Proiectarea didactică și documentele curriculare necesare acestei activități – note curs

Proiectarea pedagogică are în literatura de specialitate următoarele accepțiuni: pentru I. Jinga și

I. Negreț- Dobridor (1999) modelul proiectării reprezintă o asamblare a resurselor - înțelegând
prin acestea conținuturile și capacitățile de învățare) cu strategiile didactice și ionstrumentele de
evaluare a performanțelor (În I. Cerghit, I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, I. O Pînișoară, 2001,
p.177). Pentru L. Vlăsceanu (1984) “proiectarea pedagogică sintetizează operațiile dintre
componentele unui program de instruire pentru dirijarea învățării astfel încât să se ajungă la
performanțele dorite” (după I. Cerghit, I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, I. O Pînișoară, 2001,
p.177). (În I. Cerghit, I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, I. O Pînișoară, 2001, p.177). G de
Landsheere (1982) consideră că proiectarea pedagoggică înseamnă/ presupune “definirea
obiectivelor, sugerarea temelor susceptibile de a provoca învășarea, posibilitatea de a alege
metode și mijloace, propuneri de instrumente de control al predării și învășării și determinarea
condițiilor prealabile” (În I. Cerghit, I. Neacșu, I. Negreț-Dobridor, I. O Pînișoară, 2001, p.176).

Proiectarea didactică, presupune deci, un proces bine gândit, planificat, în care cel care
organizează şi conduce procesul de instruire stabileşte până la detaliu etapele, paşii care urmează
a fi parcurşi, în vederea realizării activităţilor didactice propuse, planifică parcursul demersului
educaţional ţinând cont de o multitudine de variabile pe care le ia în calcul astfel încât, demersul
său să poată fi pus în aplicare cu succes.

C. Cucoş (2002) identifică câteva argumente care justifică acest demers de planificare și
anticipare, astfel:

- “educaţia este un demers teleologic, prefigurat conştient;

- educaţia este un act de mare complexitate şi responsabilitate, şi trebuie deci să se

realizeze în acord cu o anumită programare şi prescriere detaliată a acţiunilor specifice;

- atingerea finalităţilor se face gradual, pe grupele de ţintă cu grade de obiectivare diferite;

- necesitatea optimizării permanente a actului didactic şi de adecvare la noi provocări;

- securizarea cadrului didactic şi eliminarea improvizaţiei în predare” (p.310).

Pentru a desluși cât mai bine cu putință sensurile și complexitatea activității de proiectare
didactică ne propunem să realizăm o trecere în revistă, sperăm pe cât se poate de lămuritoare, a
tuturor documentelor pe care profesorul le are la dispoziție și de care are obligația să țină cont,
astfel:

Planul cadru de învățământ, elemente generale de prezentare și exemplificări:

- Este elaborat de Ministerul Educatiei, este un document respectat intocmai de către toți
profesorii iar eventualele modificări în plan sunt făcute doar de către comisiile de specialiști din
Ministerul Educației și Cercetării.

- Exprimă concepția pedagogică generală a procesului de învățământ.

- Stabilește ciclurile curriculare (perioade de studiu în care se urmăresc finalități

commune).

- Stabilește conținututrile învățării în funcție de nivelul și de profilul școlar.

- Stabilește numărul de ore – din trunchiul comun, curriculum diferențiat și curriculum la

decizia școlii, pentru fiecare disciplină.

- Grupează obiectele de studiu pe arii curriculare.

- În unele cazuri Ministerul Educației si Cercetării precizează în note explicative plasate la

final de document, aspecte de detaliu ce țin de organiyarea și conducerea anumitor activități
(practică pedagogică, de exemplu).

Pentru a avea o imagine vizuală a acestui document, prezentăm mai jos un exemplu de plan
cadru pentru clasa a IX si a X (ciclul inferior al liceului), filiera vocaţională – profil pedagogic,
specializarea învăţător – educatoare - Anexa 1 la OMECTS nr. 5347/7.09.2011, aprobat prin
Ordin nr. 5347/7.09.2011 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a
- a XII-a, filiera vocațională, profilul pedagogic printr-o captură de pe siteul ministerului (vezi
http://www.edu.ro/index.php/articles/16208).
PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA
VOCAŢIONALĂ – PROFIL PEDAGOGIC SPECIALIZAREA ÎNVĂŢĂTOR –
EDUCATOARE

