PROIECTAREA DIDACTICĂ

Repere teoretice şi practice

Ce trebuie să pregătesc pentru
o lecţie???

La ce trebuie sa mă gândesc?
În ce ordine?
 scopuri/
mediu de
învăţare
obiective
teme,
conţinuturi
resurse
informaţionale
strategii de
predare
timp
metode şi
tehnici de
mijloace de
învăţământ
învăţare

evaluare

aşteptări
gruparea
caracteristicile
cursanţilor cursanţilor
Forma de organizare a activităţilor
de predare şi învăţare

activităţi

frontale individuale grupale

 Derivarea obiectivelor educaţionale
Societatea (ideal social)
Politica Nevoia de
educaţională Ideal educaţie
educaţional

Scopuri generale ale educaţiei

Obiective educaţionale

Ob pe niveluri de Ob pe tipuri şi profile de

pregătire pregătire

Ob gen şi specifice ale

disc. de învăţământ

Ob. educaţionale care Obiective

nu se operaţionalizează operaţionale
 Obiectivele educaţionale
• Sarcini particulare, mai analitice, mai
concrete ale procesului educaţional,
derivate din scopuri.
• Au diferite grade de generalitate (pot fi de
nivel general, mediu şi operationale
adică obiective concrete, specifice
secvenţelor instructiv-educative limitate).
 MODELE TAXONOMICE
~ Tip de comportament care se formează sau
dimensiunea personalităţii care se transformă

• domeniul cognitiv (Bloom, D’Hainaut)

• domeniul psihomotor (Dave,
Simpson)
• domeniul afectiv (Krathwohl)
Taxonomia
lui Bloom
 Corelaţia ob.-tipuri de acţ.-metode
Obiective Tipuri de acţiuni/ Metode didactice
verbe
Învăţarea a defini, a distinge, a Lectura, observaţia
conceptelor asimila, a recunoaşte directă, expunere

Învăţarea a sintetiza, a deduce, Convorbire euristică,

regulilor a formula, a dezbatere, exerciţiu,
modifica, a studiu de caz
demonstra, a defini,
a clasifica
Formarea a exersa, a executa, Exerciţiu, experiment,
de a efectua, a construi exerciţii aplicative,
deprinderi elaborarea de proiecte
 Operaţionalizarea obiectivelor
didactice
• Orice activitatea de proiectare didactică
trebuie să definească operaţional
obiectivele pedagogice.

• Obiectivele vor fi comunicate celor care

sunt instruiţi deoarece acestea orientează
învăţarea şi o motivează.
 Operaţionalizarea
• Transpunerea, respectiv derivarea
scopurilor procesului didactic în obiective
specifice şi a acestora în obiective
concrete, prin precizarea unor
componente cognitive şi/ sau
psihomotorii direct observabile şi
măsurabile.
 3 criterii de operaţionalizare –
Bîrzea
1. să precizeze modificările cantitative/
calitative ale capacităţilor celor care învaţă;
2. să precizeze situaţiile de învăţare sau
condiţiile de învăţare care determină
modificările educative preconizate
(solicitate);
3. să specifice nivelul realizării (parametrii,
dimensiunile precise/ concrete ale
modificărilor enunţate în obiectiv.
 R. Mager
1. Denumirea comportamentului observabil;
2. Enunţarea condiţiilor în care se va exersa şi
se va demonstra atingerea (schimbarea)
comportamentului preconizat în prima
specificaţie (a);
3. Criteriul de reuşită (ca "nivel de
performanţă acceptabilă");
 OBIECTIVE

Sarcina sau
acţiunea
observabilă

Condiţii sau context

Standard sau nivelul de atingere al

obiectivului
 G. de Landsheere
1. Subiectul care va produce comportamentul;

2. Comportamentul observabil care se va

obţine/care este aşteptat (capacitatea formată);

3. Performanţa care se realizează cu ajutorul

comportamentului;

4. Condiţiile (interne şi externe) de învăţare în

care se va produce comportamentul;

5. Nivelul performanţei standard (sau criteriile de

reuşită minimal acceptabilă);
 Metoda cubului

• Cowan & Cowan în 1980

• strategie de predare dezvoltată pentru a
studia o temă din perspective diferite
 OBIECTIVE OPERAŢIONALE

- Descrie - Cum arată?

- Compară: Cu ce seamănă şi de ce diferă?
- Asociază - La ce te face să te gândeşti?
- Analizează - Din ce e făcut?
- Aplică - Cum poate fi folosit?
- Argumentează pro sau contra - E bun sau
rău? De ce?
 TABELE DE SPECIFICAŢII
obiective cunoaştere înţelegere aplicare rezolvare de total
Unitate probleme
de conţinut
Proiectarea
lecţiei
Forme de
organizare a
activităţii
Modele
taxonomice
Operaţionalizare
a ob. didactic
Analize
ob./proiecte
Cubul
Analiză tabele de
specificaţii

TOTAL % % % % 100%
 PROIECTAREA DIDACTICĂ
Alte câteva repere practice

Motto : “Secretul unei bune

improvizaţii este o bună
pregătire, pentru că ideile cele
mai bune vin după o intensă,
generală pregătire pentru ele”
(Kotarbinski)
 Câteva întrebări şi informaţii care vor
călăuzii în continuare expunerea dar şi câteva
puncte de vedere :
1. Ce înseamnă “a proiecta” ?
2. Ce proiectaţi dvs. în mod concret ?
3. Cum procedaţi şi de ce ?
4. Există diferenţe între proiectarea unei
lecţii pt. adulţi şi a unei lecţii pt. studenţi
(elevi, şcoli postliceale) ?
 Diferenţele în proiectarea
didactică a lecţiilor pentru adulţi
provin din următoarele idei cu
valoare de principii în andragogie:
( Andragogia= “arta şi ştiinţa de a-i
ajuta pe adulţi să înveţe”)
M. Knowles, 1984)
 Ideea Consecinţe în
proiectare

