UNIVERSITATEA DIN CFRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZARE : C.E.P.A

SUBSTAMNTE
MINERALE
Profesor indrumator:
Conf. Dr. Constantinescu Emilia
Student : Fleancu Loredana-Gabriela
 Fiinţele vii sunt adevărate uzine biochimice, a căror
funcţionare se poate realiza în mod optim numai în
prezenţa unor cantităţi adecvate de substanţe
minerale. Obţinerea unor concentraţii minime ale
acestora este obligatorie pentru realizarea unora
structuri biologice şi îndeplinirea anumitor funcţii în
organism. Ele stimulează marile disponibiliţăţi de care
dispune corpul omenesc, pe linie de redrosarea,
reachilibrare şi recăpătare a vigorii.
 Pentru dezvoltarea si cresterea normala a organismului copiilor
este nevoie ca, in afara de proteine, grasimi, glucide , alimentatia
sa contina si saruri minerale. Din randul substantelor minerale fac
parte calciul, fierul, sodiul, potasiul, cuprul, iodiul, sulful etc.
 Aceste substante, desi nu produc energie, reprezinta materialul
de constructie pentru formarea celulelor si tesuturilor
organismului .
 Substantel minerale sunt necesare pentru cresterea si formarea
scheletului copiilor . stiind ca cea mai mare din calciu si fosforul
care exista in organism intra in compozitia scheletului.
 Tesutul osos normal contine 66,3% saruri de calciu, in
rahitism, concentratia sarurilor de calciu poatesa
scada pana la 18%. Substantele minerale intrain
compozitia diferitelor produse pe care le secreta
glandele endocrine (hormonii), in compozitia
sucurilor tubului digestiv , in compozitia tesutului
nervos. Prezenta sarurilor minerale contribuie la o
buna asimilare a hranei.
 Organismul copilului pierde in mod nomal saruri minerale prin
transpirati, lacrimi urina fecale, pierderi inlocuite prin alimentatie. Daca
din alimentatie lipsesc sarurile minerale, atunci aparsi o serie de
tulburari in procesul de crestere, in dezvoltarea tesutului osos, in
activitatea unor glande cu secretie interna. La copil pentru constructia
de noi cellule si tesuturi este necesar un aport suplimentar de minerale
fata de adult, mai ales in perioadele de crestere masiva. De asemanea
un aport mineral crescut, este necesar in starile febrile prelungite in
eforturi fizice mari. Mentionam principalele minerale necesare
alimentatiei unui copil. Sarurile de calciu si fosfor au rolul in special in
alcatuirea scheletului sii a celulelor nervoase. Dintre alimentele mai
bogate in calciu fac parte: laptele, branza, galbenusul, produsele
lactate, nucile. Fosforul se gaseste in branza, galbenus de ou, carne,
nuci, fructe.
 Substantele minerale intra în componenta hranei si
sunt necesare la formarea tesuturilor, participa în
procesele biologice si fiziologice ale organismului. Ele
se împart în macroelemente (potasiu, calciu, fosfor,
sodiu, magneziu, fier, clor, sulf), care exista în
organism în cantitati mari, si microelemente (zinc,
cupru, crom, mangan, cobalt, molibden, iod, fluor,
nichel s.a.) - în cantitati mici.
 CALCIUL