Aria curriculara/ Disciplina Clasa a IX-a Clasa a X-a

TC C TC+C C TC C TC+C CD
LIMBA SI COMUNICARE 6 2 8 2 6 2 8 2
D D DŞ D D Ş
Limba §i literatura romana 3 1 4 3 1 4
Limba moderna 1 2 - 2 2 - 2
Limba moderna 2 1 1 2 1 1 2
MATEMATICA ȘI 5 - 5 5 - 5
ȘTIINTE ALE NATURII
Matematica 2 - 2 2 - 2
Fizica 1 - 1 1 - 1
Chimie 1 - 1 1 - 1
Biologie 1 - 1 1 - 1
OM SI SOCIETATE 4 3 7 4 3 7
Istorie 1 - 1 1 - 1
Geografie 1 - 1 1 - 1
Socio-umane 1 - 1 1 - 1
Discipline psihologice §i - 3 3 - 3 3
pepdagogice
Religie 1 - 1 1 - 1
ARTE - 2 2 - 2 2
Educate muzicala - 1 1 - 1 1
Educate vizuala - 1 1 - 1 1
EDUCATIE FIZICA SI 1 - 1 1 - 1
Educate fizica 1 - 1 1 - 1
SPORT
TEHNOLOGII 2 3 5 3 3 6
Tehnologia informaței și 2 - 2 2 - 2
comunicațiilor
Pregatire practica §i de - 3 3 - 3 3
specialitate
Educate antreprenoriala - - - 1 - 1

Total ore/ saptamana TC/ 18 10 28 2 19 10 29 2

CD/ CDS
Total ore/ saptamana 30 31
TC+CD+CDS
(după www.edu.ro)

TC = trunchi comun; CD = curriculum diferenjiat; CDS = curriculum la decizia Școlii

Programa școlară, elemente generale de prezentare

- Este elaborată de Comisia Națională pentru Curriculum, Ministrul Educatiei si

Cercetării.

- Prezintă profesorului toate elementele necesare – conținuturi, competențe, obiective, cu

scopul de a oferi cadrelor didactice - așa cum însăși programa menționează - toate elementele
care să le configureze o concepție unitară asupra procesului de formare.

- Prezintă detaliat finalitățile generale ale studierii disciplinei, competențele generale care
se realizează în urma parcurgerii disciplinei, obiectivele de referință (cls a IX), competențe
specifice (cls. a X-XIIa) și exemple de activități de învățare, pentru acestea, precum și conținutul
tematic de parcurs. De asemenea, programa prezintă o rubrică numită Sugestii metodologice în
care se fac recomandări vizând construirea și aplicarea strategiilor de instruire, modalitățile de
stimulare a studiului individual, crearea de oportunități de comunicare cu elevii, evaluarea
elevilor în funcție de standardele de evaluare etc.

- Există coerență - la nivel de așteptări și tematică - între planul de învățământ și programa

școlară și, de asemenea, există coerență între programă și rolurile profesionale, standaredele
pentru profesia didactică, structura logică a disciplinelor, conexiunile acesteia cu alte discipline
precum și ecourile benefice din practică.

- Programa este un document fundamental pentru proiectarea didactică care impune

strictețe în parcurgerea conținuturilor și atingerea obiectivelor dar care încurajează la profesori
autonomia creativitatea, și decizia la nivelul organizării activităților educative.

Pentru o bună înțelegere a elementelor generale mai sus prezentate, oferim în continuare un scurt
decupaj concret explicativ din calupul Programelor Școlare pentru disciplinele pedagogice și
psihologice, programe aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. 4875/ 06.11.2002 (vezi
www.edu.ro):

Programa debutează cu Note explicative, secțiune în care sunt prezentate disciplinele, și în cadrul
lor disciplinele particulare pentru filiera vocațională profilul pedagogic, specializarea educatoare-
învățători, precizate pe ani de studiu și număr de ore pe săptămână. Pentru această specializare
sunt precizate două categorii de discipline ce asigură pregătirea necesară: discipline pedagogice
și discipline psihologice.

Pentru disciplina Pedagogie, programa școlară prevede următoarele discipline particulare,

eșalonate de-a lungul parcursului școlar astfel:

- Introducere în Pedagogie și în Pedagogia și Metodologia Curriculumui, clasa a IX-a – 2

ore/săptămână

- Teoria și Practica Instruirii și a Evaluării, clasa a X-a – 2 ore/săptămână

- Teoria educației și Managementul clasei de elevi, clasa a XI-a – 1 ore/săptămână

- Pedagogie preșcolară, clasa a XII-a, 1 oră/săptămână

- Practică pedagogică, clasa a X-a – 3 ore/săptămână, clasa a XI-a – 4 ore/săptămână, clasa

a XII-a – 4 ore/ săptămână

Pentru disciplina Psihologie programa școlară prevede următoarele discipline particulare,

eșalonate de-a lungur parcursului școlar astfel:

- Psihologie general, clasa a X-a, 2 ore/săptămână

- Psihologia vârstelor, clasa a XI-a – 1 oră/săptămână

- Psihologia educației, clasa a XII-a – 1 oră/săptămână.

