Tipuri de forme ale violenţei

în familie.
Maxim Victoria, gr 41, PCCP
LEGE Nr. 45 
din 01-03-2007
•   Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica
naţională de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă
problemă de sănătate publică. Pentru consolidarea, ocrotirea şi
sprijinirea familiei, pentru asigurarea respectării principiilor
fundamentale ale legislaţiei cu privire la familie, recunoscînd faptul că
realizarea egalităţii de gen între femei şi bărbaţi constituie elementul-
cheie în prevenirea violenţei asupra femeilor, faptul că violenţa în
familie afectează femeile în mod disproporţionat, dar și faptul că și
copiii şi bărbaţii pot fi de asemenea victime ale violenţei,
LEGE Nr. 45 
din 01-03-2007
•  Prezenta lege stabileşte bazele juridice şi organizatorice ale activităţii de
prevenire şi de combatere a violenţei în familie, autorităţile şi instituţiile
abilitate cu funcţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie,
mecanismul de sesizare şi soluţionare a cazurilor de violenţă. 
•   În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
                violenţă în familie – acte de violenţă fizică, sexuală, psihologică,
spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de
apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise
de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii,
prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral;
Noțiuni
•   prejudiciu moral – cauzare a suferinţelor fizice şi/sau psihice, care conduce la umilire, frică, înjosire, incapacitate de
apărare împotriva violenţei, la sentimente de frustrare şi la alte consecinţe cu caracter similar;
                prejudiciu material - daune materiale, susceptibile de evaluare sau estimare financiară/pecuniară, rezultînd din
orice act de violenţă în familie, în concubinaj, precum şi costurile pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie;
                agresor - persoană care comite acte de violenţă în familie, în concubinaj. În cazul plîngerilor din partea mai
multor membri de familie, cu învinuiri reciproce de comitere a actelor de violenţă, agresorul va fi identificat luîndu-se în
considerare următoarele circumstanţe: care dintre subiecţii implicaţi a acţionat în apărarea sa ori a altei persoane;
probabilitatea survenirii unor situaţii critice pentru fiecare persoană; modul de acţionare în cadrul scenei de violenţă şi
gravitatea leziunilor provocate de fiecare persoană; plîngerile anterioare de violenţă în familie, alte împrejurări care
indică la iniţiatorul actelor de violenţă;
                victimă - persoană, adult sau copil, supusă actelor de violenţă în familie, în concubinaj;
                ordonanţă de protecţie - act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei;
                situaţie de criză/situaţie critică – totalitate a circumstanţelor ce prezintă pericol iminent pentru viaţa şi/sau
integritatea fizică şi/sau psihică a persoanei, necesitînd intervenţie în regim de urgenţă cu măsuri de protecţie;
                ordin de restricţie de urgenţă – măsură provizorie de protecţie a victimei violenţei în familie, aplicată de poliţie,
prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuinţa familiei şi stabilirea unor interdicţii prevăzute de lege, în
vederea prevenirii repetării/comiterii acţiunilor violente, asigurînd astfel victimei şi altor membri ai familiei siguranţă în
locuinţa lor.
Caracteristici comportamentale
Cinci caracteristici principale ale violenței în familie:
• Violența în familie este un comportament învățat;
• Violența în familie este un comportament repetitiv și cuprinde diferite
tipuri de abuz care pot trece dintr-unul în altul sau în combinație;
• Făptuitorul este cauza violenței domestice și nu consumul de alcool,
victima sau relațiile dintre ei;
• Pericolul pentru victimă și copii crește pe timpul separării dintre
parteneri;
• Comportamentul victimei depinde de modurile de supraviețuire la care a
aderat.
Jocuri pentru adulţi
• oamenii interacţionează uneori între ei într-un mod negativ, în aşa fel încât să îşi
întărească deciziile din copilărie din scenariul de viaţă. Îşi întăresc astfel modul lor de
a vedea lumea şi viaţa.Aceste interacţiuni se numesc jocuri psihologice.Un joc este un
set de tranzacţii complementare ulterioare care înaintează spre un deznodământ
previzibil şi bine definit (E. Berne).Jocurile psihologice satisfac foamea de stimuli, de
recunoaştere (chiar şi o palmă e mai bună decât indiferenţa) şi de structurare a
timpului. Jucăm jocuri psihologice pentru a ne oferi stroke-uri.Însă stroke-urile din
jocuri sunt negative, nu pozitive. Jocurile psihologice conferă un fel de pseudo
intimitate. În lipsa de intimitate reală şi în frică de intimitate oamenii cred astfel că
sunt apropiaţi.
