Copiii, adolescenții și folosirea noilor tehnologii

de comunicare și informare

Loredana Ivan
loredana.ivan@comunicare.ro

1
Comisia Europeană(2015)
Yun - studiu folosirea tehnologiilor digitale la copiii
mici (0-8 ani)
Un studiu explorativ, calitativ, în 7 țări (Stéphane
Chaudron, 2015)
 5 țări sin UE (Cehia, Finlanda, Belgia, Germania, Italia,
Marea Britanie) și Rusia – cercetătoti de la universități din
aceste țări
Vezi cele mai importante rezultate în raportul de cercetare
https://
www.lse.ac.uk/business-and-consultancy/consulting/assets/docum
ents/Young-children-and-digital-technology.pdf
(cititi in special partea de Discussion)

Vezi și recomandarea privind comunicarea strategică

2
 EU Kids Online
 Cel mai importantă cercetare care analizează
comportanmentul copiilor și adolescenților în relație cu
noile tehnologii
 Extinsă azi la nivel global vezi:
http://globalkidsonline.net/eu-kids-online/
 Magnitudinea proiectului și continuitatea acestuia pe
parcursul a 15 ani este demnă de reținut
 Este cel mai important proiect de acest gen, la nivel
mondial

3
 EU Kids Online – valurile cercetării
 EU Kids Online I (2006-9): Primul val de studii – a fost realizat ca se se
realizeze o bază de date despre utilizarea Internetului la copii si
adolescenți in Europa – 21 de țări– riscuri legate de utilizarea Internetului
la copii și aspecte legate de securitate
 EU Kids Online II (2009-11): - o anchetă în rândul părinților (25 de țări) –
date despre utilizarea Internetului la copiii acestora, mediation practices,
experiențe legate de folosirea Internetului de către copii, riscuri percepute
 
 EU Kids Online III (2011-14): reluarea cercetării inițiale – 33 țări – include
metode de cercetare inovatoare pentrua a cerceta folosirea Internetului la
copii, best practices și elemente noi:
- Familii dezavantajate
- Implemetarea unor politici de securitate a utilizării Internetului -
comparație pe țări
- Utilizarea Internetului în mod excesiv
- Folosirea Internetului la copiii mici

4
 Participarea României
 Romania a participat începând cu 2010 EU Kids Online
 Anca Velicu, cercetător la Academia Română, a coordonat
echipa din România
 Rezultatele pentru România sunt accesibile în rapoartele
comparative pe țări, din 2010 până astăzi

5
Exemplul 1. Helplines – linii de ajutor

Internet safety helplines: rezultate publicate în:

Dinh, Thuy, Farrugia, Lorleen, O'Neill, Brian, Vandoninck, Sofie, &Velicu, Anca (2016)
Internet safety helplines: exploratory study first findings . Better Internet for Kids.
http://eprints.lse.ac.uk/65358/

Toate țările din Insafe network (inclusiv România) au helplines – parte ca Safer Intenet
Center, deși contextele sunt foarte diferite și modul de aplicare a acestor linii de
ajutor/suport (de obicei linii telefonice) este diferit de la țară la țară
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/safer-internet-centres
-Sunt considerate primul pas spre a acorda ajutor copiilor în ce privește siguranța online
-Oferă sfaturi tinerilor, adolescenților, chiar adulților – riscuri de utilizare a Internetului
-In România a fost gestionat de Telefonul Copilului, unul dintre cele mai de succes
programe de helplines din România

6
Insafe network
 România este parte a acestei rețele
 Cautați informații despre participarea României la Insafe
Network
 Exista obligația de a avea Linie de tip Helpline dacă faci
parte din această rețea
1/3 din Safer Internet Centres sunt parte a rețelelor locale de protecție a
copiilor (Insafe, 2011); 60% dintre acestea sunt linii general de help;
30% - au și specialiști care răspund la probleme legate de siguranța
folosirii Internetului

7
8
9
Exemplul2: Livingstone, Sonia, Haddon, Leslie, Görzig, Anke, & Ólafsson,
Kjartan (2010) Risks and safety on the internet: the perspective of
European children: key findings from the EU Kids Online survey of 9-16
year olds and their parents in 25 countries. . EU Kids Online, London, UK

 EU Kids Online network, finanțat de Comisia

Europeană - Safer Internet Programme
 cunoașterea practicilor și experiențelor copiilor și
părinților legate de riscuri care ar putea apărea în
folosirea tehnologiilor digitale (Interpersonal
Communication mediated by Technologies) – un mediu
mai sigur pentru copiii și adolescenții care sunt online
Austria, Belgium, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca,
Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria,
Irlanda, Italia, Lituania,Olanda, Norway, Polonia,
Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia și
Marea Britanie

