'.j_'.tr
. fuRJ
-i.#'.
{-"
-ii

98 IAIiVlndOdVf:,'-
 lNA]!4I(
GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIALE

Du

-- condi
::-o -tal
.:,:L in c

1'
-:.gul

3..

\r

l-

:Eilel

a
 DINAMIC.A
GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIALE

Cregt
XVIII-lea I
.{nglia, Ita
Japonia, in
Dupd
Taiwan) gi
Creqteri ug
:nondial qi
occidental
Prog;
:ondiliilor
'.'ictime, a!
je viag6. ,,

s'.rbdezvoh
::lm lent ir
1?{

Mon
--r:i popul
l- .::ensltate
::..:rimd n
:::lasi an.
t'_

t:
t.z
1n cz
| 't- n-)l =
l'- lti =
lF
I
tEt

-{ce
-,::.r seb i

3.2.:

Ratz
::: i alo

.:--- sl,_i

i:r:i
I .r- .:e I
GEOGRAFIA POPULATIEI MONDIALE

cREgT

Populal
este marcat dr
de-a lungul a

crestere au al
intr-un singut
Daci ut
miliard, o sut
de ani pentru
miliard, in l9
de-al6leami
iumii sa ajun
populaliei cor

Tabel 12. Rer

(n
a{

S-.", J. F"1l-
?opulatiotl Dqtc

Dezvolti
:u ficut posibi
-{stfel, daci pi