Sunteți pe pagina 1din 61

Principiile de nutriție l

a vârstnici
Tataru Constantin
Plan:

Imbatranirea sistemului digestiv


Malabsorbtia definitie
Malnutritia definitie
Etiologia malabsorbtiei
Diagnosticul malabsorbtiei
Imbatranirea sistemului digestiv
Sistemul digestiv are o rezerva functionala suficient de mare p
entru a pastra o functie normala la persoana varstnica, in abs
enta unor afectiuni digestive.
Imbatranirea se asociaza cu cresterea frecventei afectiunilor
digestive, din care o proportie importanta este reprezentata d
e afectiunile digestive induse medicamentos (iatrogene).
O afectiune digestiva la varstnic necesita evaluare atenta, vars
ta este un factor de risc pentru patologia digestiva.
Caracteristica pacientului varstnic este prezentarea atipica a a
fectiunilor digestive cu simptomatologie frusta, tardiva, atipic
a datorata scaderii perceptiei viscerale.
Imbatranirea sistemului digestiv
Cavitatea bucala
- Diminuarea sensibilitatii gustative – induce scaderea ap
etitului, a sensibilitatii pentru gustul sarat (aport crescut
de sare), se mentine sensibilitatea pentru gustul dulce
- Pierderea dentitiei, paradontopatii – tulburari de mastic
atie, de deglutitie, diminuarea apetitului, cu scaderea ap
ortului caloric ( persoanele protezate au masticatia cu 7
5-80% mai ineficienta)
- Scaderea secretiei salivare – asociata cu senzatia de gur
a uscata (xerostomia este prezenta la 70%din varstnici), c
resterea frecventei leziunilor bucale si esofagiene
Imbatranirea sistemului digestiv
Esofagul
- Scaderea presiunii sfincterului esofagian superior
- Diminuarea amplitudinii undelor peristaltice cu evacuare
a lenta a continutului esofagian
- Frecventa mai crescuta a refluxului gastro-esofagian dato
rat in principal scurtarii portiunii intra-abdominale a sfinct
erului esofagian inferior si frecventei crescuta a HGTH
- Modificarea iatrogena a functiei normale esofagiene – AI
NS, teofilina, chinidina, nitratii, produsii de fier, tetraciclin
e, bifosfonati.
Imbatranirea sistemului digestiv
Stomacul
- Secretia acida se mentine, creste frecventa afectiunilor ca
re induc hipoclorhidrie (gastrita atrofica).
- Scade capacitatea de aparare a mucoasei gastrice prin sca
derea secretiei de mucus, prostaglandine, bicarbonat si a
fluxului sanguin la nivelul mucoasei
- Creste frecventa ulcerului peptic in special in asociatie cu
consumul AINS, in majoritatea cazurilor se asociaza cu Heli
cobacter pylori
- Scade viteza de evacuare a continutului gastric (in special
pentru lichide) – se mentine senzatia de satietate datorata
distensiei gastrice cu diminuarea apetitului
Imbatranirea sistemului digestiv
Stomacul
-Hipoclorhidria datorata atrofiei gastrice apare la 24-50% din
persoanele peste 60 ani,
- Acest fapt duce la scaderea pH-ului gastric si intestinal cu pr
oliferare bacteriana in intestiul subtire si malabsorbtie de vit
B12, consecinta fiind anemia megaloblastica
Imbatranirea sistemului digestiv
Intestinul subtire
- Modificari minore (scaderea numarului de neuroni la nivel
ul plexului mienteric, modificari ale arhitecturii vilozitare) car
e in mod normal nu afecteaza motilitatea, permeabilitatea sa
u absorbtia la acest nivel.
- Proliferarea bacteriana la nivelul acestui segment digestiv
asociata cu DZ, diverticuloza, hipoclorhidrie poate duce la
malabsorbtia – Fe, folati, Ca, Vit K, Vit B6, Vit B12. Este un
a din principalele cauze ale diareei la vastnic.
- Scaderea productiei renale de 1,25-dihidroxicolecalcifero
l si scaderea raspunsului intestinal la actiunea acestuia du
ce la o scadere a absorbtiei intestinale de Ca.
Imbatranirea sistemului digestiv
Intestinul gros
- Motilitatea se mentine, scade sensibilitatea anorectala la diste
nsie ducand la instalarea constipatiei (la instalarea acesteia par
ticipa si alti factori – hidratarea insuficienta, imobilizarea, medic
atia concomitenta, etc)
- Creste frecventa incontinentei fecale datorata modificarilor str
ucturale la nivelului sfincterului anal (scaderea masei musculare
locale, fibroza, modificari ale contractilitatii) si a altor afectiuni d
e tipul tulburarilor neurologice (afectiuni ale coloanei vertebral
e lombo-sacrate, neuropatii – diabetica, alcoolica, deficit de vit
B12, etc), leziunilor ano-rectale, utilizarea necontrolata a laxativ
elor.
- Creste frecventa afectiunilor neoplazice (cancerul de colon), isc
hemice (colita ischemica, angiodisplazia de colon), infectioase s
