UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Student/masterand (numele şi prenumele): Fuiorea Luciana-Maria

Specializarea : C.E.P.A
Anul universitar: III
Forma de învăţământ: Licenta
Nivelul : I

2
 CUPRINS

(nivel I)

1. Plan cadru de învăţământ (model)

2. Programă şcolară (model)

3. Planificare calendaristică, anuală /semestrială, elaborată de student

4. Proiecte de lecții (minim 2 proiecte), pe teme de specialitate, în

conformitate cu programele şi manualele şcolare aflate în vigoare în

învăţământul preuniversitar

5. Probă de evaluare (pe o temă din cele două ale proiectelor de lecții

elaborate)

6. Chestionar de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică

7. Aprecierea calitativă a studentului

2
 PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASELE A XI-A – A XII-A ŞI A XII-A/ A XIII-A
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, FILIERA TEHNOLOGICĂ, CURSURI DE ZI
Calificările profesionale:
 Tehnician în turism  Coafor stilist
 Tehnician în activităţi de poştă  Tehnician în hotelărie
 Tehnician în activităţi economice  Tehnician în activităţi de comerţ
 Tehnician în administraţie  Tehnician în gastronomie
 Tehnician în achiziţii şi contractări  Organizator banqueting

Alocarea orelor de studiu

Clasa a XI-a 1) Clasa a XII-a 2)
Aria curriculară/ Nr. de ore/
Nr. total
Nr. de ore/
Nr. total
Disciplina Nr. total de de ore/ an Nr. total Nr. de de ore/ an
săptămână Nr. de săptămână
ore/ şcolar de ore/ săptămâni şcolar
săptămâni
săptămână Arii săptămână Arii
TC CD CDL curriculare TC CD CDL curriculare
Limbă şi comunicare 7 - - 231 6 1 - 217
Limba şi literatura română 3 - - 3 - -
Limba modernă 1 2 - - 2 - -
Limba modernă 2 2 - - 1 1 -
Matematică şi ştiinţe ale 3 - - 99 3 - - 93
naturii
Matematică 3 - - 3 - -
Fizică - - - - - -
Chimie - - - - - -
Biologie - - - - - -
Om şi societate 6 - - 198 6 - - 186
Istorie 2 - - 1 - -
Geografie 1 - - 2 - -
Discipline socio-umane 2 - - 30 33 - - - 29 31
(Economie)
Discipline socio-umane - - - 2 - -
(Economie aplicată)
Religie 1 - - 1 - -
Arte - - - - - - - -
Educaţie fizică şi sport 1 - - 33 1 - - 31
Educaţie fizică 1 - - 1 - -
Consiliere şi orientare - - - - - - - -
- - - - - -
Tehnologii - - - 549 - - - 522
Tehnologia informaţiei şi a - 1 - - 1 -
comunicaţiilor
Cultură de specialitate - 4 2 - 4 2
Pregătire practică - 6 - - 5 -
Stagii de pregătire practică - 30 - 4 - 30 - 5
Total an şcolar 561 483 66 37 1110 496 491 62 36 1049
Total ore de pregătire: 2159
NOTĂ: Pentru acoperirea creditelor nivelului 3 de calificare (stabilite prin standardul de pregătire profesională), se va avea în
vedere ca un număr suplimentar de 300 de ore, pentru ciclul superior al liceului, să reprezinte activitatea elevilor, desfăşu rată în
sistem nonformal, pentru elaborarea proiectului, în vederea certificării.

1)
Se aplică la clasa a XI-a, ruta directă de calificare, şi la clasa a XII-a, ruta progresivă de calificare.
2)
Se aplică la clasa a XII-a, ruta directă de calificare, şi la clasa a XIII-a, ruta progresivă de calificare.

2
 PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CLASELE A XI-A – A XII-A ŞI A XII-A/ A XIII-A
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, FILIERA TEHNOLOGICĂ, CURSURI DE ZI
Calificările profesionale:
Tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii; Tehnician prelucrări mecanice; Tehnician electronist; Tehnician electrotehnist;
Tehnician electromecanic;Tehnician energetician; Tehnician în construcţii şi lucrări publice;Tehnician instalator pentru construcţii;
Tehnician în industria textilă; Tehnician în industria pielăriei; Tehnician transporturi; Tehnician metrolog;
Tehnician operator roboţi industriali;Tehnician prelucrări pe maşini cu comandă numerică: Tehnician în prelucrarea lemnului;
Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare; Tehnician proiectant produse finite din lemn;Tehnician poligraf;
Tehnician audio-video; Tehnician producţie film şi televiziune; Tehnician multimedia; Tehnician producţie poligrafică; Tehnician
construcţii navale;Tehnician aviaţie; Tehnician instalaţii de bord (avion); Tehnician prelucrări la cald;
Tehnician operator tehnică de calcul; Tehnician operator procesare text/ imagine; Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii;
Tehnician mecatronist; Tehnician de telecomunicaţii; Tehnician proiectant CAD; Tehnician electrician electronist auto; Tehnician
designer vestimentar; Tehnician în instalaţii electrice; Tehnician operator telematică; Tehnician în automatizări.

Alocarea orelor de studiu

Clasa a XI-a 1) Clasa a XII-a 2)
Aria curriculară/ Nr. de ore/
Nr. total
Nr. de ore/
Nr. total
Disciplina Nr. total de de ore/ an Nr. total Nr. de de ore/ an
săptămână Nr. de săptămână
ore/ şcolar de ore/ săptămâni şcolar
săptămâni
săptămână Arii săptămână Arii
TC CD CDL curriculare TC CD CDL curriculare
Limbă şi comunicare 6 1 - 231 6 1 - 217
Limba şi literatura română 3 - - 3 - -
Limba modernă 1 2 - - 2 - -
Limba modernă 2 1 1 - 1 1 -
Matematică şi ştiinţe ale 6 - - 198 6 - - 186
naturii
Matematică 3 - - 3 - -
Fizică 2 - - 2 - -
Chimie 1 - - 1 - -
Biologie - - - - - -
Om şi societate 4 - - 132 4 - - 124
Istorie 1 - - 1 - -
Geografie 1 - - 1 - -
Discipline socio-umane 1 - - 30 33 - - - 30 31
(Economie)
Discipline socio-umane - - - 1 - -
(Economie aplicată)
Religie - 1 - 1 - -
Arte - - - - - - - -
Educaţie fizică şi sport 1 - - 33 1 - - 31
Educaţie fizică 1 - - 1 - -
Consiliere şi orientare - - - - - - - -
- - - - - -
Tehnologii - - - 546 - - - 522
Tehnologia informaţiei şi a - 1 - - 1 -
comunicaţiilor
Cultură de specialitate - 4 2 - 4 2
Pregătire practică - 5 - - 5 -
Stagii de pregătire practică - 30 - 5 - 30 - 5
Total an şcolar 561 513 66 38 1140 527 491 62 36 1080
Total ore de pregătire: 2190
NOTĂ: Pentru acoperirea creditelor nivelului 3 de calificare (stabilite prin standardul de pregătire profesională), se va avea în vedere
ca un număr suplimentar de 300 de ore, pentru ciclul superior al liceului, să reprezinte activitatea elevilor , desfăşurată în sistem
nonformal, pentru elaborarea proiectului, în vederea certificării.
1)
Se aplică la clasa a XI-a, ruta directă de calificare, şi la clasa a XII-a, ruta progresivă de calificare.
2)
Se aplică la clasa a XII-a, ruta directă de calificare, şi la clasa a XIII-a, ruta progresivă de calificare.

2
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr.2 la OMEN nr. 3501 din 29.03. 2018

CURRICULUM
pentru

clasa a XII-a
CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA TEHNOLOGICĂ

Calificarea profesională
TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTARE

Domeniul de pregătire profesională:

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

2018

Acest curriculum a fost elaborat ca urmare a implementării proiectului “Curriculum Revizuit în Învăţământul
Profesional şi Tehnic (CRIPT)”, ID 58832.
Proiectul a fost finanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară:1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 “Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”

2
GRUPUL DE LUCRU:

Mirela Gabi BOJOGA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti

Ioana BRÂNZARU Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul de

Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi

Cristina BRUMAR Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti

Mariana COMAN Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul de

Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi

Adriana COZA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti

Ana-Daniela CRISTEA Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul de

Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi

Liliana DRĂGHICI Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti

Camelia GROZAVU Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul de

Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi

Dana Ioana ION Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul de

Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galaţi

Carmen IORDACHE Inginer, profesor grad didactic I, Liceul Tehnologic

"Gheorghe Miron Costin", Constanţa

Elisabeta TACHE Inginer, profesor grad didactic I, Colegiul Tehnic de

Industrie Alimentară "Dumitru Moţoc", Bucureşti

Camelia ZELCA Inginer, profesor grad didactic I, Liceul

Tehnologic "Gheorghe Miron Costin", Constanţa

COORDONARE CNDIPT:

CRISTIANA - LENUȚA BORANDĂ - Inspector de specialitate / Expert curriculum

ANA-MARIA RĂDUCAN- Inspector de specialitate
2
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
NOTĂ DE PREZENTARE
Acest curriculum se aplică pentru calificarea profesională TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE
ALIMENTARE corespunzătoare profilului RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA
MEDIULUI, domeniul de pregătire profesională INDUSTRIE ALIMENTARĂ.
Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării
sus menționate.