- Psihopedagoie specială, clasa a XII-a – 1 oră/săptămână

Studiul acestor discipline conduce la realizarea unor tipuri de competențe, pe care Programa
școlară le precizează clar, astfel:

- “competenţe psihopedagogice: vizează capacitatea complexă de gestionare a procesului

didactic și cunoatere a evoluției personalității copiilor

- competenţe sociale: vizează capacitatea de interacţiuni sociale cu elevii

- competenţe manageriale: țin de organizarea şi conducerea clasei de elevi”.

Finalitățile generale ale studierii acestor discipline pe parcursul învățământului liceal sunt
formulate în termeni de competențe, valori și atitudini. Pentru studiul disciplinelor pedagogice,
programa școlară stabilește, de exemplu, următoarele finalități generale, pe care le precizăm în
totalitate, așa cum sunt formulate în programa școlară în vigoare (www.edu.ro):

1”.Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a conceptelor specifice ştiinţelor educaţiei.

2. Explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte şi procese educaţionale.

3. Examinarea critică, evaluativă a unor idei, proiecte şi procese educaţionale.

4. Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor de învăţare.

5. Ameliorarea şi inovarea procesului educaţional; integrarea şi utilizarea noilor tehnologii

informaţionale şi de comunicare.

6. Conştientizarea şi interpretarea problemelor specifice şcolii contemporane şi reformei

învăţământului românesc.

7. Realizarea şi valorificarea corelaţiilor intra- şi interdisciplinare, în vederea optimizării

procesului de educaţie.

8. Manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de profesia didactică.

VALORI ŞI ATITUDINI

1. Cultivarea unui mediu şcolar centrat pe valori şi relaţii democratice.

2. Promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice, în concordanţă cu idealul

educational.

3. Crearea unui climat socio-afectiv securizant, în clasa de elevi.

4. Implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor în învăţământ.

5. Angajarea în relaţii de parteneriat socio-educaţional cu familia şi cu alte instituţii cu

responsabilităţi educaţionale.
6. Participarea la propria dezvoltare profesională şi la definirea unui stil propriu de instruire”.

Din finalitățile generale sunt derivate obiectivele de referință (este vorba despre finalitățile
urmărite pe parcursul clasei a IX a), competențele specifice (finalitățile urmărite pe parcursul
clasei a X-XII a), precum și atitudinile și valorile la a căror formare contribuie disciplinele
pedagogice parcurse pe întreg parcursul liceal.

Spre lămurire, oferim câteva exemple de obiective de referință și activități de învățare

corespunzătoare pentru cls a IX a, prezente în programa școlară pentru disciplina Introducere în
Pedagogie și în Pedagogia și Metodologia Curriculumui. Astfel:

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă
următoarele activităţi:
1. să elaboreze o schemă de organizare a să - completarea de scheme eliptice
elaboreze o schemă de organizare a - studiul dicţionarelor şi al enciclopediilor
ştiinţelor educaţiei şi să demonstreze statutul
teoretic şi aplicativ al principalelor discipline
2. să identifice şi să interpreteze - alcătuirea unui glosar de termeni
specificitatea termenilor fundamentali din pedagogici
domeniile Introducere în pedagogie şi Teoria - realizarea de hărţi conceptuale
şi metodologia curriculum-ului, să-i - analiza comparativă a definiţiilor
integreze într-un sistem unitar şi să-i utilizeze termenilor pedagogici
în comunicarea pedagogic - analiza documentelor şcolare
3. să demonstreze valoarea socială şi dezbateri pe tema valorii şi a limitelor
individuală a educaţiei şi să justifice limitele educației
acesteia
(după Introducere în Pedagogie și în Pedagogia și Metodologia Curriculumui. În: Programe
Şcolare pentru Disciplinele Pedagogice și Psihologice, OM. Nr. 4875/ 06.11.2002, Bucureşti,
www.edu.ro):

Planificarea calendaristică: explicații teoretice și exemplificări

Un document pe care-l realizează cadrul didactic și care detaliază prin intermediul unităților de
învățare, toate conținuturile, precizând competențele specifice fiecarei unități de învățare,
numărul de ore alocat acestora și perioada de timp stabilită pentru desfășurare.

Planificarea calendaristică este un document care se realizează la fiecare început de an/semestru,

pe baza informațiilor din programa școlară, manuale școlare și, ținând cont de timpul școlar
efectiv în număr de săptămâni. Așadar, știind ca semestrul are un număr de „x”.săptămâni,
profesorul va acea grijă să scadă din acest total săptămânile de vacanțe intersemestriale și, de
asemenea săptămînile de practică de specialitate, menționate în structura anului școlar. După ce
află cu exactitate numărul de saptămâni pe care îl are la dispoziție, profesorul va calcula numărul
exact de ore – acesta variază în funcție de disciplină și de profil (în exemplele pe care le vom mai
jos, disciplinele Didactici inovative în viziune transdisciplinară și Psihologia vârstelor au alocate
câte 1 oră/săpt.). După toate aceste calcule, profesorul va aloca fiecărei unitate de învățare un
număr de ore spre studiu, număr de ore mai mare sau mai mic, în funcție de niște variabileca de
exemplu: gradul de dificultte al conținutului, densitatea informațiilor, importanța conținutului
respectiv în economia întregului conținut etc.