i a diverticulozei colonice.
Imbatranirea sistemului digestiv
Pancreasul
- Sufera modificari structurale de tip – fibroza lobul
ara, hiperplazie ductala, care induc maldigestie in
situatia in care > 90% din functia pancreatica exoc
rina este afectata
- Functia exocrina este pastrata astfel incat
absorbita grasimilor si carbohidratilor nu este
afectata
- Scade sensibilitatea celulelor beta pancreatice la
valorile glucozei serice cu diminuarea secretiei de
insulina care asociata cu cresterea rezistentei perif
erice la insulina, duce la instalarea DZ tip II.
Imbatranirea sistemului digestiv
Ficatul
- Structural apare fibroza intraparenchimatoasa si capsulara
- Scade masa functionala hepatica, apare incarcare grasa si cu lip
ofuscina ( lipofuscina este un pigment brun rezultat din acumul
area de reziduuri metabolice ale grasimi lor si proteinelor- fara s
emnificatie patologica)
- In absenta unei afectiuni hepatice nu se modifica valorile testel
or functionale hepatice – AST, ALT, FA, GGT, bilirubina
- Scade usor sinteza proteica, scade degradarea proteinelor cu ac
umularea de proteine anormale
- Scade fluxul sanguin hepatic (cu aproximativ 35% intre 40 si 65
de ani) care asociat cu scaderea masei functionale hepatice duc
e la tulburari de metabolizare a unor medicamente
Imbatranirea sistemului digestiv
Ficatul (continuare)
- Scade capacitatea de adaptare la stress a ficatului care in asociere cu
diminuarea ratei de regenerare a tesutului hepatic duce la injurii hepa
tice mai importante in prezenta unui factor hepatotoxic (!polipragmaz
ia)
- Functional reactiile enzimatice de faza I (oxidarea, reducerea, hidroliz
a) scad cu varsta (cu implicatii in metabolizarea substantelor toxice, m
edcamente), iar cele de faza II (conjugarea) nu se modifica.
Vezica biliara
- Scade sinteza de acizi biliari, creste concentratia de fosfolipide si cole
sterol in bila, ceea ce duce la o crestere a frecventei litiazei biliare si a
complicatiilor acesteia.
- Motilitatea sistemului biliar nu se modifica
Malabsorbtia
Definitie : totalitatea semnelor si simptomelor datorate reduc
erii absorbtiei principiilor alimentare la nivelul mucoaselor sis
temului digestiv si excretia in exces a grasimilor, proteinelor, h
idratilor de carbon, asociate cu absorbtia inadecvata de vitam
ine, minerale, electroliti si apa.
Tulburarile de absorbtie pot fi extinse la toate elementele nut
ritionale de intensitati variabile, sau selective la unele elemen
te nutritionale in raport cu leziunile determinate de procesele
degenerative, ischemice sau inflamatorii cronice.
Ex: leziunile ileonului terminal duc la deficit de vitamina B12-a
nemie macrocitara extragastrica
Malabsorbtia (Malasimilatia)
Afectarea digestiei in lumenul intestinal si reducerea timpului de contact alim
ent-mucoasa:
- afectiuni pancreatice cronice: fibroscleroza pancreatica, pancreatitia fibr
ochistica, litiaza pancreatica duc la insuficienta pancreatica exocrina
- deficit saruri biliare si tulburari ale fluxului biliar: hepatopatie cronica, ci
roza, stenoza coledociana incompleta, coleseloroza, litiaza colecistica produc m
aldigestie lipidica si malabsorbtia vitaminelor liposolubile
- disbioza florei microbiene intestinale cu infestare parazitara duc la tulbu
rari ale digestiei
- atrofia gastrica, carcinomul gastric prin hipoclorhidrie duc la maldigestie
si malasimilatia vitaminei B12
- hipertiroidia creste peristaltica si scurteaza timpul de contact cu suprafat
a mucoasei
Malabsorbtia ( Malasimilatia)
Afectarea integritatii epiteliului intestinal:
- enteropatia cronica nespecifica are ca principala deficienta disfunctia enzim
atica a enterocitului, prin inflamatie cronica si modificari morfologice ale mucoas
ei, la care se adauga disbioza si hiperperistaltismul
- utilizarea pe lunga durata a unor medicamente (hipocolesterolemi -ante, an
tibiotice) determina disfunctii enzimatice si proces inflamator cronic urmate de a
fectarea tuturor etapelor absorbtiei
Blocarea cailor de transport limfatic si sanguin:
- insuficienta venoasa sau staza venoasa sistemica ( insuficienta cardiaca, per
icardita constrictiva) duc la hipertensiune in vena cava
- insuficienta arteriala mezenterica cronica are efect ischemo-anoxic la nivel e
nterocitar
Malnutritia
Definitie : dezechilibrul intre nevoile nutritionale ale org
anismului, aportul nutritional si utilizarea alimentelor in
organism.