• Jocurile se joacă deseori inconştient, sub formă de „triunghi dramatic”.Triunghiul
dramatic a fost inventat de Karpman şi se joacă în doi, trei sau patru persoane,
grupuri sau chiar ţări sub forma unor roluri.
Jocuri pentru adulţi
• Unul din rolurile din triunghiul dramatic este denumit Persecutor. Vă mai
amintiţi starea eului de Părinte negativ? Acesta este persecutorul care critică,
admonestează, abuzează, agresează, pedepseşte. El îi desconsideră pe ceilalţi
• Alt rol este de Victima. Victima joacă rol de Copil Adaptat negativ, simţindu-se
neadecvată, învinsă, dependentă, plângăcioasă. Găseşte deseori un Persecutor
care o critică şi/sau un Salvator care o ajută pentru că se consideră neajutorată.
Ea se desconsideră pe ea însăşi şi refuzăsă gândească pentru ea. Într-o altă fază
- Victima devine Persecutoare prin comportamentul ei adeziv, şantajist prin
pasivitate. Ea îşi întăreşte astfel concepţiile despre ea, alţii şi viaţă, spunând:
 "eu nu valorez, lumea şi ceilalţi sunt răi cu mine”. Într-un final se transformă în
Persecutor - "Ei sunt de vină pentru că eu nu am reuşit în viaţă" sau "Sfatul tău
nu mi-a folosit la nimic". 
Jocuri pentru adulţi
• Al treilea rol este cel de Salvator – Părintele hrănitor negativ, care are sfaturi de dat, face treaba în locul
altora când nu este cazul (când ceilalţi se pot ajuta singuri), ia apărarea Victimei, care, după el, este
neajutorată şi dependentă. Astfel Salvatorul desconsideră victima, considerând că nu este capabilă de a
se ajuta singură. Dacă Victima la un moment dat se revoltă, Salvatorul se transformă în Persecutor.
• Rolurile din joc – triunghi se schimbă în timp (Persecutorul devenind Victimă sau Salvator, Salvatorul
devine Persecutor sau Victimă, Victima va deveni Persecutor sau Salvator). Jocurile pot fi jucate la trei
grade de intensitate.În jocul de gradul trei se ajunge la spital, judecată, morgă, cimitir.
• Cel care joacă deseori rolul de Persecutor nu îşi acceptă sentimentele de slăbiciune şi are impresia că
deţine controlul, controlând acţiunile celorlalţi, dând ordine.
• Cel care joacă rolul de Salvator îi controlează pe alţii care sunt victime inocente şi dependente de el:
spunând „Ştiu că nu te descurci. Fac eu pentru tine.”
• Cel care joacă rolul de Victimă controlează prin neputinţă pentru că orice Persecutor şi orice Salvator au
nevoie de Victime în jur, aşa cum sadicul are nevoie de masochist şi invers. Paradoxal, totuşi, Victima
controlează prin neputinţă, autopuniţie, martiraj."(Fragment din cartea Despre iluzii, mituri, amăgiri
(despre bani, moarte relaţiile de cuplu), C A Levitchi, C Toma, editura Ascendent, 2011)
Jocuri pentru adulţi
• “Sexul este o scuza pentru a forma atasamente pe care ne dorim sa le prelungim cu
orice chip, ne uneste cu perd care reprezinta singura speranta din nucleul nostru
cosmic de singuratate, iar pentru aceia care gasesc implinire spirituala unuul in
celalalt, constituie o forma mistica de comuniune primordiala Leaga oamenii cu
sfori ale romantismului recunostiintei si iubirii “(pag 56 Eric Berne - Sex si dragoste
in relatiile interumane, ed Herald) 
• „Scenariile sunt concepute pentru a dura o viaţă întreagă. Ele sunt bazate pe decizii
ferme din copilărie şi pe o programare parentală care este reîntărită în mod
continuu. Reîntărirea poate lua forma contactului zilnic, precum în cazul bărbaţilor
care lucrează pentru taţii lor sau cel al femeilor care îşi sună în fiecare dimineaţă
mamele pentru a sta la taclale, sau poate fi aplicată mai puţin frecvent şi mai subtil,
însă la fel de puternic, prin corespondenţa ocazională. După ce părinţii mor,
instrucţiunilor lor pot fi ţinute minte mai viu ca niciodată.