Concret, planificarea calendaristică ia forma unui tabel în care rubricile sunt următoarele:
unitatea de învățare, timpul alocat acesteia /în număr de ore, competențele specifice (conform cu
programa), conținuturi, număr de ore defalcate pentru fiecare temă în parte,
săptămâna/săptămânile în care se predă unitatea de învățare respectivă, resursele metodologice
utilizate, tipul de evaluare propus pentru fiecare unitate de conținut și rubrica observații, în care
profesorul va nota evenimentele deosebite care perturbă/ schimbă planificarea stabilită (condiții
meteorologice, condiții tehnice în școală, evenimente sociale etc.)

Pentru mai multă elocvență, va prezentăm două modele de planificare calendaristică realizate
într-un colegiu de specialiatea, profil pedagogic.

Exemplificare

Colegiul...........................

Catedra............................
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

ANUL ȘCOLAR ...........

Disciplina: Didactici inovative în viziune transdisciplinară

Clasa a XII-a

Tipul de curriculum: CD

Număr de ore pe săptămână: 1 oră

Profesor: .............................

Semestrul I și al II-lea

Unitatea Tim Competențe Conținuturi Data Evalua Obs

de p re
învățare aloca
t
Curriculu 8ore Utilizarea adecvată Testare intială/analiza Săpt.1/2
m a informaţiilor in Recapitulare curriculum- Săpt.3
vederea operarii cu tipuri, ipostaze
concepte de baza curriculare
ale curriculum-ului Conținuturi Săpt.4
Identificarea si Relația conținuturilor cu
interpretarea celelalte componente
conceptelor de curriculare
transpozitie și Produse curriculare
transcodare Programa de optional Săpt.5
Transpozitia și Săpt.6
transcodarea Săpt.7
conținuturilor
Recapitulare
Săpt.8 test
Modalitati 5ore Definirea Interdisciplinaritatea Săpt.9
de modalitatilor de Transdisciplinaritatea Săpt.10
organizare organizare a Multidisciplinaritatea Săpt.11
a conținuturilor; Pluridisciplinaritatea Săpt.12
continutur Caracterizarea test
ilor Modalitatilor de
organizare a
 conținuturilor
Stabilirea
avantajelor și
dezavantajelor
Abordări 5ore 2.2 Organizarea modulară Săpt.13
integrate 1.1 Organizarea integrată; Săpt.14
ale 2.1 Specificul în alternative Săpt.15
predării- 6.1 educaționale
învățării 4.3 Teme cross-curriculare
Proiectarea unor activități Săpt.16
didactice integrate
Săpt.17*
test
Instruirea 7ore 2.2 Premise ale diferențierii
diferențiat instruirii: 1. Teoria Săpt18
ă inteligențelor multiple;
2. Teoria inteligenței Săpt19*,
emotionale; 20
Stilurile de învățare, Săpt21,2
diversitate culturală 2
Modalități de diferențiere
a instruirii Săpt.23
test
Săpt.24

Strategii 4ore 2.3 Strategii didactice Săpt.25

interactive 3.1 interactive; aplicații
ce 3.2 Strategii didactice care Săpt.26
promovea 4.1 promovează învățarea
ză integrată
învățarea Valorificarea noilor Săpt.27,2 test
integrată tehnologii de informare 8
și comunicare pentru
proiectarea unor activități
didactice interactive,
inter și transdisciplinare
Strategii 3 ore 2.4 Evaluarea autentică Săpt.
evaluative 4.2 /evaluarea pentru 29,30,31/
în 5.1 învățare: principii, 32
contextul metode, tehnici
învățării Evaluarea în contextul
integrate învățării integrate-
principii, rigori
psihopedagogice, modele
de concepere/ proiectare
 și derulare
Proiectare 1 oră 4.3 Proiectul de activitate Săpt.33
a 4.4 integrată
activitatii
didactice
integrate

NOTE/ OBSERVAȚII:

Săptămânile 1/2 și 31/32 sunt destinate practicii comasate de la clasele P1 respectiv P2.

Săptămâna 17-activitate școlară întreruptă din cauza condițiilor meteorologice. Recuperarea

temei „Proiectarea unor activități didactice integrate/secvențe” se efectuează sub forma temei
pentru acasă, tema de clasă și tema pentru evaluare alternativă-portofoliu.

Săptămâna 19-Simulare națională clasa a VIII-a, Lb română-se cumuleaza conținuturile:

„Teoria inteligențelor multiple” în săptămâna 20.