Are ca rezultat aparitia de deficite de macronutrienti


(proteine, lipide, glucide), micronutrienti (minerale, vita
mine) si lichide.
Marasmul
Notiune care defineste limita compensarii nutritional
e: scaderea marcata a masei musculare si a depozitel
or adipoase, continut proteic visceral normal si functi
onalitate normala a organelor

Orice stress metabolic aditional ( interventii chirurgic


ale, infectii, arsuri) duce la malnutritie proteincaloric
a cu hipoalbuminemie - Kwashiorkor
Factori de risc
varsta
pierderea autonomiei, imobilizarea
alcoolismul
boli cronice: neoplaziile, infectiile cronice, hipertiroid
ia, hipercalcemia
saracia, mizeria sociala, singuratatea sau abandonul
scaderea acuitatii vizuale, olfactive, gustative
polipragmazia
Etiologia malabsorbtiei
Cauze Factori de risc ,afectiuni predispozante
Insuficienta Pancreatita cronica, cancer pancreatic,
pancreatica alcoolismul cronic, hiperlipemia, traume
abdominale cu afectare pancreatica,
hiperparatiroidism, boala vasculara digestiva
Proliferarea Aclorhidrie, modificari anatomice intestinale
bacteriana (stricturi, distensii, fistule, postoperatorii –
sindromul de ansa oarba), ileus postoperator,
diverticuloza
Sindromul de Rezectii intestinale extinse cu diminuarea
intestin scurt semnificativa a suprafetei de absorbtie
Colestaza Ciroza, hepatite, toxicitate medicamentoasa,
obstructie biliara, cancer cap pancreas sau
cai biliare
Sprue celiac Afectiune genetica mediata imun
Etiologia malabsorbtiei
Cauze Factori de risc ,afectiuni predispozante
Sprue tropical Calatorii in zone tropicale sau sub-tropicale
Boala Whipple Infectia cu Tropheryma whippelii
Boala Crohn si Afectiuni genetice – raspuns imun digestiv
RCHU anormal
Limfangiectazia Limfoame, tuberculoza intestinala, sarcoidoza
intestinala – afectiuni neoplazice sau infiltrative ce
afecteaza fluxul limfatic
Infectii parazitare Deficitul de Ig A (predispune la giardioza),
stari imunodeficitare, consumul de apa si/sau
alimente infestate
Patogenie