Nivelul de calificare conform Cadrului național al calificărilor – 4

Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

Unitatea de rezultate ale învăţării

Unitatea de rezultate ale învăţării –

tehnice generale
URÎ 5. Asigurarea calităţii produselor
alimentare
Unitatea de rezultate ale învăţării –
tehnice specializate
URÎ 8. Efectuarea analizelor specifice în
industria alimentară extractivă
URÎ 11. Efectuarea analizelor specifice la
obţinerea produselor de origine animală
URÎ 12. Efectuarea analizelor specifice în
industria prelucrării legumelor şi fructelor
URÎ 13. Determinarea falsificărilor
produselor alimentare prin analize de
laborator
Denumire modul
Modulul V. Asigurarea calităţii produselor
alimentare
Denumire modul
Modulul I. Analize specifice în industria
alimentară extractivă
Modulul II. Analize specifice la obţinerea
produselor de origine animală
Modulul III. Analize specifice în industria
prelucrării legumelor şi fructelor
Modulul VI. Determinarea falsificărilor
produselor alimentare prin analize de laborator

3
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
MODUL III. ANALIZE SPECIFICE ÎN INDUSTRIA PRELUCRĂRII
LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR
 Notă introductivă
Modulul „Analize specifice în industria prelucrării legumelor şi fructelor” este o componentă
a ofertei educaţionale (curriculare) pentru calificarea profesională Tehnician analize produse
alimentare, domeniul de pregătire profesională Industrie alimentară, face parte din cultura de
specialitate și pregătire practică aferente clasei a XII-a, ciclul superior al liceului, filiera
tehnologică şi are alocat un număr de 93 ore/an, conform planului de învăţământ, din care:
 
62 ore/an – laborator tehnologic
Modulul „Analize specifice în industria prelucrării legumelor şi fructelor” este centrat pe
rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe, abilităţi, atitudini specifice, necesare
practicării/angajării pe piața muncii îm una din ocupațiie specificate în SPP-ul corespunzător
calificării profesionale de nivel 4, Tehnician analize produse alimentare, din domeniul de
pregătire profesională Industria alimentară sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel
superior.
Competenţele construite în termeni de rezultate ale învăţării se regăsesc în Standardul de
Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician analize produse alimentare.

 Structură modul
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 12. ANALIZE SPECIFICE
ÎN INDUSTRIA PRELUCRĂRII
LEGUMELOR ŞI FRUCTELOR Conţinuturile învăţării
Rezultate ale învăţării (codificate
conform SPP)
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini

12.3.1  Analiza senzorială a materiilor prime

12.2.1 12.3.2 semifabricatelor şi produselor finite din
12.1.1 12.2.2 12.3.3 industria prelucrării legumelor şi fructelor
12.2.5 12.3.4 - Analiza senzorială a materiilor prime: legume şi fructe
12.2.6 12.3.5 - Analiza senzorială a produselor finite: conserve din
12.2.7 12.3.7 legume, şi conserve din fructe
12.2.8 12.3.8
12.2.9 12.3.9
12.2.10 12.3.10
12.2.1 12.3.1  Însuşiri senzoriale ale legumelor şi fructelor
12.2.2 12.3.2 - Însuşirilor senzoriale ale materiilor prime din industria
12.1.2 12.2.8 12.3.3 prelucrării legumelor şi fructelor: aspect, consistentă,
12.2.9 12.3.4 dimensiuni, culoare, gust, miros, aromă
12.2.10 12.3.5
25
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a
2
 12.3.7
12.3.10
12.3.1 12.3.1  Însuşiri senzoriale ale produselor finite
12.3.2 12.3.2 - Însuşirilor senzoriale ale produselor finite din
12.1.3 12.3.3 12.3.3 industria prelucrării legumelor şi fructelor: aspectul
12.3.4 12.3.4 recipientelor, aspectul conţinutului, gust, miros, culoare
12.3.5 12.3.5 produs (fructe sau legume şi lichidul de umplere),
12.3.7 12.3.7 consistenţa produsului, corpuri străine
12.3.10 12.3.10
12.3.1  Analize fizico-chimice ale materiilor prime din
12.2..2 12.3.2 industria prelucrării legumelor şi fructelor
12.1.4 12.2.3 12.3.3 - Analiza materiilor prime - fructe, legume, apă
12.2.4 12.3.4 - fermitate structo-texturală
12.2.5 12.3.5 - aciditate
12.2.6 12.3.6 - analiza refractometrică
12.2.8 12.3.7 - duritate, aciditate, alcalinitate, pH
12.2.9 12.3.8
12.2.10 12.3.9
12.3.10
 Analize fizico-chimice ale produselor finite din
12.3.1 industria prelucrării legumelor şi fructelor
12.1.5 12.2..2 12.3.2 Tipuri de produse:
12.2.3 12.3.3 - sterilizate, pasteurizate, concentrate, uscate, conservate
12.2.4 12.3.4 cu zahar, fermentate acido lactic, sucuri
12.2.5 12.3.5 Metode de analize fizico-chimice la produsele finite:
12.2.6 12.3.6 - clorura de sodiu, aciditate totală, conţinutul total de
12.2.8 12.3.7 legume sau fructe raportat la masa netă, conţinutul de
12.2.9 12.3.8 vitamina C, umiditate, bioxid de sulf, substanţe solubile
12.2.10 12.3.9
12.3.10
12.3.1  Analiza microbiologică a materiei prime şi a
12.3.2 produselor finite din industria prelucrării
12.1.6 12.2..2 12.3.3 legumelor şi fructelor
12.2.6 12.3.4 Analize microbiologice: pe preparate microscopice
12.2.8 12.3.5 umede şi uscate pentru identificarea drojdiilor, bacteriilor
12.2.9 12.3.6 şi mucegaiurilor
12.2.12 12.3.7
12.3.8
12.3.9
12.3.10
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete,
materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare
dobândirii rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic):
Mijloace didactice:
- soft-uri educaţionale, filme, prezentări PPT;

26
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
 - manuale, auxiliare curriculare, suport de curs, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe
ajutătoare, planşe didactice, reviste de specialitate, documentaţie tehnică, fişe tehnologice, cărţi
tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative specifice, fişe individuale de instructaj de SSM
şi PSI, standarde tehnice, standarde de calitate) etc.;
- colecţie de STAS–uri din Industria Alimentară;
- mijloace audio-vizuale (video-proiector retroproiector, televizor, video, CD-uri);
- calculator.

- vase de laborator: vase din sticlă, vase din porţelan;

- ustensile: metalice şi din lemn;
- aparatură şi instalaţii: conform specificaţiilor din standarde de analize;
- reactivi chimici: acizi, baze, săruri şi indicatori;
- trusă de prim ajutor.
Pentru analizele senzoriale, fizico-chimice şi microbiologice din industria alimentară, materiale,
ustensile, aparate, instalaţii sunt utilizate conform specificaţiilor din standarde de analize.