Rolul beneficiului secundar
• La nivelul mai intim, fiecare dintre aceste scenarii are propria
legătură cu orgasmul efectiv. 
Când arăţi cu degetul spre cineva, trei degete se îndreaptă spre tine.”
spunea cineva. “Atunci când urăşti o persoană, urăşti ceva din ea care îţi
aparţine. “Acolo unde există multă lumină, umbra este adâncă.” Johann
Wolfgang von Goethe “Ceea ce nu face parte din noi nu ne deranjează.”
Hermenn Hesse
Cercul Puterii și Controlului
Ne ajută să înțelegem mai bine toate modalitățile pe care le poate folosi
abuzatorul pentru a deține puterea și controlul asupra victimei, demonstrează
relația dintre violența fizică, cea sexuală și intimidarea, coerciția și manipularea
soției și copiilor care sunt deseori folosiți de abuzator. Abuzatorul folosește
aceste tactici pentru a menține puterea și controlul obținut prin violența fizică
și sexuală. Chiar și un singur incident de violență fizică sau amenințare cu
violența fizică poate fi suficient pentru instalarea puterii și controlului asupra
partenerei.
Acest control și putere este apoi susținut de abuzul non-fizic și coerciție. De
exemplu, un abuz verbal urmat de un abuz fizic dispune de pericolul producerii
unui nou abuz fizic și astfel ar putea să fie suficient pentru a asigura puterea și
controlul abuzatorului chiar și fără aplicarea violenței fizice propriu-zise.
• Anumite forme de violență sunt trăite în majoritatea cazurilor de
femei sau doar de femei - violul, abuzul sexual, hărțuirea sexuală,
infanticidul feminin, avortul selectiv, crime de onoare, mutilarea
genitală a femeilor, căsătoria forțată, violența domestică, violența
sexuală în timpul războaielor, sterilizare forțată, avortul forțat,
lapidare, biciuire (Miroiu, 2004). 
VIOLENŢA PSIHOLOGICĂ
• Umiliri şi înjurături, batjocorire, criticarea opiniilor sau sentimentelor, ameninţări cu
bătaia, ameninţare că o să ia copiii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de
vină, neglijare, amenințare, distrugere demonstrativă a obiectelor, manipulări
psihologice sau izolarea forțată de prieteni, familie, copii, școală și/sau serviciu,etc.
• Impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de
suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în
orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor,
afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie,
constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de
muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau
alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă,
conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu
efect similar. 
VIOLENŢA PSIHOLOGICĂ
• Te urmărește
• Te înjură, te insultă, te critică sau te ridiculizează
• Te controlează (cum te îmbraci, cu cine te vezi, cu cine vorbești)
• Îți monitorizează ieșirile, apelurile și persoanele cu care te întâlnești
• Nu are încredere în tine și este foarte gelos sau posesiv
• Încearcă să te izoleze de familie și/sau prieteni
• Te umilește în fața prietenilor lui
• Te pedepsește prin retragerea afecțiunii
• Se așteaptă să îi ceri permisiunea pentru orice vrei să faci
• Amenință că te rănește sau că îți rănește copiii, rudele, animalele de companie
• Te umilește în orice fel
• Te acuză că îl înșeli
• Este gelos pe persoanele cu care vorbești
• Zbiară la tine
• Te hărțuiește
Violența socială
• impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea
frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea
realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces
în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la
informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar. 

• Te izolează de familie, de prieteni, de comunitate

• Îți interzice să frecventezi anumite locuri, să ai contact cu anumite cunoștințe sau
prieteni
• Te privează intenționat de acces la informaţie
• Vrea să îi ceri voie când vrei să ieși
• Îți dictează cu cine să comunici
VIOLENŢA ECONOMICĂ
• VIOLENŢA ECONOMICĂ: interzicerea activității profesionale, privare de mijloace
economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană,
medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a
bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de
bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul
de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății,
inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar. 

• ABUZ ECONOMIC: Încercarea de a face persoana dependentă financiar, de

exemplu menținerea unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea
accesului la bani, interzicerea frecventării școlii/continuării studiilor sau angajării la
un post de muncă.