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
Utilizare Internet - dezvoltare

28
ITU (2019) https://www.itu.int/en/ITU-D/Statistics/Pages/stat/default.aspx

29
Efectul Proteus
 Comportamentul
indivizilor din viața reală
este influențat de
personajele pe care și le
creează în spațiul virtual
-avatare
-reprezentări digitale ale
propriei persoane
- reprezentări prin
personaje pe rețele sociale
(SNS)
 Aplicații
-utilizarea avatarelor în
terapie
-utilizarea avatarelor în a-i
determina pe oameni să
facă mișcare
-entertainment
-studiul stereotipurilor
- avatare pentru a stimula
un stil de viață sănătos
30
Exemplul 1 Yee, N., & Bailenson, J. (2007). The Proteus effect: The effect of
transformed self-representation on behavior. Human communication research, 33(3),
271-290.

- participanții la experiment au primit avatare (personaje virtuale)

cu nivele de atractivitate diferită
- Participanții care au primit avatare mai atractive s-au așezat
mai aproape, s-au angajat în conversații mai apropiate cu ceilalți
participanți.
- Participanții cu avatare mai înalte au negociat mai bine (de pe
poziții de putere) cu ceilați (în viața reală) comparativ cu cei
care au primit avatare mai scunde

31
Exemplul 2. Fox, J., Bailenson, J. N., & Tricase, L. (2013). The embodiment of
sexualized virtual selves: The Proteus effect and experiences of self-objectification via
avatars. Computers in Human Behavior, 29(3), 930-938.

- Participantele care au primit avatare care aveam aspect

sexualizat, au raportat mai multe gânduri legate de cum arată
propriul corp, decât cei care au primit avatare nesexualizate
- Participantele care își puteau vedea propria față în personajul
virtual creat (sexualiat), au avut mai multe gânduri legate de sex
și o acceptare mai ridicată a unor comportamente sexuale
blamate social, comparativ cu cei care aveam persoanaje non-
sexualizate.

32
Exemplul 3. Peña, J., Hancock, J. T., & Merola, N. A. (2009). The priming effects of
avatars in virtual settings. Communication Research, 36(6), 838-856.

- Algerea unui avatar care are caracter agresiv – a generat

atitudini mai agresive și intenții mai agresive și în discuțiile din
viață reală – priming effect
- Algerea unui avatar care are caracter agresiv - mai puține
tendințe de afiliere și cooperare cu ceilalți participanți din grup

33
Exemplul 4. BIAN, Y., HAN, L., ZHOU, C., CHEN, Y., & GAO, F. (2015). The proteus
effect in virtual reality social environments: influence of situation and shyness. Acta
Psychologica Sinica, 47(3), 363-374.

- Indivizii care erau timizi (în urma aplicării unui test de

personalitate) au manifestat un efect Proteus mai puternic, dacă
alegeau avatare cu nivele de timiditate diferită (ridicat sau
scăzut)
- La cei care nu erau timizi, nu a apărut efectul Proteus în mod
semnificativ și alegerea avatarului (timid sau nu) nu a influențat
comprtamentul acestora în interacțiunea cu ceilalți participanți

34
Exemplul 5. Kocur, M., Schwind, V., & Henze, N. (2019). Utilizing the Proteus Effect to
Improve Interactions using Full-Body Avatars in Virtual Reality. Mensch und Computer
2019-Workshopband.

- Mai recent - folosirea efectului Proteus pentru îmbunătățirea

performanțelor indivizilor în diferite domenii
- Cei care au avut avatare care afișau forță fizică puteau să ridice
greutăți mai mari decât cei care aveau avatare cu forță fizică
mai scăzută
Vezi și - folosiea avatarelor (VT) pentru sporirea abilităților de a
conduce autoturisme:
Faust-Christmann, C. A., Reinhard, R., Hoffmann, A., Lachmann, T., & Bleser, G.
(2019, July). A face validation study for the investigation of proteus effects
targeting driving behavior. In International Conference on Human-Computer
Interaction (pp. 335-348). Springer, Cham.