 Sugestii metodologice
Au rolul de a orienta profesorul asupra modalităţilor de dezvoltare a rezultatelor învăţării/
competenţelor specifice, prin intermediul conţinuturilor recomandate şi având în vedere
cunoştinţe, abilităţi şi atitudini pe care le presupune unitatea de rezultate ale învăţării/
competenţe; deosebit de importantă este exemplificarea modalităţilor prin care se formează
integrat competenţele cheie, prin exemple de activităţi de învăţare; exemple de metode didactice
recomandate, însoţite de detalieri privind folosirea unora dintre acestea în procesul didactic:
predare-învăţare-evaluare.
Conţinuturile programei modulului „Analize specifice în industria prelucrării legumelor şi
fructelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Analize specifice în industria prelucrării legumelor şi fructelor” are o structură
elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse
didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare sau/şi în cabinete de specialitate,
ateliere de instruire practică din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de rezultate ale învăţării, menţionate mai sus.
Pregătirea practică în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din unitatea
de învăţământ sau de la agentul economic are importanţă deosebită în atingerea rezultatelor
învăţării/ competenţelor de specialitate.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev,
inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
27
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi alternarea sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea
programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită
efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, metoda Phillips 6 – 6,
metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului,  discuţia Panel, metoda

cvintetului, jocul de rol, explozia stelară, metoda ciorchinelui, etc;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii,
 prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activităţile de
documentare, modelarea, observaţia/ investigaţia dirijată etc.;
 
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă (ex. studiul individual,
investigaţia ştiinţifică, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă (utilizarea surselor de informare: ex.
biblioteci, internet, bibliotecă virtuală).
Pentru dobândirea rezultatelor învăţării, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Activităţi de documentare;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD/ DVD – uri);
 Problematizarea;
 Demonstraţia;
  Investigaţia ştiinţifică;
 Învăţarea prin descoperire;
 Activităţi practice;
 Studiu de caz;
 Joc de rol;
 Simulări;
  Elaborarea de proiecte;
 Activităţi bazate pe comunicare şi relaţionare;
 Activităţi de lucru în grup/ în echipă.
Spre exemplificare, colectivul de autori propune un exemplu de predare – învăţare prin
antrenarea elevilor pentru tema care vizează următoarele rezultate ale învăţării:
URI 12. Efectuarea analizelor specifice în industria prelucrării legumelor şi fructelor
Tema: Analiza senzorială a sucurilor limpezi
Rezultate ale învăţării vizate:
 Cunoştinţe
12.1.1 Analiza senzorială a materiilor prime semifabricatelor şi produselor finite din industria
prelucrării legumelor şi fructelor
 Abilităţi
12.2.1 Determinarea însuşirilor senzoriale ale materiilor prime semifabricatelor şi produselor
finite din industria prelucrării legumelor şi fructelor
12.2.2 Utilizarea corectă a vocabularului comun şi a celui de specialitate în descrierea
analizelor specifice din industria prelucrării legumelor şi fructelor
Atitudini:
28
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
12.3.1 Asumarea, în cadrul echipei de lucru, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită
la executarea analizelor de laborator
12.3.2 Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
12.3.3 Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de
desfăşurare a activităţii.
12.3.4 Respectarea cerinţelor prevăzute în fişele de lucru la executarea analizelor de laborator

Exemplu de abordare a metodei didactice:

FIŞĂ DE LUCRU

Modul III. Analize specifice în industria prelucrării legumelor şi fructelor

Tema: Analiza senzorială a sucurilor limpezi
Elevul ……………………............
Clasa/Grupa ……………………...
Data …………................................

Se dau spre analiză două mostre de suc limpede (M I , MII)

Sarcini de lucru:

1. Priviţi probele de analizat şi observaţi prezenţa sau absenţa următoarelor:

- peliculă …………………………….
- sediment …………………………….
- degajare CO2 ……………………..
Completaţii spaţiile libere, dacă este cazul, indicând aspectul acestora.

2. Turnaţi în pahare o cantitate din probă şi observaţi în lumină:

- culoarea …………………………………………………………………………..…
- limpezimea …………………………………………………………………………
- aspectul sucului la turnare ………………………………………………………
Notaţi constatările.

3. Agitaţi uşor paharul ţinându-l în mână prin mişcări de rotaţie şi mirosiţi cu atenţie
proba.
- miros ………………………………., - aromă …………………………………..
Notaţi constatările.

4. Sorbiţi uşor proba plimbând-o prin cavitatea bucală.

- gust ………………………..
Notaţi constatările.

5. Completaţi în tabelul de mai jos caracteristicile cercetării probelor.

29
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
 Tabelul 1
Nr. Caracteristici senzoriale Defecte Cauze
probei
I
II

În urma analizei probelor, elevii constată că limpiditatea sucurilor este necorespunzătoare.

Luaţi trei probe cu 0,05, 0,07 şi 0,1 g preparat enizmatic de tip pectinex ştiind că doza de
preparat enzimatic pectolitic este de 10/100 kg fructe în cazul strugurilor albi. Studiaţi
limpiditatea probelor (suc de struguri) şi consemnaţi rezultatele în tabelul de mai jos.
Tabelul 2
Nr. Caracteristicile limpezirii
Probei
I
II
III
Autorii propun următoarele activităţi de învăţare ce se pot utiliza în cadrul orelor de pregătire
practică prin laborator tehnologic pentru modulul ,,Analize specifice în industria prelucrării
legumelor şi fructelor”:
1. Analiza senzorială a materiilor prime: legume, fructe, apă
2. Analiza senzorială a semifabricatelor
3. Analiza senzorială a produse finite: conserve din legume şi conserve din fructe
4. Analize fizico-chimice ale materiilor prime, din industria prelucrării legumelor şi fructelor
Analiza materiilor prime: fructe, legume, apă
- fermitate structo-texturală;
- aciditate;
- analiza refractometrică.
- duritate, aciditate, alcalinitate, pH.
5. Analize fizico-chimice ale produselor finite din industria prelucrării legumelor şi fructelor
- clorura de sodiu,
- aciditate totală,
- conţinutul total de legume sau fructe raportat la masa netă,
- conţinutul de vitamina C,
- umiditate,
- bioxid de sulf,
- substanţe solubile
6. Analiza microbiologică a materiei prime şi a produselor finite din industria prelucrării
legumelor şi fructelor
- pe preparate microscopice umede şi uscate pentru identificarea drojdiilor, bacteriilor
şi mucegaiurilor.
Temele propuse au caracter orientativ, profesorii având libertatea de a le utiliza întocmai sau de a
le adapta rezultatelor învăţării vizate.

30
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
  Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
au atins rezultatele învăţării şi şi-au format competenţele stabilite în standardele de pregătire
profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
Continuă

 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, demodalitatea de
evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor.

 Planificarea evaluării trebuie să asigure desfăşurarea acesteia într-un mediu real, după un 
program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp.

 Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele,
abilităţile şi atitudinile specificate în Standardul de Pregătire Profesională.

Finală

Realizată printr-o lucrare cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/ învăţare şi
care
  asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi
informează
atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;  Portofoliu;
 Fişe test;  Referatul ştiinţific;
 Fişe de lucru;  Proiectul;
 Fişe de documentare;  Activităţi practice;
 Fişe de autoevaluare/ interevaluare;  Teste docimologice.
 Eseul

 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor
 într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Studiu de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice
 care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliu, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor,
activităţile
 extraşcolare;
 Testele sumative reprezintă un instrument de evaluare complex, format dintr-un
ansamblu

 de itemi care permit măsurarea şi aprecierea nivelului de pregătire a elevului. Oferă
informaţii cu privire la direcţiile de intervenţie pentru ameliorarea şi/ sau optimizarea

demersurilor instructiv-educative.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru
verificarea atingerii rezultatelor învăţării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
atingerea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul.
Se
 prezintă în continuare un exemplu de instrument de evaluare:
Portofoliu este un instrument complex de evaluare a rezultatelor obţinute de elevi de-a lungul

unui interval de timp mai lung cum ar fi un semestru, an şcolar sau chiar ciclu şcolar.
Profesorul realizează evaluarea unor „colecţii din produse” ale procesului de învăţare al elevului:
mostre din probele de evaluare (lucrări de control, teste de evaluare, probe practice
31
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
etc.), comentariile evaluatorului asupra rezolvării temelor, proiecte sau investigaţii individuale
sau de grup, concluzii desprinse în urma vizitelor, excursiilor, mostre ale activităţilor elevilor
(eseuri, postere, organizatori grafici etc.), fişe de autoevaluare, referate etc.
Prin portofoliu, profesorul poate să urmărească evoluţia elevului atât din punct de vedere
cognitiv, atitudinal cât şi comportamental.
Cerinţe de elaborare a portofoliului:
- tema propusă sau domeniul din care se alege subiectul;
- mărimea portofoliului (limitele minime şi maxime de pagini, numărul de produse);
- modalitatea de prezentare (dosar, CD, dischetă, casetă audio, video etc.);
- structura cerută: obiective, motivaţia întocmirii, cuprins;
- tipuri de produse;
- ordonarea materialelor.
În evaluarea portofoliului este util ca evaluatorul să nu se limiteze la acordarea unei note, ci să
includă şi aprecieri, comentarii care să reflecte atât punctele forte ale activităţii elevului, cât şi
aspectele care necesită îmbunătăţiri. Evaluarea acestor produse se face multicriterial. Criteriul
conformităţii la teoria predată poate fi completat cu cel al inovaţiei şi originalităţii. Fiecare
produs cuprins în portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ (numărul de pagini, de
exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi,
punctele forte, etc. Portofoliu reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate
să includă şi alte elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le
aprofundeze. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra în
ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de
autoevaluare. Portofoliu va fi elaborat de un grup de maxim 3 elevi, pe durata parcurgerii
modulului. Portofoliu va avea minim 15 pagini şi va fi prezentat sub formă de dosar. Portofoliu
va cuprinde:
  
