Psihologia

medicamentului si
complianta terapeutica
Efectul Placebo
 Termenul de psihologie a medicamentului este un termen recent introdus
in literatura de specialitate (Iamandescu, 1997). El se referă la aspectele
psihologice care apar în momentul în care subiectul se află în relaţie cu
medicamentul. Sub aspect psihologic, distingem trei etape în cadrul acestei
relaţii.



 Momentul prescrierii medicamentului.
În această etapă, factorul psihologic principal se referă la efectul

placebo. Placebo reprezintă o formă medicamentoasă identică cu cea a unui
medicament, dar fără substanţa activă a acestuia.


Caracterele generale ale efectului placebo sunt:

(a) Substanţa administrată este inertă farmacodinamic;
(b) Efectul este simptomatic;
 Durata
(c) efectului este de regulă scurtă;

(a) Acţiune nespecifică;

(b) Instalarea efectului este rapidă.

 Momentul acţiunii farmacologice a medicamentului.
 În afara efectului benefic pe plan somatic şi psihologic,
medicamentele exercită şi o serie de efecte adverse (ex. reacţii
alergice, anxietate, ameţeli etc.). Aceste efecte adverse devin
stimuli cu valoare psihologică încărcată care pot interfera ulterior -
ca urmare a prelucrării lor cognitive - cu buna derulare a
tratamentului medicamentos.



 Momentul bilanţului.
 Aicianaliza psihologică se referă la analiza costuri beneficii a
tratamentului medicamentos şi la decizia continuării sau renunţării
la tratamentul ţintă. În cazul în care tratamentul a fost reuşit,
analiza psihologică se referă şi la dezvoltarea încrederii pentru
eventuale readministrări. Din punct de vedere psihologic, un caz
particular este dependenţa de medicamente. Această dependenţă
poate implica atât o dependenţă fizică cât şi una psihică
 Complianţa terapeutică se referă la un raport explicit între

comportamentul bolnavului şi instrucţiunile clinice. Acest raport poate
determina trei situaţii posibile:


 hipercomplianţă - care poate merge până la adăugarea unor mijloace

terapeutice neindicate;
 complianţa normală care se înscrie în cadrul prescripţiilor terapeutice;

 hipocomplianţă - care poate merge până la noncomplianţă şi refuzarea
prescripţiilor terapeutice. Factorii de care depinde complianţa
 terapeutică sunt:

1.Natura prescripţiilor terapeutice: complexitate acestora, consecinţele lor

 şi eşecul anterior al unor astfel de prescripţii;

1. Medicul: prestigiul său. Calităţile relaţionale cu bolnavul etc.;

2. Bolnavul: nivelul de înţelegere, tipul de personalitate;
3. Boala: severitate bolii, evoluţia acută sau cronică a acesteia etc.;
4. Anturajul: experienţa şi atitudinile acestuia faţă de tratament.
Ce este efectul placebo?

 Cuvantul placebo provine din limba latina si inseamna „voi

face pe plac”.
 Placebo este un termen utilizat în cercetare pentru a desemna o
substanță inactivă sau o procedură utilizată ca element de
control în experimente.
 „Efectul Placebo” consta in efectul fiziologic si psihologic ce
determina imbunatatirea starii de sanatate a unui pacient in
urma adminstrarii unui placebo.
 Cuvantul „obecalp”, adica „placebo” scris invers, a fost folosit
prima data in 1998 de un doctor australian. Termenul se
utilizeaza uneori in conversatiile dintre medici, cand acestia nu
vor sa fie intelesi de pacienti.
 Uneori, o persoană poate avea un anumit răspuns la
tratamentul placebo. Răspunsul poate fi pozitiv sau
negativ. De exemplu, simptomele persoanei se pot
ameliora în aceeaşi măsură în care există riscul ca
persoana să experimenteze ceea ce se vor a fi ”efectele
secundare” ale tratamentului. Aceste răspunsuri sunt
cunoscute sub numele de „efectul placebo”.
 Există unele condiţii în care un placebo poate produce rezultate chiar şi
atunci când oamenii ştiu că iau un placebo. Studiile arată că simptomele
includ: depresie, dureri, tulburări de somn,sindromul colonului
iritabil, menopauză.
 Într-un studiu care implica cercetarea astmului, participanţii care au
utilizat un inhalator placebo nu au obţinut rezultate mai bune la testele
de respiraţie decât cele care utilizau un tratament real. Pe de altă parte,
atunci când cercetătorii le-au cerut tuturor părerea cu privire la modul în
care s-au simţit, inhalatorul placebo a fost raportat ca fiind la fel de
eficace, precum medicamentele în furnizarea de ajutor.
Cum functioneaza efectul placebo?