35
Online romance scam

- O modalitate de înselătorie, relativ recentă, odată cu avansul

noilor tehnologii de comunicare și informare (ICT)
- Victimele sunt, în general, recrutate de pe site-uri de dating (nu
doar) și apoi sunt folosite modalități subtile de atragerea
acestora în dependență emoțională (cu urmărirea profiturilor
financiare)
- In 2012 – în Marea Britanie se estima un procent de 230.000
de persoane care au fost victimele unei asemenea abordări
(Whitty, M. T., & Buchanan, T. (2012). The online romance scam: A serious
cybercrime. CyberPsychology, Behavior, and Social Networking, 15(3), 181-183)

36
Online romance scam

 un tip de înselătorie online cu efecte emoționale devastatoare

 Victimele cred că scamers au sentimente profunde față de ele
 Aceste forme de înșelătorie existau și înainte de apariția și dezvoltarea ICT
 Noile tehnolgii de comunicare și informare –acest fenomen are un nivel care nu
a putut fi imaginat anterior
 Fenomenul de pierdere în anonimat – favorizat de ICT
 Localizarea geografică a victimelor și agresorilor

37
Online romance scam – etape rezultate în urma interviurilor cu
victimeleși cercetări pe bază de analiză de conținut

1) Crearea unui profil fals. Cum creează credibiliate?

First, a fake profile is thoroughly designed with an “articulately worded
essay, a list of hobbies, … a flirtatious tag line and even a quality
picture” (Malko, 2007, p.1).
Scammers can use photographs that range from low-quality and heavily
pixilated photographs to high quality studio shots; often multiple shots
of the same model are used, which strengthens the scammer’s
credibility who can supply limitless photographs at the victim’s request
(Ghana-pedia.org, 2009).

38
Online romance scam – etape rezultate în urma interviurilor cu
victimele și cercetări pe bază de analiză de conținut
Rege, A. (2009). What's Love Got to Do with It? Exploring Online Dating
Scams and Identity Fraud. International Journal of Cyber Criminology, 3(2).

2) Contactul cu potențiala victimă. Cine inițiază contactul? Ce forme ia

această relație?
“the scammer almost always initiates communication with the victim.
Scammers then establish a strong bond with their victims through
constant communication to generate trust, confidence, and romantic
liaisons; this phase can last anywhere from six to eight months until the
desired trust-level is achieved”

-Victimle pot fi bărbați și femei

-Victimele sunt în general adulți
-Dată fiind durata relativ mare a acestei etape, victimele nu realizează
adeasea faptul că sunt înșelate

39
Online romance scam – etape rezultate în urma interviurilor cu
victimele și cercetări pe bază de analiză de conținut (Rege, 2009,
p.488)

3) Scamers - solicitatarea de bani de la victime. Ce forme ia această

solicitare?
“narrating tragic or desperate circumstances, such as theft of personal
documents during travel, unexpected hospital expenses resulting from
sudden accidents or illnesses, or securing funds for travel to meet the
victim”
“Furthermore, these circumstances are often sequential; the scammer
always needs more financial assistance as the desperate circumstances
intensify. The more successful the scammer is in convincing victims of
these circumstances, the more the victim is lured into the scam; this
‘cycle of lures’ continues until victims lose patience or realize they are
being duped and stop sending money”

40
Scamers profiles (Rege, 2009)

 spre deosebire de alte tipuri de înselătorii care utilizează ICT, unde

competențele necesare sunt cele digitale și un nivel de tehnicitate peste
medie, acest tip de înșelătorie presupune indivizi cu competențe sociale peste
medie și competențe digitale minime
 Răbdarea, atenția la detalii, capacitaea de a disimula, sunt elemente mai
importante în selectarea scamers
 Construirea credibilității, managementul impresiei – sunt aspecte importante
ale procesului
 Abilitățile de comunicare, rutina conversației, flexibilitatea, capacitatea de
adaptare rapidă
 Organizați în structuri – diviziunea muncii, adesea angajează speciliști care îi
asistă în imbunătățirea abilităților de comunicare
 Au target-uri (scopurile legate de numărul de transgferuri săptămânle – rata
de succes) și lucrează simultan cu mai multe victime
 Scam-culture – grupuri organizate, care oferă de asemenea suport și
impărtășesc resurse
 Internet cafe – Lagos Nigeria

41
Scamers’ cognitive dissonance – din interviurile cu aceștia

 Rationalizarea – victima a meritat

 Victima a fost un coimplice și avea suficiente resurse financiare
 Suker effect - a win-loss approach (nu vreau să fiu luat de fraier; prefer să
fuieu eu cel/cea care am de câștigat – întotdeauna unii pierd)
 Negarea traumelor emoționale cauzate victimei
 Scam-culture – devianță tolerată (concept introdus în România de psihologul
Ștefan Boncu – vezi lucrarea Devianța tolerantă, 2000)
 Loialitate grupurilor infracționale și rețelelor din care fac parte agresorii

42