 Calciul intra în componenta tesutului osos. Ionii de

calciu stabilizeaza membranele celulare. El este
necesar pentru normalizarea proceselor de oxidare la
nivelul sistemului nervos si de contractie a muschilor,
activeaza unii fermenti si hormoni, participa în
procesul de coagulare a sângelui, are actiune
antiinflamatorie si desensibilizanta. Organismul uman
contine circa 1200g de calciu, totodata 99% din
aceasta cantitate se afla în sistemul osos.
 Tesutul osos este rezerva principala de calciu si fosfor.
Absorbtia calciului din produsele alimentare are loc în
intestinul subtire si ea se produce în prezenta vitaminelor D,
proteinelor, acidului citric si lactozei. Aminoacizii formeaza
cu ionii de calciu compusi care se dizolva usor si se
asimileaza. Procesul de absorbtie si utilizare a calciului este
îngreuiat de acidul fitinic, unii fosfati, acizi grasi, acidul
oxalic. Aceste substante transforma calciul în compusi
indisolubili. Acidul fitinic se gaseste în cereale (grâu, ovaz,
secara).
 Drojdiile alimentare contin fitaza. Acest ferment descompune acidul
fitinic. Calciul din aluatul pregatit cu drojdii se asimileaza bine datorita
prezentei fitazei. Surplusul de grasimi în ratia alimentara deregleaza
absorbtia calciului, deoarece acizii grasi formeaza la rândul lor compusi
indisolubili cu calciul, acesta eliminându-se în cantitati mari cu masele
fecale. Acizii biliari normalizeaza absorbtia acizilor grasi si utilizarea
calciului. Deficitul de calciu apare la insuficienta lui în produsele alimentare
(foame, excluderea produselor lactate din hrana), în caz de transpiratie
abundenta, la femeile gravide si la cele care alapteaza prunci. Dereglarea
procesului de absorbtie a calciului are loc în patologiile organelor digestive
(enterita, tulburarea functiei exocrine a pancreasului, maladiile cailor
biliare), la folosirea îndelungata a corticosteroizilor si hormonilor anabolici.
 Ca urmare apar convulsii, parestezii, osteoporoza. În
acelasi timp, surplusul de calciu în ratia alimentara si în
apa de baut, preparatele de calciu si calciferolul pot
provoca hipercalciemia cu pierderea poftei de
mâncare, sete, greata, voma, slabiciune generala,
convulsii, azotemie. E posibila depunerea calciului în
organele interne, muschi, vase. Sunt bogate în calciu
laptele si produsele lactate.
 FOSFORUL

 Fosforul intra în componenta nucleotidelor, acizilor

nucleinici, fosfoproteidelor, fosfolipidelor,
cofermentilor etc. Fosforul neorganic împreuna cu
calciul contribuie la formarea oaselor. Fosforul, din
componenta nucleotidelor si acizilor nucleici,
participa la procesele de pastrare si de folosire a
informatiei genetice, de biosinteza a acizilor nucleici,
proteinelor, de crestere si separare a celulelor.
 POTASIUL

 Potasiul regleaza metabolismul hidro-salin si intracelular,

presiunea osmotica, asigura echilibrul acido-alcalin, functia
miocardului, mareste excretia sodiului si a apei din
organism, activizeaza unii fermenti. Folosirea îndelungata a
diureticelor, hormonilor suprarenalelor, voma, diareea,
transpiratia abundenta pot provoca hipokaliemie cu
adinamie, somnolenta, inapetenta, oligurie, hipotonie,
dereglarea ritmului cardiac. Hiperkaliemia poate fi
provocata de hipofunctia suprarenalelor, insuficienta
renala.
 SODIUL

 Sodiul în forma de clorura de sodiu intra în

componenta tesuturilor si a sângelui, determina
sinteza acidului clorhidric în stomac, normalizeaza
echilibrul acido-alcanic, presiunea osmotica, este
antagonistul potasiului. Hiponatriemia poate aparea
ca urmare a unei diete bogate în potasiu, consumata
timp îndelungat, poate fi provocata de vomismente,
diaree, transpiratie abundenta, folosirea diureticelor,
hipofunctia suprarenalelor.
 SULFUL

 Sulful intra în componenta unor aminoacizi, vitamine,

a insulinei, sistemului nervos, oaselor, cartilajelor,
bilei, sângelui. Sursa principala de sulf o constituie
leguminoasele, crupele de ovaz, hrisca, ouale, carnea,
laptele, brânza.
 FIERUL

 Fierul intra în structura mioglobinei, hemoglobinei, a

globulelor rosii si transporta oxigenul, participa la
sinteza unor fermenti, în lipsa fierului în sânge apare
anemia feripriva. Cauzele ei pot fi continutul redus de
fier în ratia alimentara, lipsa acidului clorhidric în sucul
gastric (se deregleaza absorbtia acestuia),
hemoragiile cronice, consumul sporit de fier în cazul
femeilor în sarcina si al celor care alapteaza copii.
 MANGANUL

 Manganul contribuie la eritropoieza si sinteza

hemoglobinei, joaca un rol în reglarea metabolismului
glucido-hidric, în biosinteza colesterolului, poseda actiune
lipotropa, hipoglicemica, este necesar pentru cresterea
normala, pentru metabolismul tesutului conjunctiv.
Insuficienta de mangan în organism provoaca
hipercolesterinemie, voma, greata, scaderea masei
corporale, anemie. Sunt bogate în mangan cerealele,
leguminoasele, nucile, ceaiul, cafeaua. Continutul de
mangan în carne, peste, oua este mic.
 BIBLIOGRAFIE

 http://
www.referat.ro/referate_despre/substante_minerale.
html
 https://
www.creeaza.com/familie/alimentatie-nutritie/SUBST
ANTE-MINERALE894.php