Scaderea aportului alimentar ( deficit caloric global)


mobilizarea rezervelor energetice si proteice
scadere in G
carente in principii: aa, vitamine, minerale
scaderea metabolismului bazal (hipo TA, bradicardie, adinamie)
tulb metabolice si hormonale ( scaderea insulinemiei, cresterea elibera
rii de noradrenalina, nivelului sanguin de hormoni de crestere, glucocortic
oizi)
cu cresterea glicolizei, a lipolizei, mobilizarea amino-acizilor pentru a m
entine homeostazia energetica
modificarea spatiilor lichidiene cu aparitia edemelor de foame
Consecinte asupra aparatelor si s
istemelor
Cord: modificari cantitative si calitative
- scadere in greutate a miocardului
- scaderea glicogenului cardiac
- atrofie miofibrilara
- edem interstitial
consecinta - scaderea contractilitatii VS
Consecinte asupra aparatelor si s
istemelor
Plaman: scaderea masei si fortei de contractie a muschilor res
piratori
Digestiv: scaderea motilitatii tubului digestiv
scaderea secretiei gastrice
atrofia mucoasei intestinale
scaderea rezervelor de glicogen si a sintezei proteice la nivel h
epatic
Renal: scaderea masei rinichilor
Sistem imun: cresterea susceptibilitatii la infectii
Afectarea sintezei hormonilor, a hematopoezei
Semne si simptome ale malabsor
btiei
Semne si simptome digestive
Diareea – simptomul care impune cel mai frecvent evaluarea
Steatoreea – rezultat al malabsorbtiei lipidelor (apare cand > 6% din lipide
le ingerate sunt eliminate in scaun) – scaune moi, lucioase, aderente, urat
mirositoare
Meteorismul abdominal si flatulenta excesiva – datorate fermentatiei col
onice a hidratilor de carbon nedigerati
Dureri abdominale postprandiale
Semne generale
- Scaderea in greutate in conditiile unui aport alimentar adecvat
- Anorexia
- Dureri musculare, dureri osoase (deficit de vit D)
- Crampe musculare, parestezii (deficit de Ca, Mg)
- Paloare
- Astenia fizica, fatigabilitate
Semne si simptome ale
malabsorbtiei
Semne si simptome Mecanisme fiziopatologice
-Inapetenta - scaderea aportului caloric
-Scaune anormale, abundente - continut de grasimi in scaun
cremoase, decolorate
-Diaree - acizi grasi irita tranzitul
-Dureri abdominale difuze - suferinta pancreatica
-Echimoze - deficit de vitamina K
-Algii osoase si fracturi - depletie de calciu si vit D
-Pierdere ponderala si - deficit complex de proteine
fatigabilitate grasimi,electroliti
-Anemie - deficit de Fe, folati, B12
-Crize tetanie - depletie de Ca si Mg
Semne si simptome ale
malabsobtiei
Semne si simptome Mecanisme fiziopatologice
- Paloare, glosita, stomatita - anemie, deficit de Fe
- deshidratare - deficit de apa si Na
- edeme periferice - malnutritie proteica
- casexie - deficit complex de proteine
si grasimi
- mers cu baza larga - deficit de vit B12
- alterari retiniene - deficit de vitamina A
Consecinte
Scaderea fortei musculare si fracturi
Hipotensiune ortostatica
Escare, edeme periferice
Scaderea activitatii celulelor natural killer, raportului
CD4/CD8, a productiei de anticorpi si infectii
Anemie nutritionala
Cresterea interactiunii medicamentelor
Disfunctii cognitive
Diagnosticul clinic al malabsorbtiei
Elemente de anamneza
- Simptomatologie (frusta, atipica, tardiva) : scadere in greu
tate, anorexie, episoade de diaree, constipatie, meteorism
abdominal, flatulenta, dureri abdominale (postprandiale,
asociate anumitor alimente), tulburari de mers si echilibru
(deficitul de vit B12), deficit cognitiv (deficit vit B12 si fola
ti), astenie marcata (anemii severe).
- Istoric de chirurgie abdominala : rezectii gastrice, intestin
ale, colonice, colecistectomie
- Istoric al medicatiei concomitente : utilizarea cronica de l
axative, AINS, derivati de teofilina, chinidina, tetracicline,
etc.
Diagnostic clinic al malabsorbtiei
Examenul clinic
- Scaderea ponderala este semnul clinic cel mai important
- BMI sub valorile normale (casexie, marasm)
- Paloare cutanata
- Tegumente uscate, cu descuamare furfuracee, pliu cutan
at persistent ( <4mm femeie, <8mm la barbat)
- Edeme gambiere hipoproteice
- Valori ale scorului MNA sub 23,5
- GDS –Yessavage
- MMSE
Diagnostic clinic al malabsorbtiei