Săptămâna 27 – Săptămâna altfel – “Să știi mai mult, sa fii mai bun”!

Bibliografie:

1) Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Editura Aramis, 2002

2) Dumitru, A., Dumitru, V-G., Activităţi transdisciplinare pentru gradinită şi ciclul primar.
Editura. Paralela 45 ,2005

3) .D’ Hainaut, L., (coordonator),Programe de învăţamânt şi educaţie permanentă.

E.D.P.,1981

4) Macavei, E., Pedagogie. E.D.P.,1997

5) Nicolescu, B.,Transdisciplinaritatea. Editura Junimea ,2007

Activitãţi de învãţare:

• Lecţia expunere
• Invãţarea problematizatã

• Lecţia dezvoltare

• Lectura problematizatã

• Tehnici de gândire criticã

• Studiul individual

• Discuții colective (dezbateri)

Proiectarea unității de învățare:explicații teoretice și aplicații

Unitatea de învățare este formată din mai multe lecții unite sub aceeași temă amplă. Proiectarea
se realizează astfel: unitatea de învățare (pe care o găsim în planificarea calendaristică) va fi
detaliată la rubrica „Conținuturi”. Rubrica „Competențe” presupune alegerea din Programa
școlară a acelor competențe specifice funcție de conținutul respectiv. Aceste competențe
corespund, evident, cu cele trecute de către profesor în planificarea calendaristică. Rubrica
„Activitatea de învățare” presupune detalierea fiecărei lecții cu obiectivele principale, din
unitatea de învățare respectivă. Rubrica „Resurse” se referă toate elementele la care apelează
profesorul în activitatea didactică: resurse umane (specialiști, invitați etc.) resurse materiale
(clasice și moderne), Pentru rubrica „Evaluare”, la unele modele de proectae vom găsi
menționate doar tipurile de evaluare realizată (evaluare formativă, cumulativă etc.) în alte
modele vom găsi detaliate instrumentele de evaluare utilizate de către profesor (probe orale,
observație etc).

Unele modele de priectare a unei unități de învățare mai conțin și alte rubrici, care detaliază
activitatea suplimentar - prin reluarea unor rubrici din Planificarea calendaristică: data/săptămâna
și rubricaîn care sunt prezentate tipurile de instrumente prin/cu care se realizează evaluarea.

Oferim mai jos căteva modele de proiecte de unitate de învățare.

Exemplificare

Colegiul ……………………………… An școlar ……….

DISCIPLINA: DIDACTICI INOVATIVE ÎN VIZIUNE TRANSDISCIPLINARĂ

Nr ore: 1 oră/săptămână Clasa a XII a

Tipul de curriculum: CD

PROFESOR: ………………….

PLANIFICARE SECVENȚIALĂ/PE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Unitate de învățare: Curriculum

Timp alocat: 8 ore

Competențe specifice vizate:

*CS 1: Utilizarea adecvată a informaţiilor în vederea operării cu concepte de bază ale

curriculum-ului;

*CS 2: Identificarea și interpretarea conceptelor de transpozitie și transcodare didactică.