 Cercetările privind efectul placebo s-au concentrat

asupra relaţiei dintre minte şi corp. Una dintre cele mai
comune teorii este că efectul placebo se datorează
aşteptărilor unei persoane. În cazul în care o persoană
se aşteaptă ca o pastila să facă ceva, atunci este posibil
ca propria chimie a corpului să poată provoca efecte
similare cu ceea ce un medicament ar fi putut cauza.
 Experţii spun de asemenea că există o relaţie între
aşteptările unei persoane cu privire la efectele
tratamentului şi apariţia efectelor în sine. Cu cât mai
puternic va fi sentimentul, cu atât mai probabil
persoana va experimenta efecte pozitive sau negative.
Poate un tratament fara substante active sa faca ceea ce nu a
reusit, de exemplu, chimioterapia?

 Studii riguroase, desfasurate in ultimele decenii, arata ca, in

unele cazuri, da. Pastilele de zahar sau injectiile cu ser
fiziologic au dat adesea rezultate in lupta cu durerile de orice
fel, cu depresia, hipertensiunea arteriala, ulcerul ori boala
Parkinson. Efectul placebo ridica insa si intrebari care tin de
etica. Natura inselatoare a tratamentului ii plaseaza pe doctorii
care aleg aceasta cale la limita Juramantului lui Hipocrate.
 Pentru pacientii in stare grava, cum a fost si cazul asa-
numitului domn Wright, un american bolnav de cancer
limfatic, se intampla ca medicii sa epuizeze toate tratamentele
standard si sa nu obtina niciun rezultat. Tumorile lui din
abdomen, torace si gat continuau sa se extinda, iar sfarsitul
parea tot mai aproape.
 Doctorii i-au spus atunci domnului Wright despre un
medicament anticancer nou si revolutionar: Krebiozen. Dupa
cateva luni, pacientul a parasit spitalul sanatos. Nu peste mult
timp, insa, a aflat ca medicii in care isi pusese toate sperantele
il mintisera si ca medicamentul nu continea nicio substanta
care l-ar fi putut ajuta. Domnul Wright s-a stins in cateva zile.
Pacienti insanatositi dupa operatii false