MNA (Mini Nutritional Assesment) este o scala simpla, validata, ca


re se poate realiza cu usurinta. Cuprinde:
masuratori antropometrice (BMI, circumferinta brat, gamba)
evaluare generala (boli concomitente, tratament, autoevaluarea starii de s
anatate)
ancheta dietetica (obiceiuri alimentare, autoevaluarea starii nutritionale)
Interpretare:
scor > 24 = normal
scor 17-23,5 = risc de malnutritie , impune ancheta alimentara si interven
tie
scor < 17 = malnutrutie care necesita spitalizare.
Diagnostic paraclinic
Teste bioumorale :
- HLG - anemie hipocroma, microcitara, anemia macrocitara
- Biochimie serica: hipoproteinemie, hipoalbuminenie, hipo
colesterolemie, hiposideremie, hipotransferinemie, scader
e a vit B12, folatilor serici, ureei, creatininei
- Modificarile testelor de coagulare (deficitul de vit K)
- Ionograma serica-hipocalcemia, hiperpotasemie ,
- Kwashiorkor: hipoalbuminemie + hipotransferinemie + lim
fopenie + anemie
- Albumina serica < 3.2g/dl, colesterol total < 160mg/dl sun
t predictori de mortalitate crescuta
- Anergie cutanata
Diagnostic paraclinic

La persoanele cu marasm, casexie, HLG, CTLF, albumi


na serica, testele de evaluare a imunitatii sunt norma
le
Malnutritia protein-calorica hipoalbuminemica:
- albumina serica < 3,5g/dl
- CTLF < 250ug/dl
- anemie
- edeme
- anergie cutanata
Diagnostic paraclinic