Coperta ( titlul şi numele elevilor din echipă);

  Caracteristici de calitate ale principalelor grupe de legume din industria
Titlul proiectului:
conservelor;

 Lista conţinuturilor
 (cuprinsul care include titlul fiecărei determinări etc. şi numărul
paginii la care se găseşte):
- Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricarea produselor din industria conservelor
de legume;
- Analiza fizico-chimică a metriilor prime din industria conservelor de legume;
- Caracteristicile de calitate ale principalelor grupe de produse din industria conservelor
de legume;
  
Bibliografia (va fi dată de către profesor);
 
Anexe.
Rezultate ale învățării evaluate:
Cunoștințe:
12.1.4 Analize fizico-chimice ale materiilor prime, din industria prelucrării legumelor şi fructelor
Abilități:
12.2.3 Executarea analizelor fizico-chimice ale materiei prime semifabricatelor şi
produselor finite din industria prelucrării legumelor şi fructelor
12.2.4 Efectuarea calculelor specifice conform metodei de analiză
12.3.10 Utilizarea documentaţiei de specialitate pentru executarea analizelor, senzoriale,
fizico-chimice şi microbiologice

32
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
Atitudini:
12.3.1 Asumarea, în cadrul echipei de lucru, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită
la executarea analizelor de laborator
12.3.2 Asumarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme
12.3.3 Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul
de desfăşurare a activităţii.
12.3.7 Efectuarea cu responsabilitate a calculelor specifice analizelor efectuare
12.3.8 Comunicarea/ Raportarea rezultatelor activităţii profesionale desfăşurate

FIŞĂ DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI

Nume elev……….. Modulul..……

Clasa ...........................
Criterii de evaluare Descriptori de performanţă Punctaj Punctaj
acordat obținut
Existenţa cuprinsului portofoliului 5p
Conţinutul portofoliului Prezentarea tuturor conţinuturilor 5p
Diversitatea pieselor pe care le conţine 5p
Sistematizarea materialelor 5p
Imagini, scheme, tabele, grafice 5p
Indicarea provenienţei documentelor 5p
Concluzii personale 5p
Existenţa notelor şi a bibliografiei 5p
Calitatea pieselor din Utilizarea a cel puţin patru surse 5p
portofoliu Corectitudine ştiinţifică 10 p
Prezentare clară, concisă, sintetică 5p
Conţinutul fiecărei părţi e suficient şi 5p
corespunde temei
Folosirea adecvată a termenilor de 5p
specialitate

Estetica Tehnoredactarea 5p
Calitatea imaginilor 5p
Aranjarea pieselor din portofoliu după 5p
un anumit criteriu
Originalitate Inedit, diferit, surprinzător 5p
Creativitate
Punctaj din oficiu 10 p
Punctaj total 100 p
Această fişă de evaluare este un element al portofoliului.
33
Domeniul de pregătire profesională: Industrie alimentară
Tehnician analize produse alimentare
Clasa a XII a

2
  Bibliografie

1. Segal, B., Dan, V., Determinarea calităţii produselor alimentare, Editura Ceres, Bucureşti, 1985
2. Dan, V, Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001
3. David, D.ş.a, Îndrumător pentru instruirea tehnologică şi de laborator în industria alimentară, Ed.
Ceres, Bucureşti, 1984
4.Ion, D., Condruz, T., Brânzaru, I., Teodor, V., Tehnologii generale de prelucrare a cărnii, laptelui,
legumelor şi fructelor, Editura CD Press, Bucureşti 2012
5. Marinescu I. ş.a. – Tehnologii moderne în industria conservelor vegetale, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1986
*** Standard de Pregătire Profesională, calificarea: Tehnician analize produse alimentare nivelul 3

Liceul de Industrie alimentară-Craiova Avizat

Director
Catedra tehnică 1
Profesor ing. MENDEA ELENA CLAUDIA
Student: Fuiorea Luciana Maria
Disciplina : Modulul X: Verificarea calităţii materiilor prime, semifabricatelor si produselor
finite din
industria conservelor din legume si fructe
Anul I postliceeală(1PLB) T+L (30+60)
Calificarea: Tehnician controlul calităţii produselor agro-alimentare
Curriculum:Anul I - Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.2006

Avizat ,

Responsabil de catedră
Planificare calendaristică
Anul şcolar 2020-2021

Practica comasată : S31, S32, S33

Nr. ore Săptămâna

Unitatea de competenţă Competenţe specifice Conţinuturi
T LT T LT
(1) (2) (3) (5)
(4) (6) (7)
3. VERIFICAREA 13.1. Prezintă scheme 1 S1
CALITĂŢII tehnologice generale de NPM SI PSI 3
MATERIILOR PRIME, obţinere a produselor din 1.Grupe de produse 1 S2
EMIFABRICATELOR industria conservelor din obţinute în industria 3
I PRODUSELOR legume şi fructe conservelor din legume şi
FINITE DIN fructe
NDUSTRIA 2. Operaţii din schemele
CONSERVELOR DIN tehnologice de obţinere a 4 S3
LEGUME ŞI FRUCTE produselor din industria S4
2
 conservelor din legume şi S5
fructe S6
- operaţii tehnologice :
recepţie cantitativă şi
calitativă, transport, sortare ,
depozitare, prelucrare
mecanică, presare, prelucrare
termică (preâncălzire, opărire,
prăjire), conservare prin
tratament termic
(pasteurizare, sterilizare,
concentrare, uscare, congelare
), fermentare acido lactică,
dozare, ambalare închidere.
capacitatea utilajelor;
- parametrii tehnologici:
temperaturi, durate, proporţii,
concentraţii, umidităţi,
densităţi, acidităţi,
alcalinităţi, presiuni, turaţii,
viteze
13.2 Analizează 3.Însuşirile senzoriale ale 4 6
materiile prime folosite în materiilor prime din S7
industria conservelor din industria conservelor din S8
legume şi fructe legume şi fructe conform S9
metodologiei STAS S10 S
- materii prime:
fructe şi legume
- însuşiri senzoriale:
aspect, consistenţă,
dimensiuni, culoare, gust,
miros, aromă

4. Analize fizico-chimice 4 6 S11

ale materiei prime S12
fructe, legume: fermitate S13
structo-texturală, aciditate, S14
analiză refractometrică S
apă: duritate, aciditate,
alcalinitate, ph.
aparate şi instalaţii de
laborator
maturometru, refractometru,
instalaţia de titrare, aparatură
de laborator, reactivi, STAS-
uri
5.Analiza microbiologică 6 S15
a materiei prime: 2 S16
pe preparate microscopice
umede şi uscate pentru
determinarea: încărcăturii S
microbiene (drojdiilor,
bacteriilor şi mucegaiurilor)
ustensile şi aparatură de
laborator
2
 lame, lamele, pipete,
eprubete, cutii Petri, ansă,
lupă, microscop
Recapitulare SEM I 1 S17

Unitatea de învăţământ:Liceul de industrie Alimentară, Craiova

Avizat,
Profilul: SERVICII
Director
Domeniul de pregătire de bază: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE
Domeniul de pregătire generală: ALIMENTAŢIE
Modulul: SORTIMENTUL DE PREPARATE ŞI BĂUTURI
Clasa: a X-a
Profesor: Mendea Claudia
An şcolar: 2020-2021
Avizat,
Plan de învăţământ aprobat prin Anexa 1 la OMEN nr. 3915/18.05.2017 corelat cu OMEN 3207/2019
Responsabil catedră
Plan cadru: OMECTȘ 3081/27.01.2010
Aviz curriculum-OMEN 3915 /18.05.2017, Anexe 1,2
PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Obţinerea preparatelor cu grad redus de complexitate