VIOLENŢA ECONOMICĂ
• Îți interzice să te angajezi
• Te exclude din deciziile legate de bani
• Îți spune mereu că are el grijă de tine și nu ai de ce să vrei să muncești
• Îți oferă o sumă limitată de bani lunar și are ieșiri nervoase când ai nevoie de bani pentru urgențe justificate
• Te face să te umilești pentru a primi o sumă infimă de bani
• Te trage la răspundere pentru fiecare sumă de bani cheltuită, uneori degenerând în violență fizică
• Nu te lasă să te angajezi
• Controlează veniturile cuplului
• Refuză să împartă banii cu tine
• Te privează de necesități de bază (hrană, medicamente etc.)
• Îți interzice să folosești bunurile comune
• Exercită controlul inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune
• Te expune pe tine sau pe copii la munci grele care pot pune în pericol sănătatea voastră
Violența spirituală
• subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral- spirituale
prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie,
a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea
dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba
maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase
inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
• Nu îți permite să îți urmezi religia sau tradițiile religioase
• Te forțează să urmezi o altă religie sau alte practici religioase
• Discreditează, sau jignește credința ta/obiceiurile tale spirituale sau religioase
• Îți folosește credința și obiceiurile religioase pentru a te manipula, domina, controla
• Te obligă să faci lucruri pe care religia sau credința ta ți le interzice
VIOLENȚA SEXUALĂ
• constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual
continuat după cererea de a-l opri, sau forțarea cuiva să se supună la
o relație sexuală neprotejată sau umilitoare.
• agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare,
manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale
forțate, viol conjugal. 
Violența verbală.
• adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de
insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare.
Violența fizică 
• Violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire,
îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere,
strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv
mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare,
precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice
epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau
sănătate şi integritate corporală. 
Violența fizică 
• Distruge lucruri când este furios (aruncă obiecte, sparge, trântește etc.)
• Te împinge, te îmbrâncește, te pălmuiește, te mușcă, te lovește, te sufocă, te arde etc.
• Te abandonează într-un loc periculos sau nefamiliar și trebuie să te întorci singură acasă
• Te sperie conducând agresiv și/sau imprudent
• Folosește arme pentru a te amenința, a te răni
• Te forțează să pleci de acasă
• Îți rănește copiii
• Folosește forța fizică în situații sexuale, te obligă să întreții relații sexuale cu el
• Te încuie în casă, te împiedică să pleci (privare de libertate)
• Te împiedică să suni la poliție sau să ceri îngrijiri medicale
Evaluarea familiala si de cuplu
• Cum este structurată familia/cuplul, care este componenţa subsistemelor familiei şi cum sunt
graniţele dintre ele?
• Cum sunt îndeplinite funcţiile familiei /cuplului şi rolurile familiale si in cuplu ?
• Care este structura de autoritate şi putere, cine şi cum conduce familia (mama, tata, ambii,
bunicii)?
• Care sunt regulile „oficiale” şi care cele „nespuse”, dar aşteptate de fiecare ?
• Care este climatul afectiv al cuplului/familiei?
• Care este atmosfera din cuplu/familie ?
• Care este nivelul de diferenţiere a sinelui al membrilor familiei/cuplului?
• Cum, când, cine cu cine comunică, interacţionează şi care este conţinutul comunicării ?
• Cum face faţă cuplul/familia stresului şi simptomelor apărute, adică mecanismele de coping ?
Sint proactivi sau demisionari ?
MANIFESTĂRI
• 1. Obsesia controlului De multe ori, acest tip de violență se poate ușor confunda, mai ales la început, cu grija celuilalt față de tine. Faptul că trebuie să
știe constant unde te duci, ce faci și cu cine ești, nu e sănătos. A nu se înțelege că dacă partenerul te-a întrebat cum ți-a fost ziua, e considerat o formă
de violență. E o diferență enormă între a fi non-stop bombardată cu mesaje și telefoane de control și o informație generală.
• 2. Izolarea de prieteni și familie Îmi amintesc cazuri, mai ales în liceu, când am pierdut prietene pentru că erau într-o relație. Și nu mă refer la faptul că
timpul nostru s-a diminuat cumva natural, pentru că trebuiau să și-l împartă între cercul de fete și iubit, ci la manipulări de genul prietenii tăi nu-ți fac
bine/sunt o influență negativă' sau nu-mi place să petrec timpul cu ei, așa că nici tu nu ar mai trebui'. Asta nu se întâmplă doar la vârste fragede,
însă atunci se întâmplă este extrem de periculos fiindcă îți poate influența și dezvolta un pattern în acest sens. Mai târziu apar scenarii în care ești
izolată de familia ta, de frații tăi etc. Nimeni nu are dreptul să te îndepărteze de cei dragi iar tu trebuie să știi că este una dintre multele forme de
violență domestică și asta.