Albumina serica reprezinta un parametru important pentru a


precierea statusului proteic
Timpul de injumatatire al albuminei este de 21 zile
Valoarea normala minima a albuminemiei este 4g/dl
La pacientii cu retentie hidrica ea scade la 3,5g/dl
O valoare sub 3,2g/dl la pacientii spitalizati este factor predic
tiv de mortalitate
Colesterolemia < 160mg/dl la pacientii spitalizati pe termen lu
ng este predictor de mortalitate( reflecta malnutritia)
Diagnostic paraclinic
Teste pt evidentierea steatoreei
- Examenul calitativ al materiilor fecale pentru fibrele musculare nedig
erate, grasimi neutre si grasimi hidrolizate
- Examinarea calitativa microscopica a unei probe coprologice prin col
oratie Sudan III este utila si se coreleaza bine cu determinarea calitativ
a a grasimilor fecale
- Determinarea cantitativa a grasimilor fecale reprezinta testul cel mai
fidel pentru determinarea steatoreei. Se urmeaza o dieta cu un contin
ut de 100g lipide pe zi si se recolteaza scaunul timp de 72 de ore. O ex
cretie normala de grasimi fecale are o valoare sub 6 g in 24 de ore sau
un coeficient de absorbtie a grasimilor ingerate de peste 94%.
- Testul oral cu 14C trioleina : in procesul de digestie, trioleina este hidr
olizata iar glicerolul marcat este absorbit si metabolizat la nivelul ficat
ului. 14CO2 rezultat este expirat si se masoara in aerul expirat la inter
vale de o ora pe o perioada de 6 ore. Normal, peste 3,5% din substrat
ul marcat apare in aerul expirat in fiecare ora. Rezultatele acestui test
pot fi modificate in DZ, obezitatate, dislipidemie, insuficienta pulmona
ra sau hepatica
Diagnostic paraclinic
Teste pt evidentierea tulburarilor de absorbtie la niv
elul mucoasei intestinale
- Testul de absorbtie a D-xilozei - cel mai utilizat test pentru malabsorb
tia glucidelor. Se ingera 25 g de D-xiloza, excretia urinara de xiloza la 5
ore de 26 mmoli (4,0 g) sau mai mare este considerata normala. O alt
a posibilitate de efectuare a acestui test este determinarea nivelului s
eric al D- xilozei la 2 ore dupa administrare : nivelul seric al xilozei de
2 mmoli/L (30 mg/dl) sau mai mare indica o absorbtie normala a D-xil
ozei. Rezultat anormal al testului absorbtiei D-xilozei apare in bolile ca
re afecteaza mucoasa intestinului proximal, cum sunt sprue celiac si s
prue tropical.
- Testul Schilling – evalueaza malabsorbtia vit B12 putand sa faca diagn
osticul diferential intre anemia pernicioasa, diverse afectiuni ileale, pr
oliferarea bacteriana, insuficienta pancreatica exocrina.
- Biopsia intestinului subtire prin endoscopia digestiva superioara.
Diagnostic paraclinic
Teste pt evidentierea insuficientei pancreatice exocr
ine
- Testul la secretina – se dozeaza concentratia bicarbonatul
ui in lichidul duodenal dupa administrarea de secretina. Va
lori sub 70mEq/L sau 2ml/kgc sunt considerate anormale.
- Testul la secretina si colecistokinina - se dozeaza concentr
atia amilazei, lipazei sau tripsinei in lichidul duodenal dupa
administrarea de secretina si colecistokinina.
- Alte teste – testul la bentiromida, tripsinogenul seric, iden
tificarea radiologica a calcificarilor pancreatice, identificar
ea obstructiei/stricturii sfincterului Oddi prin diferite meto
de.
Diagnostic paraclinic
Teste pt evidentierea proliferarii bacteriene