NR.ORE ALOCATE: 29
Nr. Competenţe
Conţinuturi Activităţi de
crt specifice Resurse Evaluare Obs.
(detalieri) învăţare
. vizate
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6)
4.Operaţiile de Dotările - test de
pregătire a materiilor C2 Obţine Pregătirea specifice evaluare;
prime pentru semipreparat semipreparatelor sălilor de clasă;
obţinerea e şi preparate culinare şi de
semipreparatelor: cu grad redus patiserie- Literatura de
1. cofetărie;
4.1.Verificarea de specialitate şi - probe
calităţii materiilor complexitate, documente orale;
prime; conform specifice:
4.2. Operaţii de proceselor
prelucrare primară a tehnologice Pregătirea Legislaţia - probe
2
 materiilor prime; specifice preparatelor privind practice/ fişe
5.Procese culinare şi a protecţia de observare;
tehnologice de produselor de consumatorilor
obţinere a cofetărie- , buletine de
semipreparatelo patiserie cu grad analiză, fişe -miniproiect/
r culinare si de C1 redus de tehnologice, portofoliu;
patiserie- Formulează complexitate albume şi
cofetărie; opinii cataloage,
Sortimentul de personale pe reviste de - fişe de
semipreparate o temă dată specialitate, autoevaluare
culinare şi de etc; ;
patiserie-
cofetărie: C2 Materii prime
5.1.Operaţii de Realizează o de origine
prelucrare termică, scurtă vegetală, Fise test;
asezonare; prezentare Navigarea pe materii prime
5.2. Metode de utilizând internet pentru a de origine Fise de lucru;
remediere a imagini descoperi animală,
defectelor; ilustrative aspecte specifice băuturi Teste de
5.3.Metode de activităţii din nealcoollice şi verificare
păstrare a unităţile de alcoolice;
semipreparatelor şi alimentaţie;
de conservare; Vase,
5.4. Verificarea C3 . Citeşte - Lucru în ustensile,
organoleptică a şi utilizează echipă; utilaje
semipreparatelor; documente specifice
5.5.Sortimentul scrise în - Elaborare de unităţii de
specific. limbaj de referate alimentaţie
6. Procese specialitate interdisciplinare publică;
tehnologice de ;
obţinere a
Alte tipuri de
preparatelor culinare -Exerciţii de
şi a produselor de dotări,
documentare;
cofetărie-patiserie cu identificate de
C1 Identifică
cadrele
grad redus de sarcinile şi - Vizionări de
complexitate; didactice ca
resursele materiale video;
fiind necesare
Sortimentele de necesare - Discuţii;
preparate culinare şi pentru
pentru
de produse de - Demonstraţia; activităţile
atingerea
patiserie- planificate
obiectivelor
cofetărie: - Studiul de caz;
6.1.Operaţii de - documentaţie
prelucrare termică, specifică
- Studierea
asezonare; alimentaţiei
materialelor de
6.2..Metode de publice/ reţetar
C2 Îşi asumă specialitate;
remediere a tip;
rolurile care
defectelor; îi revin în
6.3.Metode de echipă
păstrare a -
preparatelor; videoproiector;
C3
6..4.Sortimentul Colaborează
specific. cu membrii
- computer;
echipei
7.Indici de calitate ai pentru
semipreparatelor, îndeplinirea
preparatelor culinare, - fişe de lucru;
2
 produselor de sarcinilor
cofetărie-patiserie şi
a băuturilor Folosirea - fişe
echipamentului tehnologice;
8.Valoarea nutritivă tehnologic, în - fişe de
şi energetică a condiţii de igienă calitate;
semipreparatelor, şi de siguranţă şi
preparatelor culinare, securitate a
produselor de muncii
cofetărie-patiserie şi - echipamente
a băuturilor; de lucru;

9.Norme de igienă în
timpul prelucrării şi •
păstrării
semipreparatelor,
preparatelor culinare,
produselor de
cofetărie-patiserie şi
a băuturilor.

10.Norme de
siguranţă şi
securitate a muncii în
bucătărie şi
laboratoarele de
patiserie şi cofetărie

11.Echipamente
tehnologice: vase,
ustensile, aparate,
utilaje, instalaţii

Întocmit,
Prof.Mendea Claudia

2
 13.3 Analizează 6.Însuşiri senzoriale ale 3 S18
semifabricatele din semifabricatelor S19 S
6
industria conservelor din - Semifabricate S20
legumelor pulpe şi marcuri din fructe;
sucuri din fructe conservate
cu SO2; fructe sau legume
congelate.
- Însuşiri senzoriale
aspect, formă, culoare, gust,
miros, consistenţă, stare
sanitară
7.Analize fizico-chimice ale 2 S21
semifabricatelor S22 S
6
umiditatea, aciditatea, SO2,
temperatura;
aparatură de laborator;
reactivi; standarde
8.Însuşiri senzoriale ale 3 S23
produselor finite din S24 S
9
industria conservelor din S25 S
legume şi fructe
Însuşiri senzoriale ale
produselor finite
aspectul recipientelor,
aspectul conţinutului, gust,
miros, culoarea produsului
(fructe sau legume şi lichidul
de umplere), consistenţa
produsului, corpuri străine.

9.Analize fizico-chimice ale 3 S26

13. 4 Analizează produselor finite din S27 S
9
produsele finite obţinute industria conservelor din S28 S
în industria conservelor legume şi fructe
din legume şi fructe Analize fizico-chimice a
produselor finite:
clorură de sodiu %, aciditate
totală, conţinutul total de
legume sau fructe raportat la
masa netă la % minim,
conţinut de vitamina C,
umiditate, bioxid de sulf,
substanţe solubile, umiditate.
Aparate şi instalaţii:
instalaţia pentru titrare,
balanţă tehnică şi electronică,
etuvă, refractometru, vase şi
ustensile de laborator,
reactivi, STAS-uri
10.Analize microbiologice 1 S29
ale produselor finite din
industria conservelor din
6
legume şi fructe S
Analiza microbiologică a
2
 produselor finite:
pe preparate microscopice
umede şi uscate pentru
identificarea: drojdiilor,
mucegaiurilor, bacteriilor
Ustensile şi aparatură
necesare:
lame, lamele, pipete,
eprubete, cutii Petri, ansă,
lupă, microscop
RECAPITULARE FINALA 1 S30
TOTAL 30 60

Intocmit,
Prof.ing. MENDEA
CLAUDIA
Student: Fuiorea Luciana
Maria

PROIECT DE LECŢIE
Data: 10.XII.2020
Şcoala: LICEUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ , Craiova
Clasa: aXIIIa Aseral Profesor: MENDEA CLAUDIA
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina/ Modulul 2:Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor şi fructelor

Unitatea de învãţare: Metode de conservare a legumelor şi fructelor

Unitatea didacticã: Recapitularea şi evaluarea însuşirii noţiunilor referitoare conservarea prin

tratament termic: pasteurizarea, sterilizarea, refrigerarea, congelarea
Scopul lecţiei:- instructiv: insusirea sistematica a noţiunilor referitoare la materiile prime folosite la
conservarea fructelor prin tratament termic;
- educativ:- formarea capacitatii de a explica si interpreta metodele aplicate

Competenţe specifice:
Identificarea materiilor prime folosite la conservarea fructelor prin tratament termic;

Obiective operaţionale:
O1- să identifice materiile prime care sunt folosite împreună cu zahărul la conservarea fructelor prin
tratament termic
O2-să stabilească caracteristicile materiilor prime folosite la conservarea fructelor prin tratament
termic ;
O3- să descrie fazele procesului tehnologic conservarea fructelor prin tratament termic ;
2
O4- să utilizeze terminologia de specialitate.