Săpt Comp.. Continuturi Activitati de Resurse materiale, Instrument Ob

. Specifi învățare metodologice, e de s
Dat ce procedurale si de evaluare
a timp
½ Testare Analiza-interpretare Fisa/test Autoevaluar
initiala e
3. CS1 Recapitulare Definirea Prezentare Power Probe orale,
1.X. CS2 Conceptul Curriculum-ului; Point, laptop; Observarea
2014 de Enumerarea ariilor fise pt lucru pe sistematica,
curriculum- curriculare; grupuri, dictionar, Tema de
tipuri, Stabilirea tipurilor Lexicon pedagogic; lucru in
ipostaze de Curriculum; metode clasa,
curriculare Identificarea si conversative, studiul Investigatia.
caracterizarea cu manualul,
ipostazelor C.D.S.- problematizarea;
ului; 1 ora.
4. CS1 Continuturi; Definirea Prezentare Power Probe orale,
8.X. CS2 Relatia continuturilor; Point, laptop; Observarea
2014 continuturil Stabilirea criteriilor fise pt lucru pe sistematica,
or cu de selectie; grupuri, dictionar, Tema de
celelalte Identificarea Lexicon pedagogic; lucru in
componente surselor de stabilire metode clasa.
curriculare a continuturilor (G. conversative, studiul
Vaideanu); cu manualul,
Analiza legaturilor problematizarea;
cu fiecare 1 ora.
 componenta
curriculara.
5. CS1 Produsele Clasificarea Prezentare Power Probe orale,
15.X CS2 curriculare produselor Point, laptop; Observarea
. curriculare; fise pt lucru pe sistematica,
2013 Caracterizarea grupuri, dictionar, Tema de
produselor Lexicon pedagogic; lucru
curriculare; metode inclasa,
Compararea conversative, studiul Referat/
manualului cu manualul, Tema
alternativ cu cel problematizarea; pentru
traditional; 1 ora. acasa.
6. CS1 Programa de Identificarea Prezentare Power Probe orale,
22.X CS2 optional etapelor demersului Point, laptop; Observarea
.201 didactic; fise pt lucru pe sistematica,
4 Definirea grupuri, dictionar, Tema de
programei; Lexicon pedagogic; lucru in
Stabilirea metode clasa,
necesitatii conversative, studiul Proiectul.
programei; cu manualul,
Enumerarea partilor problematizarea;
componente ale 1 ora.
programei;
Recunoasterea
tipurilor de
programe de
optional;
Alcatuirea unei
programe de
optional(facultativ).
7. CS1 Transpozitia Definirea Prezentare Power Probe orale,
29.X CS2 si transpozitiei Point, laptop; Observarea
.201 transcodarea Explicarea fise pt lucru pe sistematica,
3 continuturil necesitatii grupuri, dictionar, Tema de
or transpozitiei/ Lexicon pedagogic; lucru in
didacticizarii metode clasa.
continuturilor; conversative, studiul
Identificarea cu manualul,
etapelor problematizarea;
didacticizarii 1 ora.
continuturilor/trans
pozitiei;
Stabilirea
operatiilor
transpozitiei;
Exemplificarea
 transpozitiei si
transcodarii.
8. CS1 Recapitulare Curriculum, Prezentare Power Test
5.XI CS2 Evaluare tipologie, ipostaze Point- schema docimologic
.201 sumativa curriculare, unitatii de invatare.
3 continuturi, produse Test cu barem de
curriculare, corectare-30 minute.
transpozitia si
transcodarea
continuturilor.

Proiectul de lectie

Tipuri de lecție, și structuri corespunzătoare: scurtă examinare

- Lecție de transmitere de cunoștințe, pricepri deprinderi – vizează transmiterea și

însușirea cunoștințelor și mai departe, dezvoltarea/evoluția intelectuală a elevilor. Etapele în
desfășurarea unui asemenea tip de lecție sunt următoarele (vezi I. Cerghit, 1983):

o Moment organizatoric;

o Reactualizarea cunoștințelor anterior învățate;

o Anunțarea temei noi și a obiectivelor propuse;

o Dirijarea învățării/ Desfășurarea pr. zisă a activității;

o Obținerea de performanțe;

o Feedback;

o Asigurarea transferului de cunoștințe;

o Tema pentru acasă.

- Lecție de consolidare – vizează aprofundarea prin recapitulare, fixarea cunoștințelor

anterior însușite sau, după caz, completarea lacunelor existente. Momentele principale ale unei
astfel de lecții sunt următoarele (după C. Cucoș, 2002):

o Stabilirea și anunțarea planului de recapitulare;

o Recapitularea efectivă a conținutului pe baza planului de recapitulare anunțat;

o Realizarea unor lucrări de sinteză în/pe baza cunoștințelor recapitulate;

o Aprecierea elevilor;

o Tema pentru acasă (p.309).

- Lecție de verificare și apreciere a rezultatelor școlare – are ca scop principalcunoaterea

nivelului de pregătire al elevilor și, pe această bază regândirea.ajustarea strategiilor didactice
după caz. Structura unei astfel de lecții este următoarea (după C. Cucoș, 2002):

o Precizarea cunoștințelor supuse verificării;

o Verificarea cunoștințelor;

o Aprecierea rezultatelor (anunțarea erorilor generalizate, corectarea acestora, reparea

confuziilor etc.);

o Precizări și sugestii privind modalitățile de completare a lacunelor (p.310).

- Lecție de formare de priceperi și deprinderi: este specifică anumitpr discipline, ca de

exemplu educație fizică și sport, lecții de laborator de fizică, chimie, educație tehnologică, lecții
de desen etc. Structura acestor lecții –în etape – este următoarea (după C. Cucoș, 2002):

o Moment organizatoric;

o Precizarea temei și a obiectivelor;

o Reactualizarea cunoștințelor necesare bunei desfășurări a lecției;

o Demonstrația/execuția model;

o Realizarea efectivă a lucrării (independent sau în echipe și cu ajutorul profesorului la

solicitarea elevilor);

o Aprecierea performanțeloe elevilor, individual sau global (p.308).

- Lecție mixtă – vizează scopuri multiple, ca de exemplu comunicare de cunoștințe,

sistematizare, consolodarem verificare Etapele lecției mixte sunt următoarele (după C. Cucoș,
2002):

o “Moment organizatoric;

o Verificarea cunoștințelor anterior însușite;

o Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe;

o Anunțarea titlului și a obiectivelor lecției;

o Comunicarea noilor cunoștințe;

o Fixare și sistematizare / feedback;

o Tema pentru acasa/explicații” (p.307).