- Culturi ale aspiratului intestinal – in mod normal este abacterian – v


alori >100000 organisme/ml sunt considerate anormale
- Testul la D-xiloza
- Testul Schilling
Diagnostic diferential
Sindroame consumptive
- Hipertiroidia
- Neoplaziile
- IRC
- Infectiile cronice
- Boli inflamatorii cronice non-digestive
Tulburari nutritionale de cauza psihica :
depresia, anorexia nervosa, bulimia, paranoia, ma
nia, dementele
Algoritm de evaluare a pierderii
ponderale
Pierdere ponderala > 5% documentata
Aport caloric adecvat?
Da :
- malabsorbtie-tratament al cauzei
- hipercatabolism/tulburari metabolice:
- endocrinopatie( tiroida, diabet)
- malignitate
- infectie ( endocardita, TB)
- insuficienta cardiaca
- boala pulmonara cu hipoxemie
Algoritm de evaluare a pierderii
ponderale
Pierdere ponderala >5% documentata
Aport caloric adecvat?
Nu
Acces adecvat la alimente?
Nu: Da:
factori sociali evaluare tulb deglutitie
necesar de asistare ingrijire orala, dentitie
ingrijire
Algoritm de evaluare a pierderii
ponderale
Anorexie:
- depresie- consiliere , tratament antidepresiv
- droguri- alcool
- medicamente – reducere, reevaluare
- boala - trateaza cauza
- suport nutritional
- disgeuzie (alterarea gustului)
- deficit de zinc
- droguri
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Cei mai importanti nutrienti pentru sistemul nervos
sunt vitaminele din complexul B:
- tiamina - vitamina B1
- acidul nicotinic - vitamina B3
- piridoxina - vitamina B6
- acidul pantotenic - vitamina B5
- riboflavina - vitamina B2
- acidul folic
- cobalamina - vitamina B12
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Factori favorizanti:
- aportul excesiv de carbohidrati favorizeaza deficitul de tia
mina
- infectiile cresc necesarul de nutrienti esentiali
- afectiunile tractului gastro-intestinal interfera cu sinteza si
absorbtia vitaminelor
- alcoolismul prin inlocuirea alimentelor in dieta, cresterea
aportului de carbohidrati, alterarea absorbtiei intestinale
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Sindromul Wernicke-Korsakoff ( aport inadecvat de
tiamina – vitamina B1)
- hemoragii multiple in trunchiul cerebral, hipotalamus, t
alamusul adiacent ventriculului III, corpii mamilari (anatomop
atologic: proliferare de vase capilare, dilatatii si hemoragii per
ivasculare)
- alcoolul induce alterari la nivelul cortexului cerebral, cer
ebel si nervi periferici.
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Cauze :
- alcoolism si dieta inadecvata
- varsaturi cronice in timpul sarcinii
- varsaturi cronice in afectiuni digestive
- hranire prelungita cu solutii perfuzabile cu carbohidrati fa
ra aport vitaminic
- anorexie nervoasa
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Clinica: debut insidios sau subacut cu
- inatentie
- apatie progresiva
- stare confuzionala cu dezorientare temporo-spatiala
- tulburari ale memoriei
- oftalmoplegie cu diplopie
- nistagmus orizontal si vertical
- tulb ale miscarilor conjugate ale globilor oculari
- hemoragii retiniene
- neuropatie periferica
- ataxie
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale

Psihoza Korsakoff ( sindrom amnestic)


- apare dupa faza acuta confuzionala
- deficit de memorie pentru evenimente recente ( noile inf
ormatii nu pot fi retinute mai mult de cateva minute)
- dezorientare temporo-spatiala
- golurile de memorie pentru fapte recente sunt umplut cu
evenimente confabulatorii, imaginare
- multi pacienti recupereaza dupa SWK cu aparitia de tulbu
rari ale memoriei recente
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Diagnostic :
- clinic
- ex. CT de obicei normal, postcadere – hematom
- scaderea transchetolazei eritrocitare
- cresterea piruvatului plasmatic
Tratament:
- tiamina 250mg/zi
- vitamina C
- alte vit din compex B
- adm de glucoza simpla duce la agravare rapida cu risc de
deces
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale

Deficitul de acid nicotinic (vit B3) - ( pelagra):


- cauze: alimentatie vegetariana, predominant bazata pe p
orumb, alcoolism
- clinica: insomnii, fatigabiitate, nervozitate, iritabilitate, sta
re depresiva, apatie, deficit cognitiv, uneori psihoza acuta
- poate aparea in contextul unei demente datorita
refuzului alimentatiei, anorexiei
- netratat duce la sindrom clinic demential
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Clinic:
- triada dementa + dermatita + diaree
- dermatita in zonele expuse radiatiilor solare
- afectare a maduvei ( cordoane laterale si posterioare) care
simuleaza degenerescenta subacuta combinata a maduvei spi
narii
- tulburarile dermatologice si gastrointestinale raspund
la administrarea de triptofan si ac. nicotinic
- afectarea neurologica raspunde la administrarea de
piridoxina
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale

Deficitul de vitamina B12 ( degenerescenta subacut


a combinata) se refera la leziunile specifice la nivelul cordo
anelor posterioare si laterale dar afecteaza si
- creierul
- nervul optic
- nervii periferici
Boli ale sistemuli nervos datorate de
ficitelor nutritionale