Tipul lecţiei: recapitulare, sistematizare şi sintetizare

Strategii didactice:
a) Metode de învățământ:conversația, explicația, expunerea, dialogul, problematizarea

b)Resurse materiale: manual, fișe de lucru, material Power Point, laptop

c)Forme de organizare: activitatea frontală, interactivă
d)Metode de evaluare: aprecieri verbale, fișă de evaluare

Evaluare : test
Timp alocat: 80 min
Locul de desfasurare:On-line- Platforma ZOOM

Bibliografie :
Utilajul si tehnologia prelucrarii legumelor si fructelor- Prof.dr. ing. Brad Segal-

Ministerul Educatiei si Invatamantului Editura Didactica Pedagogica Bucuresti 1988

Merceologia agroalimentarea –Produse de origine vegetala

Luminita Parvulescu Editura Orizonturi Universitare Timisoara 2003

Tehnologia conservelor -I.Gutulescu si M. Mauther Manualul pentru scoli si meserii

Tehnologia prelucrarii legumelor si fructelor - Manual pentru licee industriale cu profil de

industrie alimentara, anii IV-VI scoli de meserii si scolii profesionale - Editura didactica si pedagogica
Bucuresti 1972
Tratat de industrie alimentara -Prof. univ.dr. ing. Constantin Banu(coordonator)

Editura ASAB Bucuresti 2009;

Suveranitate, securitate, si siguranta alimentara -Prof. univ.dr. ing. Constantin

Banu(coordonator)- Editura ASAB Bucuresti 2007;

Calitatea si analiza senzoriala a produselor alimentare -Prof. univ.dr. ing. Constantin

Banu(coordonator) –Editura AGIR Bucuresti 2007

2
 Ora I – Recapitulare (sistematizare şi sintetizare)
TIMP
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metode

Activitãţi de ACTIVITATE DESFĂŞURATĂ DE ACTIVITATE Evaluare

învãţare PROFESOR DESFĂŞURATĂ DE ELEVI

Activitate de Profesorul trimite invitațiile pentru -acceptă invitaţia pentru 3’ Conversatie -

organizare a desfășurarea lecției, dă acceptul elevilor pentru conectare introductivă
lecţiei a se conecta pe platforma online de susținere a - răspund solicitărilor
lecției, profesorului.
-pregateste si organizeaza clasa pt.buna
desfasurare a lectiei, verifică lista de prezență a
celor conectați pe platforma online, verifica
mijloacele si materialele necesare;
Anunţarea temei, Prezintă tema și obiectivele lecției, conform Iau cunoștință de obiectivele 2’ Conversaţie -
planului de planului de recapitulare, înmânat elevilor la ora lecției și îşi concentrează
recapitulare și a anterioară. atenţia asupra activităţii din
obiectivelor clasă.
lecției
Recapitulare, Prezintă un PPT pe care se discută cu elevii, - răspund întrebărilor 25’ Conversaţie
Sistematizarea si conform planului de recapitulare stabilit: profesorului interactivă
consolidarea Materiile prime folosite la obținerea - pun întrebări în legătură cu Chestionare
cunostiintelor conservelor prin tratament termic; metodele de noţiunile pe care nu le-au Problematizare orală
conservare prin tratament termic înţeles
Analiza Monitorizează principalele informatii si Raspund rapid, clar si concret 10’ Conversatie Apreciere
rezultatelor solicita elevilor sa dea raspunsuri rapide, clare, la intrebarile adresate de interactivă verbala
activitatii si concrete, prin care verifica modul in care s-au profesor
elaborarea atins competentele propuse.
concluziilor Elaboreaza concluzii asupra activitatii
desfasurate

2
 Ora a II-a – evaluare

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE FORME DE RESURSE

TIMP
Nr. ETAPELE ORGANIZA
ACTIVITATE EVALUARE
crt. LECŢIEI ACTIVITATE DESFĂŞURATĂ DE RE A METODE
DESFĂŞURATĂ DE ÎNVĂŢĂRII
PROFESOR MIJLOACE
ELEVI
Scurtă conversaţie de acomodare, Conversaţia
1. Organizarea verificarea prezenţei, - răspund solicitărilor activitate 3’ catalogul -
clasei profesorului. frontală
2. -se reaminteste elevilor faptul ca vor fi Sunt atenti la
evaluate cunostintele referitoare la explicatiile activitate -
metodele de conservare prin tratament profesorului, cer frontală 2’ conversaţia
Captarea
termic eventuale lamuriri
atentiei

Rezolvarea -se prezinta testul de evaluare -rezolva testul de Evaluare

cerinţelor -supravegheaza elevii pe parcursul evaluare primit activitate Exercitiul scrisă– test de
testului rezolvarii testului. individuala evaluare
3. referitor la Test de evaluare
30’
conservarea
prin
tratament
termic
Analiza - prezinta baremul si rezolvarea - sunt atenti si cer Activitate Conversatia Aprecieri
4. rezultatelor corecta a testului eventuale lamuriri frontala caiete verbale
5’
si elaborarea
concluziilor

2
2
PLAN DE RECAPITULARE

1.IDENTIFICAREA MATERIILOR PRIME FOLOSITE PENTRU OBŢINEREA CONSERVELOR

PRIN TRATAMENT TERMIC
2.METODELE FOLOSITE PENTRU OBŢINEREA CONSERVELOR PRIN TRATAMENT TERMIC
3.PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A CONSERVELOR PRIN TRATAMENT TERMIC:
SCHEMA TEHNOLOGICĂ, DESCRIEREA FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC.

Catedra tehnică 1-de industrie alimentară si alimentatie publica

Profesor: ELENA CLAUDIA MENDEA
Liceul de Industrie Alimentară, Craiova
PROIECTAREA UNITĂŢII DIDACTICE

Disciplina: M IX-Verificarea calitatii materiilor prime,semifabricatelor si produselor finite din industria laptelui
Anul I postliceala
Calificarea:Tehnician controlul calitatii produselor agro-alimentare
Durata: 2x40 min.
Data: 10.11.2020
Unitatea de învățare: Tehnologia obtinerii smanatanii.
Subiectul unităţii didactice: Determinarea insusirilor senzoriale,fizico-chimice ale smantanii de consum.
Tipul lectiei: De formare a priceperilor şi deprinderilor practice

Scopul activităţii:
 formarea unor deprinderi de lucru în echipă şi asumarea de responsabilităţi;

 stimularea curiozităţii, imaginaţiei şi perseverenţei, încrederii în forţele proprii prin activităţile

desfăşurate;

 preocuparea permanentă pentru păstrarea stării de sănătate personală şi colectivă, precum şi de

protejare a mediului înconjurător.

Competenţe de cunoaştere:
 Identifică şi utilizează surse diferite de informare;

 Explică în termeni de specialitate, modul de utilizare a ustensilelor pentru caracterizarea si

determinarea insusirilor senzoriale,fizico-chimice ale smantanii de consum.

Competenţe de execuţie:
 Foloseşte în mod corespunzător ustensilele pentru determinarea insusirilor senzoriale,fizico-
chimice si microbiologice ale smantanii de consum.

 Apreciază rezultatele din diferite etape ale activităţii;

 Desfăşoară activitatea respectând legislaţia privind igiena,PSI, si protecţia muncii;

Conţinuturi: Măsurarea marimilor fizice

 Ustensile pentru determinarea insusirilor senzoriale,fizico-chimice si microbiologice ale
smantanii de consum:

1) pahar cilindric de sticla incolor

2) butirometru tip dr. Roder

3) centrifuga pentru butirometru cu 800…1200 rotatii/min,prevazuta cu tahometru

etalonat
327
 3
4) pipete cu bula sau dozator automat de 10 cm

5) balon conic

6) eprubete

7) sticla cu ceas

Metode de instruire: expunerea sistemică, explicaţia, conversaţia interactivă şi euristică, demonstratia,

observaţia.
Organizarea activităţii: individual, frontal
Tipul de evaluare: continuă, permanentă – cu valoare de diagnostic şi progres.
Metode de evaluare: evaluare formativă orală.
Resurse materiale: Manual, fişa de documentare, Fișă de lucru, material Power Point
LOCUL DE DESFĂŞURARE: On-line –ZOOM

Bibliografie
 D. Stănescu,C.Pătrulesa ş.a –„Instrumente şi tehnici de laborator-clasa a Xa liceu tehnologic”, Editura LVS
Crepuscul Ploieşti,2005

 D. Matilda, R. Tamaş- "Tehnica analizelor de laborator în industria alimentară" - manual pentru şcolile
profesionale Editura Didactică

 Mironescu- „Tehnica lucrărilor de laborator”- Editura Tehnică Bucureşti 1967.

 D.David- „Îndrumar pentru industria tehnologică şi de laborator în industria alimentară” Editura Ceres
Bucureşti 1990

 Cerghit, S., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;

 Purtuc, D., Metode de instruire formative specifice disciplinelor tehnice, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1996.

 Elena, Joiţa, Pedagogie – educaţie si curriculum, Editura Universitaria, Craiova, 2003;

Secvenţele lecţiei Resurse Resurse materiale Metode Evaluare

TIMP umane(mod de
organizare)

Activitate de frontal - Conversaţie Climatul favorabil desfăş

organizare a lecţiei introductivă lecţie
1min.