Exempleficari:

PROIECT DE LECȚIE

Data: …………..

Scoala: ……………..

Clasa: a-XII-a……….

Disciplina: Didactici inovative

Aria curriculara: Om și societate

Subiectul: Valorificarea noilor tehnologii de informare și comunicare

Tipul lecției: Transmitere de cunoștințe

Scopul lecției : Formarea conceptului de IAC

Obiective operaționale:

O1: să defineasca conceptul de strategie didactică interactivă

O2:să alcătuiască un scurt istoric a instruirii asistate pe calculator(I.A.C.)

O3:să prezinte instruirea asistată pe calculator

O4:să caracterizeze abordarea pedagogică si tehnologică a I.A.C.

O5:să stabilească implicațiile psihopedagogice ale I.A.C.

O6:să identifice avantaje și dezavantaje ale utilizarii IAC în procesul de învățământ

STRATEGII DIDACTICE
Metode: conversația, problematizarea, dezbaterea

Mijloace: caietul, tabla, prezentare, videoproiector

Bibiografie: Curs I.A.C.

Etape Obiecti Conținut informațional Strategii didactice Evaluare

ale lecției ve Activ. elevului/profesorului
operați Metode Mijloac
onale e
1.Momen Se asigură un climat favorabil Conversați
organizatori desfășurării lecției.Profesorul a
c face prezenta,elevii au pregătit
pentru desfasurarea orei
caietele.
2.Reactualiz O1 Scurtă recapitulare a Conversați Evaluarea
are a cunoștințelor cu privire la a orrala
cunoștințelo ,,Strategii didactice interactive’’ Problemat
r anterioare și exemplificarea metodelor izarea
alternative de învățare.
3.Anunțarea Se anunță titlul lecției Conversați Tablă Observare
temei și a ,,Valorificarea noilor tehnologii a a
obiectivelor de informare și comunicare’’ Expunerea sistematic
operaționale .Se scrie titlul pe tablă. î
4.Dirijarea O2 Introducerea lecției se va realiza Conversați Caiet Observare
învățării O3 cu un scurt istoric despre I.A.C., a sistematic
O4 se va defini I.A.C.-ul, iar Descrierea ă
O5 profesorul va avea ca strategie
didactică interactivă metoda
brainstormingului .În baza
aplicarii acestei metode
interactive elevii sunt rugați să
iasă la tablă și să noteze primul
cuvânt care le vine în minte
referitor la aceasta strategie.
Profesorul le va explica
abordările pedagogice și
tehnologice ale I.A.C. ului ,va
stabili implicațiile
psihopedagogice a I.A.C. ului.
5.Obținerea O5 Se vor forma 3 grupuri ,toate Conversați Caiet Observați
de grupurile având aceeași sarcină a e
performanțe de lucru: să menționeze Expunere sistematic
schimbările importante ce se ă
 produc la nivelul instruirii
asistate pe calculator.

6. Feed- O6 Aceleasi grupuri sunt solicitate Problemat Caietul Observare

back in vederea stabilirii avantajelor izarea sistematic
si a dezavantajelor a acestei a
metode .
7. O4 Se noteaza eventualele Conversați Caiet Evaluarea
Asigurarea nelămuriri, se fac aprecieri sau a scrisă
transferului observații individuale ,colective Problemat Observare
de asupra modului în care s-a izarea sistematic
cunoștințe desfășurat lecția, privind ă
participarea la lecție.
8.Tema Se indică și se notează tema Caiet
pentru acasă pentru ora următoare; se dau
explicații și indicații. Elevii
ascultă ți notează tema pentru
acasă.

Exemplul nr.2.

PROIECT DE LECȚIE

Data:...

Şcoala:...

Clasa: a-XII-a...

Disciplina: Didactici inovative

Aria curriculară: Om și societate

Subiect: Modalităţi de diferenţiere a instruirii

Tipul lecției: Lecție mixta

Scop: Operarea cu concepte pedagogice ca: instruire diferenţiată, inter/pluri/mulţi/trans-

disciplinaritate

Obiective operaţionale:

O1 Să definească instruirea diferenţiată utilizând conceptele studiate;

O2 Să argumenteze utilizarea instruirii diferenţiate din perspectiva reuşitei şcolare;

O3 Să propună modalităţi de diferenţiere în procesul instructiv-educativ prin referire la
conţinuturi şi strategii didactice;

O4 Să identifice forme de organizare a instruirii diferenţiate pornind de la sarcinile diferite de

lucru în cadrul micro-grupurilor din clasa de elevi.

O5: Să compare predarea diferenţiată cu predarea tradiţională

O6: Să stabilească rolurile profesorului în instruirea diferenţiată

Strategii didactice:

- Metode şi procedee: Discuţia colectivă/dezbaterea, conversaţia euristică, problematizarea,

exerciţiul, explicaţia, lucru cu manualul, copacul ideilor, învăţare prin cooperare: Învăţarea în 4
colţuri...