Anemia pernicioasa- efectele hematologice ale deficitului


de vit B12
- insuficienta transferului de vit B12 din nutrienti prin
mucoasa intestinala prin lipsa factorului intrinsec
secretat de celulele parietale gastrice
- lipsa factorului extrinsec de transport al cobalaminei la n
ivelul ileonului de unde este transportat in sistemul portal
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Cauze:
- atrofia gastrica asociata cu deficite nutritionale
- rezectii gastrice sau ileale
- cresterea bacteriana in ansele oarbe, anastomoze,
diverticuli, alte conditii de staza intestinala
- infestare parazitara care metabolizeaza cobalamina ( dip
hylobotrium latum)
- lactovegetarieni
- deficit genetic de metilmalonilCoA
- expunere cronica la NO care interfera cu metionin-
sintetaza la personalul din salile de operatie
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Clinic:
initial: slabiciune generala, parestezii ale mainilor si
picioarelor progresive, persistente
in evolutie: tulburari de echilibru, rigiditate, paraplegie
ataxica cu variate grade de spasticitate, pierderea sensibilita
tii vibratorii, clonus, Babinski pozitiv, ROT modificate pana la a
bolire
SNC: iritabilitate, apatie, somnolenta, suspiciozitate,
instabilitate emotionala, dementa neuropatie optica, disfun
ctii ale SN autonom ( disurie, urgente urinare impotenta)
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Paraclinic :
- LCR normal
- EMG: intarzierea conducerii si alterarea potentialelor
senzoriale
- potentiale evocate intarziate sau absente
- RMN demielinizare cordoane posterioare si laterale
- vitamina B12 serica scazuta
- fara semne hematologice daca s-a administrat acid folic
- deficitul de cupru poate produce mielopatie subacuta
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Deficitul de acid folic: frecvent, macrocitoza, iatrogen la fe
nitoin, tulburari de memorie, tulburari de somn, astenie, adin
amie, apatie, tulburari digestive
- rol important in reglarea homocisteinei, asociata cu risc c
rescut de ateroscleroza
Deficitul de piridoxina (vit B6) produce
- polineuropatie senzitiva
- crize epileptice
- astenie fizica, cefalee, iritabilitate, tulburari de memori
e dificultati de invatare, modificari tegumentare
hidrazida, hidralazina cresc excretia de piridoxina
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale

Deficitul de riboflavina – vit B2


- polimiopatie cu tezaurizare de grasimi
- tulburari de vedere
- tulburari de memorie
- insomnii
- sindrom de tunel carpian
- leziuni tegumentare si epitelii digestive
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale

Acid pantotenic – vit B5


- vitamina antistres,
- rol in producerea hormonilor suprarenali, formarea
anticorpilor, procesarea vitaminelor
- implicata in producerea neurotransmitatorilor
- oboseala, cefalee, parestezii, anemie, tulburari
digestive
- caracteristic- sindromul picioarelor care ard
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale

Polineuropatia nutritionala – deficit multiplu de vita


mine din complexul B
- parestezii, slabiciune musculara, dureri ale membrelor inf
erioare ( arsura, durere lancinanta, crampe, senzatie de comp
resie)
- hiperestezie cutanata
- tulburari senzoriale cu pierderea sensibilitatii
- progresie proximala duce la dizabilitate motorie
- pierderea reflexelor achiliene si patelare
Boli ale sistemului nervos datorate
deficitelor nutritionale
Vitamina E
- deficit de absorbtie intestinala
- deficit enzimatic hepatic care blocheaza incorporarea vit
E in lipoproteina
- boala celiaca, rezectiile intestinale extensive, boala fibroc
histica, abetalipoproteinemia, hepatita cronica
colestatica duc la degenerescenta spinocerebeloasa
cu polineuropatie si retinita pigmentara
- ataxie, pierderea reflexelor tendinoase, oftalmopareza, sl
abiciune musculara proximala, tulburari de sensibilitate
Va multumesc!