Proiectarea de situaţii
1. Independenţa educative în care
adultului, adultul să nu se simtă
autodirecţionarea. “elev” ci să se
autodirijeze în procesul
de învăţare.
 Ideea Consecinţe în
proiectare

Cunoaşterea acestei
2. Experienţa acumulată experienţe şi utilizarea
de adult ca sursă şi ei în momentul
resursă în învăţare şi proiectării
formarea continuă. cursului/lecţiei.
 Ideea Consecinţe în
proiectare

3. Adultul se angajează Proiectarea pe baza

în învăţare când simte nevoilor de pregătire
nevoia să ştie ceva nou, ale publicului adult, nu
să-şi îmbogăţească doar pe ceea ce
cunoştinţele, consider eu, ca
capacităţile. profesor, interesant.
 Ideea Consecinţe în
proiectare

4. Adulţii nu sunt Proiectarea de situaţii

centraţi pe conţinutul care presupune
învăţării ci pe rezolvarea unor sarcini,
rezolvarea de probleme, probleme ce decurg din
au scopuri practice . activităţile profesionale
practice.
Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :

1. Învăţarea la adulţi presupune şi o

restructurare a cunoştinţelor sau a unor
modele cognitive şi comportamentale.

( Când proiectez ar trebui să fac astfel încât

nu doar să adaug cunoştinţe ci să acţionez
pentru a le transforma pe cele deja existente
sau comportamentele deja existente)
Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :

2. Învăţarea în cadrul şcolii este de

obicei decontextualizată .

( Proiectarea ar trebui să favorizeze

transferul celor învăţate în clasă…în viaţa
profesională)
Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :

3. Învăţarea de competenţe (un deziderat).

( Proiectez astfel încât să-l ajut pe adult să

dobândească acele competenţe necesare
unei situaţii specifice )
Alte idei şi consecinţe în planul proiectării :

4. Proiectarea situaţiilor educative să o

realizez având în minte un proverb
chinezesc care spune :

“Cine aude uită, cine vede îşi

aminteşte, cine face, ştie”
O completare la ideea anterioară :
5. Atenţia este reţinută astfel:
10% din ce citim :
20% din ce auzim :

30% din ce vedem :

50% din ce auzim şi vedem : şi

80% din ce spunem :

90% din ce spunem şi facem : şi

 6. Când proiectez o lecţie trebuie să
ofer cursantului acces la informaţiile pe care
i le propun.
7. În activitatea de proiectare să am în
vedere conceptul de “Sine” (percepţia,
imaginea de sine a adultului) – proiectez şi
mai ales desfăşor practic activitatea astfel
încât imaginea de sine a adultului să fie
ridicată, cursanţi nu trebuie umiliţi,
ridiculizaţi, nu ne adresăm necorespunzător,
fără respect.
ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :
Faza I : Pregătirea de dinaintea lecţiei :
1. Scopuri – Ce îmi propun
2. Conţinut (studierea cât mai multor surse
bibliografice referitoare la temă şi structurarea
conţinutului în funcţie de obiective şi nevoile
de pregătire ale cursanţilor).

3. Cunoaşterea publicului ţintă şi a

nivelului de pregătire la disciplina
predată.
Întrebare : “ Cum poate fi structurat
conţinutul atunci când publicul ţintă
este eterogen?”

(Exemplu : Cei cu pregătire de bază în

domeniul ştiinţelor juridice şi cei care au
pregătire socio-umană: )
ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :
Faza II :Planificarea şi desfăşurarea lecţiei :
1. Stabilirea datei, orei, locului, timpului
afectat.
2. Alegerea strategiei didactice (metode,
procedee, mijloace tehnice utilizate).
3. Structurarea şi prezentarea conţinutului în
manieră atractivă, eventual interactivă.

4. Alegerea modalităţilor de evaluare.

ETAPE ÎN PROIECTAREA UNEI LECŢII :
Faza III : Activităţi desfăşurate la sfârşitul
lecţiei :
1. Scurte sinteze (realizate de profesor
sau de cursanţi, pe grupe de lucru).
2. Obţinerea de feed-back de la auditoriu.
3. Timp destinat întrebărilor venite din
partea cursanţilor, clarificării anumitor
aspecte neînţelese.
 SUGESTII PRIVIND ORGANIZAREA
CONŢINUTULUI :
(după Caffarella, 2002)
1. Începeţi prin a afla şi revizui ceea ce
ştiu cursanţii despre subiectul discutat.
2. Introduceţi subiectul discutat într-un
cadru mai larg şi explicaţi felul în care îl
poate ajuta ceea ce învaţă în activitatea
practică.
3. Prezentaţi conceptele cheie, ideile,
termenii şi apoi recapitulaţi-le pe tot
parcursul lecţiei prin exemple diverse.
4. Exploataţi ideile cu care sunt
familiarizaţi şi apoi treceţi la cele mai
dificile.
5. Treceţi de la cel “mai important” la
“cel mai puţin important”.
6. Mergeţi de la simplu la complex.
7. Nu încărcaţi lecţia cu idei şi/sau
abilităţi greu de învăţat.
8. Oferiţi activităţi instructive practice care
să permită transferul cunoştinţelor în
diferite contexte şi care să permită
integrarea lor într-un sistem coerent, logic.