- Mijloace de învăţământ/material didactic: Laptop, prezentare PowerPoint, fise de lucru pe 4

grupe cu sarcini diferenţiate

Bibliografie: Programa şcolară Didactici inovative clasa a XII-a, Pedagogie C. Cucoş, Instruirea
diferenţiată Neacşu,

Desfăşurarea lecţiei:

Etape Obiecti Conținut informațional Strategii didactice Evaluare

ve
Ale lecției Activ. Elevului/profesorului
operați Metode Mijloace
onale

1. Moment Aranjarea elevilor în spaţiul Conversați

clasei. a
Organizator Notarea absenţilor.
ic Asigurarea disciplinei şi a
climatului corespunzător.

2. O1 Scurtă recapitulare a Conversați Evaluarea

Reactualizar cunoştinţelor cu privire la a orrala
ea “Stilurile de invatare-
Problemat
cunoștințelo diversitate culturală” cu
izarea
r anterioare trimitere către premise ale
diferenţierii:. Teoria
inteligentelor multiple şi Teoria
inteligenţei emoţionale.
3. Se anunță titlul lecţiei: Conversați Tablă Observare
Anunțarea Instruirea diferenţiată -se a a
temei și a notează pe tablă. sistematicî
Se prezintă obiectivele lecţiei: Expunerea
obiectivelor
- Definirea instruirii
operaționale diferenţiate;
- Argumentarea necesităţii
instruirii diferenţiate;
- Propunerea modalităţilor de
diferenţiere în procesul
instructiv-educativ;
- Specificarea formelor de
organizare a instruirii
diferenţiate

4. Dirijarea O1 Se prezintă o scurtă introducere metode Caiet, Observare

învățării pornind de la unicitatea conversati
O2 individului şi nevoile ve, studiul
Fise de Sistematic
educaţionale ale acestuia. lucru, ă
O3 cu
Se defineşte conceptul în jurul prezentare
căruia gravitează lectia- manualul,
O4 Power-
instruirea diferenţiata discuţia
Point,
Lucru pe grupe cu sarcini colectivă/
diferite: videoproie
dezbatere,
GRUPA 1: Comentaţi definiţia ctor
învăţare
instruirii diferenţiate! prin
GRUPA 2: Stabiliţi argumente
cooperare:
care pledează pentru instruirea
diferenţiată! Învăţarea
GRUPA 3: Propuneţi modalităţi în 4
de diferenţiere a conţinuturilor colţuri
şi strategiilor didactice în
procesul instructiv-educativ!
GRUPA 4: Pornind de la
sarcinile diferite de lucru în
cadrul micro-grupurilor din
clasa de elevi, identificaţi forme
de organizare a instruirii
diferenţiate!
Se acorda sprijin fiecărei grupe
şi individual.

5. Obținerea O5 Prezentarea conţinuturilor de Conversați Caiet, fise Observație

de către un reprezentatnt al fiecărui a de lucru, sistematic
performanțe grup, astfel încât se întregeşte videoproie ă
 imaginea de ansamblu a Expunere ctor Tema de
conceptului. lucru în
Învăţare
clasă
prin
cooperare:
Învăţarea
în 4
colţuri

6. Feed- O6 Se solicita elevilor să Problemat Caietul Observare

back identifice/explice rolul izarea sistematic
profesorului în instruirea ă
Copacul
diferenţiată
ideilor

7. O3 Trecerea în revistă a Conversați Caiet Evaluarea

Asigurarea problematicii discutate. a scrisă
transferului Revizuirea comparii predării
diferenţiate cu predarea Problemat Observare
de
tradiţională. izarea sistematic
cunoștințe Înmânarea suportului de curs cu ă
tema studiată.

8. Tema Tema diferenţiata Conversaţi Caiet

pentru acasă -in funcţie de preferinţe: a
1) Identifică ce rol își asumă
diferite tipuri de profesori în
diferenţierea instruirii:
conservatorul, inovatorul,
pesimistul, optimistul.
2) Realizaţi o fisă de
documentare pentru elevi, care
să valorifice abordarea
interdisciplinară a unei unităţi
de învăţare/lecţii.

Bibliografie:

Cerghit, I., Crisea, S., Pânișsoară, I.O. (2008). Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru
definitivat și gradul II didactic. Iasi: Polirom.
Cerghit, I., Neacșu, i., Negreț-Dobridor, I., Pânișoară, I.O. (2001). Prelegeri pedagogice. Iași:
Polirom.

Cucos, C. (2002). Pedagogie. Iași: Polirom.

Cucos, C. (coord.).(2008). Psihopedagogia pentru examenele de definitivare și grade didactice.

Iași: Polirom.