UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZARE : C.E.P.A
PREZENTARE LA : MATERII PRIME VEGETALE I

GLUCIDE

PROFESOR INDRUMATOR:
CONF. DR CONSTANTINESCU EMILIA

STUDENT : FUIOREA LUCIANA-MARIA

-2020-
 Ce sunt glucidele?
 Glucidele sau hidraţii de carbon sunt substanţe organice alcătuite din carbon,
hidrogen şi oxigen. Dată fiind componenţa lor, ele mai poartă denumirea de hidraţi
de carbon sau carbohidraţi. Denumirea de „glucide” vine de la cuvântul grecesc
„glikis”, care înseamnă dulce, calitate comună majorităţii reprezentanţilor acestei
clase.

 Cele mai importante glucide sunt : monozaharide (glucoză, fructoza, galactoza),

dizaharide (lactoza, maltoza, zaharoza), polizaharide (amidon, glicogen, substanţe
de balast).
 Care este rolul glucidelor?

 În ceea mai mare parte glucidele au rol de material energetic, adică ele sunt sursa
principală de energie necesară organismului nostru – un gram de carbohidrați
elibereaza 4 kcalorii. Glucidele oferă cele mai multe și accesibile calorii
 Corpul uman are nevoie de un aport constant de glucide pentru a funcționa
corespunzător. Ele participă la reglarea metabolismului lipidelor și proteinelor –
ajută la arderea lipidelor și pot participa la formarea proteinelor, ajută la
mecanismul de termoreglare a corpului, iar sistemul nervos se bazează exclusiv pe
energia generată de glucide.
 Pe lângă rolul energetic, glucidele participă şi la alcătuirea membranelor celulare, a
ţesutului conjunctiv şi de susţinere, a ţesutului nervos, precum şi a unor componente
cu rol funcţional de bază, cum sunt hormonii, enzimele şi anticorpii.
Importanta glucidelor
Glucoza este cea mai importantă zaharidă ce apare în organele și sângele
omului. Ajută la obținerea energiei necesare organismului omului. Organismul
obține 4,5 Kcal prin arderea unui gram de glucoză. Glucoza este folosită de ficat
în procesul de menținere constantă a glicemiei, în refacerea rezervelor de
glicogen și în lipogeneză sau transformarea excesului de glucoză în lipide. Surse
de glucoză sunt: zahărul, mierea, produsele zaharoase, produsele cerealifere,
cartofii, făina de cereale, alte dulciuri și produse ce au amidon.
Prin înaintarea în vârstă organismul consumă mai puțină glucoză și astfel la
persoanele cu vârsta de peste 40-50 de ani pot să apară valori crescute ale
glicemiei. Datorită scăderii sau creșterii glicemiei se produc perturbări grave în
organism. De aceea, de la vârsta de 40 de ani, indicat ar fi să se facă analiza
zahărului din sânge și anume glicemia, măcar o dată pe an. Cele mai atente
trebuie să fie persoanele care au rude ce au suferit de diabet, care sunt
predispuse la obezitate, care sunt gurmande, care au mereu senzația de sete,
sau care urinează cantități prea mari de urină (de până la 3 litri în 24 ore).
Cum se transforma glucidele in energie?
 Glucidele descompuse se transformă în glucoză (zahărul din sânge) care este apoi
utilizat de organism. Atunci când acesta nu mai are nevoie de glucoză, se
depozitează în ficat și mușchi sub fomă de glicogen (conținutul total este de 500g.
glicogen – 1/3 localizat în ficat și 2/3 în mușchi). Dacă însă aportul de glucide nu se
face prin hrană, atunci organismul folosește aceste reserve timp de 12 – 18 ore.
Clasificarea biochimică a glucidelor
 Monozaharide (zaharuri rapide) – compuse dintr-o singură moleculă. Cele mai
importante fiind: glucoza (zahărul din sânge), fructoza (zahărul din fructe, miere),
galactoza (zahărul din lapte), maltoza (în ceriale).

 Dizaharide – compuse de la 2 până la 6 molecule. Zaharoza (zahărul de consum),

lactoza (zahărul din lapte), maltoza (zahărul din malt, obținut din cereale încolțite).

 Polizaharide (zaharuri lente) – compuse din peste 10 molecule. Cele mai des
întâlnite sunt: glicogen (depozitează în ficat și mușchi), fibre(celuloza și pectina –
fructe, legume cereale, legumenoase), amidonul(cartofi, porumb, fasole, pâine,
paste).
Ce înseamna ”indice glicemic”?
 Cantitatea de zaharuri absorbită de organism raportată la valoarea glicemică a
glucozei reprezintă indicele glicemic.
 Produsele cu indice glicemic mare stimulează o secreție rapidă și mare de insulină,
în consecință celulele organismului încep să depoziteze glicogen, iar cu timpul ele
(celulele) devin rezistente la insulină, astfel apare diabetul zaharat de tip 2.
Produsele cu indicele glicemic mare sunt: mierea, cartoful, porumbul, pâinea albă,
dulciurile, produsele de patisserie, zahărul etc.
 Produsele cu indice glicemic mic se absorb mai greu și produc o creștere glicemică
mai lentă, ele sunt: fructele (datorită prezenței fibrelor) etc.
 Produse cu indice glicemic mediu sunt: pâinea integrală, orez etc.
Care este doza zilnică de glucide?
 Dacă ești o persoană activă consumă 5-8 g. înmulțite cu kilogramele corpului, astfel
vei obține doza zilnică de glucide. Ele trebuie să conțină 50- 60 % din aportul zilnic
de calorii. Iar raportul dintre ele trebuie să fie reprezentat astfel: 70% –
polizaharide și 30% mono și dizaharide.
 Deci baza alimentației trebuie să fie de origine vegetală, deși și produsele de origine
animală conțin puține glucide cum ar fi: lactatele, carnea, ficatul.
 Glucide recomandate: rădăcinoase (morcovi, țelină, ridichii, napi, praz), fasole,
linte, năut, mazăre, porumb, fructele, tărâțe, orez brun, orz, ovăz, cereale integrale,
pâine integrală, pastele, în special, integrale.

 Glucide nerecomandate: ceriale cu zahăr, prăjituri, sirop de zahăr, băuturi acidulate

cu zahăr, zahăr, biscuiți, ciocolată, alcool, griș.
 Insuficiența de glucide provoacă:

 Dereglări metabolice

 Scăderea în kg

 Stăre persistentă de oboseală, stare nervoasă.

 Surplusul de glucide provoacă:

 Obezitate

 Infiltrația lipidică a ficatului

 Diabet zaharat

 Hipoglicemia

 Intoleranța la glucoză
Bibliografie
www.nutrit.ro/generalitati-carbohidrati
https://
alexandrucrasmaru.weebly.com/blog/glucidelecarbohi
drati
http://www.pediatrucluj.ro/tag/glucide/