Captarea atenţiei elevilor Frontal Caiet de notiţe Conversaţie Modul de organizare a le

1min. introductivă
Reactualizarea Frontal Caiet de notiţe Conversaţie interactivă Chestionare oralã
cunoştinţelor anterior Manual
învăţate
4min.
Enunţarea scopului şi Frontal Fişe de documentare Conversaţie interactivă Chestionare orală
obiectivelor lucrării de zi Caiet de notiţe
4min.
Prezentarea optimă a Frontal Fişe de documentare Explicaţie expunerea Chestionare orală
conţinutului instruirii Descoperirea dirijată
20min. Conversaţia euristică
Dirijarea instruirii Pe grupe Fişe de documentare Observare independentă Observare sistematică
30min.
Asigurarea conexiunii Pe grupe Fişe de documentare Descoperire dirijată, Observare sistematică
inverse Instructajul verbal
5min.
Aplicarea cunoştinţelor Individual Fişe de documentare Conversaţie euristică Chestionare oralã
dobândite

328
5min.
Evaluarea cunoştinţelor Individual Fişe de documentare Observare independentă Chestionare oralã
5min.
Încheierea activităţii individual
5min.

BAREM DE NOTARE
PROBA PRACTICA
Nume elev:
Notă:
 Timp de lucru proba practică : 10 minute

 Timp redactare referat : 10 minute

 Punctaj proba practică : 45 puncte

 Punctaj redactare referat: 45 puncte

 Puncte din oficiu: 10 puncte

Proba practică
Nr Aspecte urmărite Punctaj Evaluare Observaţie
Crt.
1. Tinuta 2
corespunzatoare
2. Alegerea ustensilelor 10
necesare desfasurarii
lucrarii
3. Determinarea corecta 10
a indicilor fizico-
chimici a smantanii si
a controlului
falsificarilor
4. Ordinea şi curăţirea la 5
locul de munca
5. Incadrarea in timpul 3
de lucru

Referat
Nr Aspecte urmărite Punctaj Evaluare Observaţie
Crt.
1. Precizarea materialelor 5
necesare desfasurarii lucrarii
2. Precizarea modului corect de 15
interpretare si exprimare a
rezultatelor
3. Precizarea normelor de 10
protecţia muncii care trebuie
respectate in laborator

FISA DE DOCUMENTARE
4.CARACTERIZAREA ŞI DETERMINAREA ÎNSUŞIRILOR SENZORIALE, FIZICO-CHIMICE ŞI
MICROBIOLOGICE ALE SMÂNTÂNII DE CONSUM

4.1 Analiza senzorială

Condiţii de realizare
- aspect: în pahar cilindric de sticlă incoloră;
329
- culoare: în cilindru de sticlă incoloră, la lumină directă a zilei;

- miros: se aduce produsul la 8...12°C;

- consistenţă: se aduce produsul la 8...12°C şi se observă modul de curgere turnând smântână dintr-un vas
în altul;

- gust: se aduce la 8... 12°C.

Caracteristici senzoriale
Principalele caracteristici senzoriale ale smântânii:

Caracteristici
Smântână dulce Smântână fermentată
senzoriale

Aspect masă omogenă, fără impurităţi masă omogenă, fără impurităţi

fluidă, fără aglomerări de grăsime sau substanţe vâscoasă, fără aglomerări de

Consistenţă
proteice grăsime sau substanţe proteice

albă până la alb-gălbui,

Culoare albă până la alb-gălbui, uniformă în toată masa
uniformă în toată masa

plăcut, dulceag cu aromă caracteristică, fără gust plăcut aromat, caracteristic de

Miros şi gust
sau miros străin fermentaţie lactică

4.2. Analiza fizico-chimică

4.2.1 CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE SMĂNTÂNII

Principalele caracteristici fizico-chimice ale smântânii:

Caracteristici Smântână dulce Smântână fermentată

tip 32 tip 14 tip 40 tip 30 tip 25

Grăsime, % 32 14 40 30 25
Substanţe proteice,% min 1 1,5 1 1 1,2
Aciditate, °T, max 20 20 90 90 90
Vâscozitate dinamică, mPs, min 15 10 60 40 30

Reacţia pentru controlul peroxidazei Negativă

Temperatura de livrare,°C, max 8 8 8 8 8

4.2.2.DETERMINAREA INDICILOR FIZICO-CHMICI AI SMÂNTÂNII

4.2.2.1. Determinarea conţinutului de grăsime

Se poate face prin mai multe metode:
- Metoda prin extracţie etero-amoniacală

- Metoda prin extracţie etero-clorhidrică

330
- Metoda butirometrică

 Metoda butirometrică

1. Principiul metodei

Separarea grăsimii în butirometru prin centrifugare, după dizolvarea prealabilă a substanţelor proteice cu acid
sulfuric, în prezenţa alcoolului izoamilic. Se citeşte conţinutul de grăsime pe scara butirometrului.

2.Aparatură şi reactivi
- butirometru pentru smântână tip dr. Roder

- centrifugă pentru butirometru cu 800... 1200 rotaţii/minut, prevăzută cu tahometru etalonat;

- pipetă cu bulă sau dozator automat de 10 cm3 (pentru acid sulfuric);

- pipetă sau dozator automat de 1 cm3 pentru alcool izoamilic:

- acid sulfuric 63% (d = 1,530); 95 cm5 apă + 100 cm3 acid sulfuric d = 1,834;

- alcool izoamilic (d = 0,810±0,002) cu interval de distilare cuprins între 128...132°C; după distilare

alcoolul nu trebuie să prezinte reziduu solid.

Butirometru pentru smântână tip dr. Roder

3. Mod de lucru
În păhărelul butirometrului se cântăresc 5 g de smântână. Se introduce în butirometru, închizând astfel
deschiderea inferioară a acestuia. Prin deschiderea superioară se introduce în butirometru cu pipeta acid
sulfuric, lăsându-l să se scurgă încet pe pereţii butirometrului, până ce acoperă păhărelul fără a ocupa însă
mai mult de 2/3 din corpul butirometrului. Se închide butirometrul cu dopul de cauciuc şi se introduce în
baia de apă la 70.. .75°C timp de 20 minute, agitând din când în când.
Se introduce apoi în butirometru 1 cm3 alcool izoamilic şi se completează cu acid sulfuric până la diziunea
35 de pe scara butirometrului . Se închide butirometrul cu dopul şi se agită prin răsturnări succesive timp
de 10 secunde, apoi se introduce în centrifugă. După atingerea turaţiei de 1000 ... 1200 rot/minut
(în circa 2 minute), se mai centrifughează butirometrul timp de 5 minute.
Se scoate butirometrul din centrifugă, se introduce în baia de apă la 65 ±2 C, unde se ţine timp de cel puţin
5 minute. Se citesc pe scara butirometrului valorile corespunzătoare capătului superior, şi inferior al coloanei
de grăsime.
Observaţie: - La smântână omogenizată, operaţia de centrifugare şi menţinere în baia de apă se repetă de trei ori.
4. Calcul
Conţinutul de grăsime se calculează cu formula:

% Grăsime = B- A
în care: B - valoarea corespunzătoare punctului inferior al meniscului coloanei de grăsime, în procente;
A - valoare corespunzătoare liniei de separare acid- grăsime, în procente.

4.2.2.2 Determinarea substanţelor proteice

Determinarea substanţelor proteice din smântînâ se face prin metoda Kjeldahl. Principiul metodei, aparatura,
reactivi şi modul de lucru sunt identice cu cele de la laptele crud integral

4.2.2.3 Determinarea acidităţii

1. Principiul metodei

Aciditatea dintr-un volum anumit din proba pregătită pentru analiză se neutralizează prin titrare cu soluţie de
hidroxid de sodiu 0,1 n, în prezenţă de fenolftaleină ca indicator.
2. Reactivi

- hidroxid de sodiu, soluţie 0,1 n;

- fenolftaleină, soluţie alcoolică 1% în alcool etilic 96%.

331
3. Mod de lucru

Se introduc 10 cm3 de smântână într-un balon conic. Se adaugă 20...25 cm3 apă încălzită la 40...45°C, cu aceeaşi
pipetă folosită la măsurarea volumului de probă luat pentru determinare şi 3... 5 picături de fenolftaleină.
Se omogenizează bine proba după care se titrează cu hidroxid de sodiu, soluţie 0,1 n sub agitare continuă, până la
apariţia culorii roz, care trebuie să persiste 30 de secunde.
4. Exprimarea rezultatelor

Aciditatea exprimată în grade Thorner (°T) se calculează folosind următoarea formulă:

Aciditate°T = V x l0
în care:
V - volumul de hidroxid de sodiu, soluţie 0,1 n folosit la titrare, în ml;
10 - volumul produsului luat în lucru.