 Cu toate ca mecanismele psihologice care stau la baza

fenomenului sunt deocamdata neclare, cercetatorii au reusit sa
gaseasca unele metode prin care sa sporeasca eficacitatea
pastilei de zahar. Cercetatorii au supus unui test 82 de subiecti.
Jumatate dintre acestia au primit o brosura in care erau
informati ca li se va administra un analgezic scump, de 2,50
dolari/pastila. Celorlati li s-a spus ca vor inghiti un
medicament de 10 centi. Cu toate ca in realitate ambele
grupuri au primit o aceeasi substanta placebo, vitamina C,
rezultatele au fost diferite. In cazul pastilei scumpe, 85% din
pacienti au declarat ca simt o ameliorare a durerii, in timp ce in
celalalt grup „doar” 61% din oameni au spus ca se simt mai
bine. 
 Pe langa pret, exista si alti factori care pot spori eficienta unui
tratament, fie el real, fie fals. Studii realizate in Europa si in
Statele Unite ale Americii au scos la iveala faptul ca doua
pastile inactive au un efect mai puternic decat una singura,
medicamentele de dimensiuni mari, colorate frumos, par a
imbunatati mai mult starea de sanatate a oamenilor,
comparativ cu cele de dimensiuni reduse, cu aspect banal, un
medicament de “firma” este superior unuia comun, injectiile
sunt superioare tabletelor si procedeele noi sunt mai bune
decat cele vechi. De asemenea, tratamentele complexe, cum
sunt cele in mai multi pasi, dau rezultate superioare
medicamentelor simple. 
 Surprinzator sau nu, si in chirurgie efectul placebo are un
cuvant greu de spus. Echipa psihologului Cynthia McRae, de
la Universitatea din Denver, SUA, a demonstrat ca simplul
gand ca au fost operati ii poate ajuta pe bolnavii de Parkinson,
ale caror creiere produc insuficienta dopamina, sa-si
amelioreze starea de sanatate. Cercetatorii au impartit pacientii
in doua grupe. Jumatate au fost, intr-adevar, operati, si li s-au
implantat in creier neuroni care sa produca dopamina. Restul
insa, au fost taiati si cusuti la loc. Timp de un an specialistii au
monitorizat atent toti pacientii, iar cand au comparat
rezultatele celor doua grupuri au fost de-a dreptul socati: erau
aproape identice.
 Concluziile studiilor de acest fel au alimentat dezbaterile si asa
aprinse pe tema capacitatii organismului uman de a se vindeca
singur prin puterea gandului. Doctorul Dragos Popa este de
parere ca „intre efectul placebo si efectul medicamentos nu ar
trebui sa existe o competitie”. Convinsi de studiile realizate in
ultimii ani, unii dintre doctori au inceput sa „includa” in
tratamentele pe care le prescriau in mod obisnuit incurajari,
entuziasm si optimism. „Tratamentul poate fi completat cu o
serie de elemente psihologice care sa-i creasca valoarea, prin
puterea sugestiei. Putem face acest lucru printr-o atitudine
optimista fata de pacient, fata de medicament, prin discutarea
unor cazuri asemanatoare care au beneficiat cu succes de
tratamentul respectiv”, explica medicul Dragos Popa.
Ce se intampla in creier?
 Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a
pacientului, ci pot determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca
la insanatosire. Atunci cand se manifesta efectul placebo, in zona din creier
numita nucleus accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu
dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii neurotransmitatorului
dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au demonstrat ca
modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de analgezic
este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana
anticipeaza faptul ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din
Michigan au fost primii care au reusit sa arate ca gandul la un medicament este
suficient pentru a face organismul sa elibereze analgezicele lui naturale,
endorfinele.
  Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a creierului
implicata in efectul placebo. Doctorul Dragos Popa afirma ca
„Schimbari importante au fost observate si in talamus, in
cortexul cingular anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal.
Fiecare dintre aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul
prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si atunci cand
pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada in intensitate,
ca un efect al administrarii unui anumit medicament. In plus,
se pune in miscare un intreg mecanism care reduce activitatea
zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii”.
 Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost inca
lamurite pe deplin, nimeni nu poate contesta stransa legatura
dintre pastila de zahar si dopamina. Studiile care se vor realiza
in viitor vor avea ca primi beneficiari bolnavii de Parkinson si
de depresie, in cazul carora cantitatea de dopamina din
anumite regiuni ale creierului este scazuta. De altfel, mai
multe studii facute in Statele Unite ale Americii au aratat
ca 75% din eficacitatea antidepresivelor se datoreaza tocmai
efectului placebo.
Sursa de profit pentru „vindecatori”

 Jumatate din medicii americani prescriu tratamente false cel

putin o data pe luna, fie pentru a-si linisti pacientii ipohondri,
fie pentru a le da o speranta celor pentru care medicina
traditionala nu mai poate face nimic, arata un studiu realizat in
2008. Oricat de bine ar suna insa ideea vindecarii de la sine, nu
traim intr-o lume in care miracolele rasar la tot pasul. „Efectul
placebo nu functioneaza la toti pacientii, iar neaplicarea unui
tratament bine fundamentat in favoarea unuia de tip placebo
poate fi periculoasa”, crede medicul Dragos Popa. 
 Daca doctorii se gandesc de zece ori inainte sa-i
prescrie unui pacient un medicament fara valoare
curativa, „vindecatorii” au ajuns sa se imbogateasca de
pe seama capacitatii organismului uman de a-si reveni
singur. Peste tot in lume exista „binefacatori” care
pretind ca isi vindeca pacientii operandu-i cu un cutit de
bucatarie sau radiindu-i cu un aparat construit dintr-un
videorecorder vechi si stricat.
 Si, pentru ca orice personaj pozitiv trebuie sa aiba un opus, exista si efectul nocebo,
care apare atunci cand pacientul se simte mai rau dupa ce primeste o pastila, reala
sau falsa, de exemplu daca nu are incredere in terapie. Puterea gandului
functioneaza, asadar, si in sens invers. Un studiu facut in anii 1990 arata ca femeile
care cred ca sunt predispuse la boli de inima au un risc de deces aproape de patru
ori mai mare decat cele care nu le impartasesc gandurile fataliste.