• 3. Acuze nefondate aduse gratuit Există multă gelozie în relațiile abuzive, însă partenerul tău îți poate reproșa constant că l-ai înșela, de pildă. Tocmai
pentru că afirmația este complet falsă, multe victime tind să investească o grămadă de energie în a demonstra contrariul. Nu vor ca partenerul să creadă
că fac ceva greșit, iar asta este o manipulare ieftină și trebuie să știi că un astfel de comportament se încadrează la violența domestică.
• 4. Batjocura sau faptul că te face de rușine De la cum arăți și până la cum te comporți sau îți faci treaba, critica abuzivă și constantă este și ea o formă
gravă de violență. Devine din ce în ce mai rău dacă o femeie se lasă umilită verbal sau emoțional de către partener și încearcă mereu să îi aprobe vina pe
care i-o aduce, încercând să se corecteze sau cenzureze. Shaming-ul de orice fel nu ar trebui tolerat sub nicio formă.
• 5. Controlul asupra banilor și a finanțelor Abuzul financiar poate constitui diferite forme de violență domestică. Unii acordă o alocație periodică
partenerei lor sau decid cât are voie să cheltuiască. O altă formă poate fi furtul de bani din casă sau cheltuirea banilor de comun munciți pe vicii –
alcool, jocuri de noroc. Cazurile în care bărbatul își ia salariul și îl dă pe băutură sau gambling nu sunt chiar străine la noi în țară.
• 6. Viol Conjugal Sexul forțat, chiar și în cadrul unei căsnicii, este o formă foarte gravă, dar comună, de violență domestică. Manipularea în ceea ce
privește rolul tău într-o relație este cea mai cunoscută ca formă de demonstrare a iubirii, strâns legată de amenințarea că dacă nu îi oferi tu, va căuta la
alta. Nu te lăsa intimidată de astfel de abuzuri și informează-te cu privire la coerciția sexuală.
MANIFESTĂRI
• 7. Abuzul mental Gaslighting e o formă de abuz mental în care partenerul te va face să crezi că tu o iei razna sau ești nebună,
însă ai grijă că această formă de violență domestică este una dintre cele mai puternice și care lasă traume extrem de profunde
la nivel mental, practic punându-ți sub semnul întrebării toată liniștea și sănătatea mentală.
• 8. Învinuirea constantă O altă modalitate de-a te controla este prin pasarea vinei constante prin manipulare. Te face să crezi că
ești tu vinovată pentru lucrurile mici, simple, însă acest fenomen se dezvoltă foarte urât. Am putea corela acest lucru, spre
exemplu, cu sexul forțat, în care te va face să te simți vinovată că te-a înșelat, spre exemplu, fiindcă nu ai fost destul de bună.
• 9. Sexting-ul forțat Trimiterea imaginilor cu caracter explicit și așteptarea în schimb a altor imagini cu tine este tot o formă de
violență domestică, atât vreme cât tu simți o presiune din partea partenerului să faci asta.
• 10. Controlul virtual – tot una dintre multele forme de violență domestică Odată cu era internetului, este foarte simplu să
controlezi viața cuiva prin presiunea de-a primi parolele conturilor și profilurilor sociale. Nu, nu este o formă de dragoste și
grijă, și nici o dovadă de încredere. Este un viol asupra intimității individuale și, atât timp cât tu nu vrei să faci asta, nu ești
obligată!
• 11. Insultele verbal Pe lângă faptul că niciun fel de agresiune verbală nu ar trebui tolerată în cadrul unei relații, ea devine și mai
toxică atunci când e făcută de față cu alte rude, în special cu copiii. Un copil care vede că tatăl își insultă mama constant -și vice-
versa – va avea consecințe grave asupra percepției lui în ceea ce privește o relație sănătoasă și îi va influența comportamentul.
• 12. Dreptul la libertate religioasă Atunci când partenerul tău te presează să aderi la o anumită religie sau nu îți dă voie să ți-o
practici pe a ta, trebuie să știi că nu e un comportament normal și că, da, este o formă de violență domestică. Nimeni nu îți
poate îngrădi un drept, iar cel la libertatea religioasă – ca toate celelalte, de altfel – se aplică indiferent de circumstanțe.