SARCINA DE LUCRU I:

 Determinati continutul de grasima din smantana,folosind metoda butirometrica;

 Determinati continutul de grasime din smantana ,folosind metoda prin extractie etero-clorhidrica;

 Determinati substantele proteice din smantana prin metoda Kjeldahl;

 Determinati aciditatea smantanii;

 Determinati adaosul de substante inerte din smantana;

332
 PROBA DE EVALUARE

Modulul 2:Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor şi fructelor

Unitatea de învăţare Metode de conservare a legumelor şi fructelor
Clasa: aXIIIa Aseral
Propunător: Prof. Mendea Claudia
Metoda de evaluare: evaluare sumativă- test
Timp: 40 minute

ențe Conţinuturi evaluate Itemi Barem de notare şi punctaj

ce/

I.Indică răspunsul corespunzător

următoarelor afirmaţii: I. 1-a; 2-c; 3-b. (6puncte)
1.Compoturile de fructe sunt fructe sau părţi de
fructe conservate într-un sirop de zahăr prin:
a. tratare termică; b.tratare chimică; c.
fermentaţie lactică;d. strecurare.
2. După spălare şi sortare, prunele întregi se
area trec la operaţia de:
a. decojire; b. eliminare a sâmburilor;
or Conservarea prin c.opărire; d.eliminare codiţe.
la tratament termic: 3. Pentru fabricarea compoturilor de cireşe se
rea pasteurizarea, folosesc fructe cu diametrul :
sterilizarea, a. 4 0mm; b. 15mm; c.30mm; d.12mm
refrigerarea,
II. Citeşte cu atenţie următoarele afirmaţii. II . 1-a; 2-b; 3-c. (9 puncte)
t congelarea Inlocuieşte cifrele cu cuvintele adecvate din
listă:
1.Procesul care defineşte viteza cu care căldura
pătrunde în centrul recipientului poartă
denumirea de

1: a) termopenetraţie; b) exhaustizare;
c)sterilizare.

2. Operaţie prin care se elimină aerul şi se

asigură un vid interior satisfăcător pentru
obţinerea unor produse de calitate poartă
denumirea de :
2: a) termopenetraţie; b) exhaustizare;
c)sterilizare.

3. Pentru dozarea cireşelor şi vişinelor se

poate folosi:
3: a) maşină cu ventilator; b) bandă de
sortare manuală; c) maşină de dozat
volumetrică.

III. Stabileşte corespondenţa dintre III. 1-c,d; 2-e; 3-b; 4-a

elementele coloanei A (care reprezintă (15puncte)
operaţiile aplicate) şi elementele coloanei B
(care reprezintă sortimente de compoturi
obţinute

A B
1.sortare după mărime a. mere, pere, gutui
333
 în trior cilindric
2. tratare sub vid b.prune
3. opărire timp de 30s c.cireşe, vişine
4. decojire d. caise,piersici
e.căpsunile

IV. Citeşte următoarele afirmaţii. Dacă IV

afirmaţia este adevărată subliniaza litera A. 1- F (tratare sub vid)
Dacă afirmaţia este falsă subliniaza litera F 2- A
si înlocuieşte cuvântul subliniat cu unul din 3- F (termopenetraţie)
cele date în listă pentru a face afirmaţia (15 puncte)
adevărată. Scrie acest cuvânt în spaţiul liber
aflat după litera F.
1. A F( ) În vederea eliminării
fenomenului de strângere a fructelor şi de
ridicare a acestora la partea superioară a
recipientului, se aplică operaţia de tratare
chimică.

-sterilizare
- tratare sub vid
2. A F( ) Limpezirea
siropului se accelerează prin adăugarea de 50 g
acid citric sau tartric la 100 kg sirop;
-malic
- acetic
3. A F( ) Procesul care defineşte
viteza cu care căldura pătrunde în centrul
recipientului poartă denumirea de sterilizare.

- termopenetraţie
- depozitare

V.Definiţi operaţia de exhaustizare şi V.Prin operaţia de exhaustizare se elimină aerul şi se

precizaţi condiţiile care trebuie îndeplinite
şi procesele care apar în cazul compoturilor
de fructe.
asigură un vid interior satisfăcător pentru obţinerea unor
produse de calitate. Vidul trebuie să fie de:
 350 mm Hg pentru vişine, prune, piersice,
struguri;
 250 mm Hg pentru mere, cireşe, gutui ;
 150 mm Hg pentru caise.
Procesele care apar sunt procesele de coroziune interioară
care sunt foarte active în cazul compoturilor de fructe.
(15puncte)

VI.
VI. Prezentaţi schema tehnologică de Schema tehnologică de obţinere a compotului de mere,
obţinere a compotului de mere, pere, gutui, pere, gutui
şi precizaţi în ce constă pregătirea siropului
de zahăr.

334
Apă Zahăr Mere, pere, gutui

Fierbere
Spălare

Filtrare
Sortare

SIROP DE ZAHĂR
Calibrare

Decojire

Tăiere

Eliminarea casei seminale

Control rectificare

Dozare fructe

Dozare sirop

Exhaustizare

Închidere

Pasteurizare

Condiţionare recipiente

Depozitare expediere
Pregătirea siropului de zahăr. La fabricarea
compoturilor se foloseşte un sirop de zahăr cu o
concentraţie de 35—45%. Siropul se prepară la cald, în
cazane duplicate sau în cazane cu manta şi agitator. În
cazul în care siropul obţinut este tulbure, limpezirea se
accelerează prin adăugarea de 50 g acid citric sau tartric la
100 kg sirop; după care se fierbe şi se filtrează.
În siropul astfel preparat se adaugă celelalte
componente indicate de norma tehnologică: acizii, acidul
ascorbic sau, la comandă specială, coloranţi.
( 30puncte)
Nota: Se acorda 10puncte din oficiu

335
 CHESTIONAR PENTRU STUDENTUL PRACTICANT
(de apreciere a relaţiei cu mentorul de practică pedagogică)

Vă rugăm să reflectaţi asupra stagiului de Practică Pedagogică (PP) şi să apreciaţi relaţia

dvs. cu mentorul (M), încercuind cifra care reflectă cel mai bine opinia dvs. pe o scară de la 1
la 5, unde 5 este punctajul maxim. Aprecierea dvs. va folosi la optimizarea colaborării
mentorului cu viitoarele grupe de studenţi.

1. M mi-a oferit suficiente informaţii pe perioada derulării Punctaj

PP referitor la:
elevi; 1 2 3 4 5
documentele şcolare; 1 2 3 4 5
şcoală; 1 2 3 4 5
2. Am fost spijinit în alcătuirea unui bun proiect didactic. 1 2 3 4 5

3. Apreciez modul în care M m-a ajutat în implementarea 1 2 3 4 5

proiectului didactic.
4. M m-a ajutat să identific ariile în care am întâmpinat 1 2 3 4 5
dificultăţi în realizarea procesului de proiectare-predare
şi m-a sprijinit în găsirea celor mai bune soluţii.
5. Am fost incurajat în experimentarea de idei şi 1 2 3 4 5
abordarea în mod creativ a activităţii didactice.
6. M mi-a oferit feedback constructiv la sfârşitul orelor 1 2 3 4 5
observate și/sau predate
7. În ceea ce priveste evaluarea: Punctaj

mi s-a comunicat standardul minim de competenţă pe care 1 2 3 4 5

trebuie să-l îndeplinesc;

am fost ajutat să înţeleg şi să însuşesc criteriile după care 1 2 3 4 5

am fost evaluat;
modul în care am fost evaluat m-a determinat să-mi 1 2 3 4 5
îmbunătăţesc performanţele;
am fost ajutat să-mi dezvolt capacitatea de autoevaluare. 1 2 3 4 5

8. PP a fost determinantă pentru îmbrăţişarea profesiei de

cadru didactic.
M m-a ajutat să-mi identific punctele tari în activitatea de 1 2 3 4 5
profesor.
M m-a ajutat să reflectez asupra aspectelor mai puţin bune 1 2 3 4 5
din prestaţia mea.

Alte comentarii:

336
337